fg

Geografie regională

Volum XX |

Piețele locale de forță de muncă și mobilitatea în Spania în perioada 2001 – 2011

Rezumat: Lucrarea își propune să analizeze modificările înregistrate pe piețele locale de forță de muncă (PLF) din Spania din 2001 până în 2011, analizând 11 subgrupe de indicatori (ținând cont de sex, 4 activități, 4 sectoare și populația totală). Pentru analiza datelor privind navetismul pentru toate cele 11 subcategorii, precum și pentru identificarea schimbărilor de PLF pentru ambii ani s-a folosit un proces iterativ algoritmic cu N-1 pași, maximizând slujbele auto-restricționate (numărul de slujbe deținute de rezidenții din zonă și numărul rezidenților ce lucrau în aceeași zonă) pentru ariile generate. Pentru fiecare PLF sunt calculați 4 indici, variația acestora între 2001 și 2011 permițându-ne să identificăm dacă trec dintr-o categorie în alta (de la areale cu un surplus de locuri de muncă la areale cu deficit sau invers). Rezultatele arată că existe o creștere a mobilității, diferențe ale ratelor de mobilitate în funcție de caracteristicile subgrupelor, precum și conversia piețelor cu surplus de locuri de muncă în piețe cu deficit. Aceste tendințe reliefează vaste zone funcționale precum și niveluri mai reduse de auto-restricționare, reflectate în timpul parcurs pentru a ajunge la locul de muncă. Toate acestea au impact asupra calității vieții, coeziunii sociale și sustenabilității regiunilor.

Volum XX |

Interconectări spațiale ale factorilor ce determină sărăcia și spațiul social al sărăciei în districtul Hooghly din Bengalul de Vest: o perspectivă geografică

Rezumat: În general, sărăcia este privită ca o deprivare acută și multi-dimensională. Întrucât sărăcia este un fenomen complex, cu multe dimensiuni, nu există un criteriu unic pentru a fi măsurată. Prin urmare, cercetători și factori de decizie deopotrivă au încercat să colecteze și să construiască indicatori la diferite scări geografice care să ofere informații cu privire la distribuția teritorială a acestui fenomen și a inegalităților înregistrate în cadrul unei țări. Lucrarea de față își propune să analizeze legăturile teritoriale ale sărăciei din districtul Hooghly, cu ajutorul a 12 indicatori, printre care distribuția populației pe caste și triburi, rata alfabetizării, diferențele pe sexe înregistrate de această rată, lucrătorii din agricultură, disponibilitatea apei potabile, a electricității, băilor în locuință, accesul la servicii bancare etc. Întreg studiul se bazează pe datele statistice obținute de la recensământ (2011), Anuarul statistic (2014) și Raportul Dezvoltării Umane (2011) etc. Pentru măsurarea diferențelor teritoriale în ceea ce privește nivelul de sărăcie în cadrul blocurilor rurale din districtul Hooghly, am folosit diverse metode statistice precum Indicele dimensiunii (Di), metoda coeficientului Kendall de ierarhizare, indicele compozit (Ci), scorul standard (scorul Z). A doua parte a lucrării evidențiază variațiile spațiale și cauzele sărăciei din districtul Hooghly, aceste cauze fiind interconectate cu societatea și spațiul. Tiparul spațial al sărăciei și factorii determinanți indică un impact considerabil, dar diferențiat, fiind evident că cea mai drastică situație este înregistrată în 3 blocuri, și anume Pandua, Goghat-I și Arambagh. Studiul arată, de asemenea, că nivelurile cele mai ridicate de sărăcie sunt întâlnite n cadrul păturilor sociale defavorizate – populația castelor și cea a triburilor, acestea fiind deprivate de-a lungul timpului de multe facilități necesare unui trai decent

