fg

Mediu

Volum XVIII |

Evaluarea riscului consumului de hidrocarburi aromatice (studiu de caz: Mesopotamichthys sharpeyi din zona umedă Huralazim, Iran)

Rezumat: Scop: hidrocarburile aromatice reprezintă unul dintre cei mai importanți poluanți ai mediului. Acești compuși, chiar în concentrații foarte mici, au caracteristici cancerigene și sunt cunoscuți din punct de vedere cantitativ și calitativ drept compuși care afectează toate componentele mediului datorită activităților umane. Studiul de față analizează concentrația hidrocarburilor aromatice în ihtiofauna (Mesopotamichthys sharpeyi) din zona umedă Huralazim, calculând riscul la care se expune populația consumând acest pește.
Material și metodă: În toamna anului 2018, 210 pești au fost colectați din 4 rezervoare (7 stații). Analiza celor 16 compuși ai hidrocarburilor s-a făcut cu ajutorul GC-FID (Shimadzn-14A), echipat cu o coloană capilară (RTX-5).
Rezultate: Cea mai mare concentrație a hidrocarburilor pe bază de ulei a fost înregistrată la stația 7 (43.93 ± 2.70 mg/kg), iar cea mai mică concentrație la stația 1 (9.52 ± 3.06 mg/kg). Cea mai ridicată rată a incidenței cancerigene a fost de 1,13 la stația 7, iar cea mai mare rată de mutație, 23,49, la stația 5. Rata cancerigenă graduală a Benzo [a] pirenei a variat între 0,00003 and 0,0029 și n în general, pe tot cuprinsul zonei umede Huralazim fiind de 0,0027. Riscul mutației gradule pentru benzo [a] pirena a fost evaluat la 0,055 (variind între 0,034 și 0,061).
Concluzii: Conform standardelor compușilor cancerigeni și cu potențial pentru mutații genetice, se poate afirma că un consum zilnic de pește provenit din această zonă umedă crește riscul de cancer pentru populație. Trebuie luate măsuri pnetru a reduce consumul de pește pescuit aici, întrucât acesta este expus unei poluări considerabile din zona umedă Huralazim, astfel ncât să se limiteze riscul de îmbolnăviri în rândul populației autohtone.

Volum XVIII |

Ecologiile urbane post-comuniste în cadrul orașelor mijlocii din România

Rezumat: Politicile şi intervenţiile post-comuniste, aplicate şi desfăşurate în procesul de restructurare urbană la nivel local au reprezentat factorii determinanţi în apariţia şi reproducerea spaţiilor urbane marginalizate în toate oraşele mici şi mijlocii ale României. Lucrarea analizează ecologiile urbane post-comuniste, în strânsă legătură cu mediile urbane derelicte, în contextul în care, deşi de mare interes în cercetările actuale, la nivelul României, acestea ocupă un loc periferic. Spațiul laborator îl reprezintă municipiul Lugoj, cercetarea fiind realizată între anii 2012 şi 2016. Designul metodologic este bazat pe date empirice şi informaţii rezultate prin aplicarea analizei etnografice, a observaţiei participative, a cercetării cantitative şi a metodelor calitative de investigare a spaţiului urban. Rezultatele studiului evidenţiază un declin masiv al unor spaţii urbane, cu consecinţe negative, cu elemente de risc şi insecuritate urbană şi cu implicaţii majore în imaginea oraşului şi a peisajului urban. Mai mult decât atât, aceste aspecte îşi pun amprenta asupra calităţii mediului urban şi al modului de viaţă al oamenilor la nivel local. Spaţiile marginalizate, identificate prin studiul de faţă solicită noi intervenţii de regenerare în vederea reducerii aspectelor negative ale mediului urban şi intervenţii adecvate din partea tuturor actorilor implicaţi în procesul dezvoltării urbane, din perspectiva sustenabilităţii la nivel local.

Volum XVII |

Utilizarea rețelelor de senzori wireless în detectarea inundațiilor și monitorizarea poluării fluviale

Rezumat: În această lucrare propunem un sistem de monitorizare a râurilor pe baza rețelelor de senzori wireless (tehnologiei WSN). Sistemul constă din noduri de senzori care măsoară periodic mai mulți parametri, cum ar fi debitul, nivelul apei, precipitațiile și nivelul de poluare. Fiecare tip de nod are două valori de prag și datele măsurate sunt comparate cu acestea la sfârșitul intervalului de raportare. Pe baza situației actuale din WSN și a vitezei de măsurare, senzorii pot utiliza trei frecvențe diferite de raportare. Simu-larea sistemului de monitorizare a râurilor este realizată folosind un instrument software Matlab și sunt prezentate rezultatele analizei pe parcursul unui ciclu de viață WSN. Sunt luate în considerare două posibile arhitecturi ierarhice de sistem, iar performanța acestora este comparată. Arhitectura optimă a sistemului pentru această aplicație WSN este discutată pe baza rezultatelor obținute.

Volum XVII |

Impactul activităților umane asupra mediului natural în Câmpia Romanațiului (România), în perioada postcomunistă

Rezumat: Scopul articolului este acela de a prezenta impactul activităților umane asupra peisajelor naturale în Câmpia Romanațiului. Odată cu schimbarea regimului comunist, s-a schimbat și forma de proprietate a pământului prin dispariția cooperativelor agricole. Acest lucru a dus la fărâmițarea terenurilor și schimbarea modului de utilizare a acestora. Prin calcularea unor indicatori de presiune umană asupra mediului, pe baza datelor statistice, s-au realizat hărți cu ajutorul programelor GIS, acestea fiind apoi comparate și interpretate, urmârindu-se astfel evoluția impactului antropic asupra mediului, în perioada 1992-2017.

Volum XVII |

Modelarea calității habitatelor peisajelor forestiere intacte la scară globală folosind metode specifice ecologiei peisajelor

Rezumat: Modelarea calității habitatelor peisajelor forestiere intacte (IFL) pentru diferite specii reprezintă un aspect crucial în privința conservării biodiversității. Ecologia peisajelor permite aplicarea unei game variate de metrici utili în vederea cuantificării relațiilor complexe dintre structura și funcția acestora. Studiul de față are ca scop realizarea unui diagnostic ecologic al parcelelor IFL nealterate din anul 2013 în contextul eficienței funcției acestora de habitate pentru specii ce preferă atât zonele de margine, cât și cele interioare prin intermediul cunatificării influenței parcelelor vecine alterate în perioada 2003-2013 din cauze naturale sau antropice cu ajutorul Indexului Contrastului de Margine și Indexului Suprafeței Centrale. Rezultatele evidențiază faptul că regiunile forestiere globale nu prezintă potențiale disfuncționalități ecologice în contextul furnizării de habitate atât pentru specii interioare, cât și de margine. Totuși, regiunile ecuatoriale din Africa, America și Asia sunt caracterizate de prezența unei calități scăzute a habitatelor, situație ce pe viitor poate genera disfuncționalități severe.