fg

Geografie umană şi economică

Volum XX |

Cum reorganizează COVID-19 migrația temporară și circulară a forței de muncă: perspectiva Serbiei și a Macedoniei de Nord

Rezumat: Pandemia de Covid-19 a cauzat forței de muncă migrante din întreaga lume provocări numeroase și specifice. Acest studiu își propune să determine cum pandemia de Covid-19 și impactul ei social au influențat migranția temporară și circulară din Serbia și Macedonia de Nord. Au fost efectuate interviuri semi-structurate, detaliate, cu 50 de participanți, pentru a înțelege mai bine obiceiurile de migrație și problemele întâmpinate. Migrația circulară și temporară a forței de muncă din Serbia și Macedonia de Nord se producere preponderent către statele UE, state apropiate din punct de vedere geografic, cu care există conexiuni de transport, și cu care migranții au deja legături foarte bine stabilite. Rezultatele arată că după izbucnirea pandemiei, respondenții s-au confruntat cu încetarea contractelor de muncă, reducerea orelor de lucru și a veniturilor. Majoritatea respondenților s-au întors și doar câțiva și-au găsit de lucru oficial în țara de origine. Impactul Covid-19 asupra locurilor de muncă ale respondenților este determinat ținând cont de reședința temporară, tip de activitate, și sectorul de activitate. Pentru migranții temporari și circulari din Serbia și Macedonia de Nord care lucrau în sectoare esențiale din state UE, riscul de a fi afectați sever de impactul economic al pandemiei Covid-19 este mai mic. Rezultatele sugerează că schemele de migrație temporară și circulară ar trebui îmbunătățite după pandemie, astfel încât să devină sustenabile chiar și în perioadele cu schimbări bruște. În acest sens, soluțiile comune ar trebui să pună țină cont de nevoile pieței forței de muncă din statele emitente și receptoare, precum și de nevoile și drepturile migranților.

Volum XIX |

Situația condițiilor de locuit, a dotărilor și a facilităților domestice din franja rururbană a orașului Faizabad, India

Rezumat: Scopul principal al acestei lucrări este de a examina efectul urbanizării asupra condițiilor de locuire și a accesului la facilitățile de bază în periferia rururbană a orașului Faizabad. Hrana, îmbrăcămintea și adăpostul sunt nevoile de bază pentru supraviețuirea ființelor umane. Deși alimentele și îmbrăcămintea au propria lor importanță, totuși, nevoia unor condiții de locuit mai bune nu poate fi ignorată. Starea inadecvată a condițiilor de locuit afectează calitatea vieții și bunăstarea socială. Franja rururbană are, în general, caracteristici unice. Această zonă mixtă este caracterizată atât prin prezența unor case tradiționale, cât și a unor case noi cu toate facilitățile. Acest studiu se bazează în principal pe surse secundare de date colectate din arhivele rurale și din statisticile legate de locuire de la recensământul național. Lucrarea relevă faptul că doar în franja primară condițiile generale de locuit și dotările locuințelor sunt mai bune. Astfel, această lucrare sugerează câteva măsuri ameliorative pentru îmbunătățirea condițiilor generale de locuit în periferia rururbană a orașului Faizabad.

Volum XVIII |

Cetățenii născuți pe teritoriul României cu domiciliul actual în Ungaria, în perioada 2011-2017

Rezumat: Cetățenii străini au început să imigreze în Ungaria în urma transformării sale democratice. Etnia a avut un rol decisiv în această perioadă: au sosit mai ales oameni cu naționalitate maghiară. Ulterior, în urma aderării Ungariei la Uniunea Europeană, tendințele globale au avut un impact asupra rețelelor de migrație maghiare: sursa migratorie a Ungariei s-a extins și a fost capabilă să atragă cetățeni străini la distanțe mai mari.
Astfel, se disting două niveluri cauzale ale migrației internaționale către Ungaria: impactul migrației globale și deplasările din țările din bazinul carpatic spre Ungaria. În Europa, ponderea principală a țărilor vecine este legată de afinitățile transfrontaliere de natură lingvistică și culturală. Migrația internațională din Ungaria se caracterizează prin predominanța distanțelor scurte, iar majoritatea populației imigrante are naționalitate maghiară sau vorbește nativ limba maghiară.
Cei mai mulți imigranți din Ungaria sosesc din România, astfel încât obiectivul este analizarea caracteristicilor sociale, economice și demografice ale migranților în funcție de zonele lor de naștere.
Fluxurile migratorii între cele două țări au fost concentrate spațial; un sfert din mișcările cuprinse între 2011 și 2017 au avut loc între Ungaria Centrală și Regiunea de Dezvoltare Centru din România. În alegerea noului loc de reședință, pe lângă centrele de mare importanță economică, regiunile de frontieră joacă și ele un rol important, fapt care poate fi, în parte, explicat prin fenomenul migrației circulare, dar și prin interacțiunea mai lesnicioasă cu acei membri ai familiei care au rămas acasă.

Volum XVII |

Tipare postcomuniste ale migrației în România: dinamică și perspective teritoriale

Rezumat: Lucrarea abordează o problemă de mare importanță pentru România, aceea a migrației internaționale, aflate într-un proces continuu de exacerbare după prăbușirea regimului comunist, dar cu diferențieri spațiale importante. Acest demers a impus necesitatea unei serii de reprezentări spațiale menite să evidențieze tipologia și structura fluxurilor migratorii la nivelul întregii țări în perioada postcomunistă, dar și schimbările de direcție sau de intensitate ale acestora. În aproape trei decenii, din România au emigrat peste 550.000 persoane, alte aproape 240.000 persoane fiind plecate temporar în străinătate în 2017, conform datelor statistice oficiale, în realitate numărul acestora fiind mult mai mare. Migrația internațională a românilor prezintă caracteristici aparte, putând fi individualizate patru perioade distincte, caracterizate prin caracteristici demografice si distributie teritorială specifică. În ansamblu, se constată o glisare a zonelor emițătoare de emigranți dinspre vestul și centrul țării imediat după căderea comunismului către zona estică și sudică în ultimii ani, cu antrenarea predominantă a adultilor tineri.

Volum XVII |

O evaluare a potențialului resurselor umane din Regiunea de Vest a României

Rezumat: Datele analizate în acest studiu arată că potențialul resurselor umane din Regiunea Vest este limitat din punct de vedere natural și caracterizat prin disparități care sunt multidimensionale din punct de vedere cantitativ și calitativ. Când luăm în considerare regiunea din punct de vedere al subunităților administrative, există zone care au resurse umane excedentare cerințelor, dar insuficient dezvoltate și dezechilibrate din punct de vedere structural (județul Hunedoara), altele cu resurse umane de înaltă calitate, dar cu resurse limitate numeric și cu mare potențial de atragere a acestora din alte zone (județele Arad și Timiș) și cazul unei zone ale cărei resurse umane sunt insuficient dezvoltate și deficitare din punct de vedere cantitativ (județul Caraș-Severin).