Volum XIX |

Analiza spațio-temporală a incidenței bolilor populației din regiunea Liov

Rezumat: Lucrarea prezintă o analiză spațio-temporală a dinamicii incidenței bolilor populației din regiunea Liov, pe principalele clase de boli, în perioada 2009-2018. Au fost analizați principalii factori care influențează această incidență și situația demografică generală. Studiul indică că fiecare grup de factori influențează în mod particular, fie pozitiv, fie negativ, anumite aspecte din diferite zone. Structura incidenței bolilor din regiunea Liov pe clase de boli pentru perioada 2010-2018 nu s-a modificat. În mod tradițional, include boli ale sistemului respirator, bolile hematologice, cele ale sistemului circulator endocrin și neoplasm. Au fost calculați și analizați indici ai schimbărilor din incidența bolilor în cadrul populației din regiune până în anul 2018 pe principalele clase de valori în contextul unităților teritorial-administrative. S-a recurs la o analiză cluster pentru a determina diferențele spațiale ale incidenței în cadrul regiunii Liov. Pentru cluster, principalii indicatori ai incidenței în cadrul populației au fost aleși pe clase de boli care au cea mai mare pondere în cadrul morbidității. Această analiză a permis identificarea a două clustere în cadrul regiunii, pentru care au fost discutate caracteristicile indicatorilor de morbiditate. Analiza variației (LSD-test) indică prezența unor diferențieri semnificative în ceea ce privește incidența bolilor aparatului respirator în cadrul populației din regiunea Liov. Studiul incidenței bolilor într-o anumită zonă permite elaborarea unor previziuni privind starea de sănătate a populației și identificarea unor soluții și măsuri pentru îmbunătățirea sănătății.

Volum XIX |

Strategii pentru limitare și diminuare a primului val al pandemiei de Covid-19. O abordare teritorială în țările din Europa Centrală și de Est

Rezumat: Lucrarea analizează situația din statele ECE cu privire la strategiile de limitare și diminuare a pandemiei, punând accent pe sistemele de sănătate și factorii de vulnerabilitate (valori mici ale indicelui de securitate globală a sănătății, sistemel de sănătate cu personal puțin, ponderi mari ale populației vulnerabile – persoane obeze, cu diabet sau cele care locuiesc în condiții precare). Pe măsură ce virusul SARS-COV-2 s-a răspândit în tot maimulte state, guvernele țărilor din ECE s-au grăbit să ia măsuri preventive pentru limitarea răspândirii, cu atât mai mult cu cât primele cazuri au fost importate din străinătate (în principal din Italia). Măsurile de sănătate publică luate în timpul epidemiei în primăvară au fost eficiente, în principal datorită reducerii semnificative a infectărilor datorită contactului și distanțării sociale, care a fost parțial voluntară, parțial impusă. Astfel, la începutul lunii martie, școlile au fost închise, persoanele care se întorceau din zonele cu răspândire comunitară a virusului au fost forțate să intre in carantină, urmate apoi de limitarea deplasărilor și măsuri de protecție individuale. În statele din ECE, restricțiile severe, atunci când au fost aplicate, au precedat curba infecțiilor. Au existat foarte puține diferențe în ceea ce privește conceperea și implementarea strategiilor de diminuare, care au puse în practică rapid, de unde și o rată suficient de mică a infectărilor care să nu pună o presiune mult prea mare pe sistemul de sănătate publică.

Volum XIX |

Delimitarea franjei rururbane: municipalitatea Uluberia, districtul Haora, India ca studiu de caz

Rezumat: În India, majoritatea centrelor urbane cresc foarte rapid atât spațial, cât și demografic. Această extindere alimentează procesul de urbanizare și diseminează caracteristicile urbane către regiunile periferice. Ca urmare, creșterea și extinderea rapidă a zonelor urbane către cele rurale înconjurătoare favorizează dezvoltarea neplanificată și întâmplătoare și transformă arealul într-unul cu atât mai complex. De-a lungul timpului, distincția dintre rural și urban se atenuează treptat, astfel că un nou tip de structură apare la marginea orașelor, caracterizată prin forme mixte de utilizare a terenului, activități socio-economice și denumită franja rururbană. Lucrarea delimitează franja rururbană a municipalității Uluberia pe baza unor indicatori selectați de structură demografică și servicii economice. Indicele de urbanitate și Indicele de urbanitate compus au fost utilizați pentru delimitarea franjei rururbane. Au fost identificate și denumite patru componente ale franjei municipalității Uluberia utilizând Media±Deviația Standard.