fg

Geomorfologie

Volum XX |

Riscul dinamicii cursurilor râurilor în ariile tectonice. Studii de caz: Carpații de Curbură (România) și lanțul Maghrebian (Algeria)

Rezumat: Caracteristicile tectonice ale orogenului alpin permit evidențierea unor similitudini în geneza formelor de relief pe spații extinse. Lucrarea analizează rolul manifestărilor tectonice în două arii subsidente și tectonic pozitive. Tectonica de ansamblu impune formarea și evoluția rețelei hidrografice în raport cu structura majoră a reliefului; astfel, se formează: cursuri paralele/ longitudinale cu linia marilor înălțimi si cursuri transversale/subsecvente. Procesele sunt însoțite de antecedente si/sau epigeneze, frecvente în Carpații Orientali. Astfel, râul Bistrița este longitudinal fata de Munții Bistriței si Munții Stânișoara, dar și transversal în alte sectoare. În Algeria, Atlasul de nord-est, în special zona Zighoud Youcef (NE de Constantin), se caracterizează printr-o morfografie și morfometrie particulară a bazinelor hidrografice, care dezvăluie reorganizările rețelei fluviale prin caracteristicile lor transversale sau longitudinale în comparație cu structura și tectonica regiunii. În zonele cu captări iminente, eroziunea regresivă amplifică dinamica pantei și vulnerabilitatea proceselor de pantă.
Mișcările de înălțare și mișcările subsidente determină reorganizări ale rețelei hidrografice prin captări, alternanța proceselor de eroziune și acumulare și deci crearea unui anumit tipar fluvial. In depresiunea Întorsura Buzăului, profilul longitudinal al râului colector are o pantă foarte mică, favorizând procesele de meandrare și crearea ostrovelor. Ca urmare a riscului inundațiilor, s-au întreprins ample lucrări de amenajare a albiei minore. In arealul Zighoud Youcef, râul Oued Smendou indică, de asemenea, unele asemănări cu structura râului Buzău datorită zonelor de subsidență din bazinul geologic Mila-Constantine.

Volum XX |

Estimarea eroziunii solului exercitată de apă în sectorul inferior al Jiului și în Câmpia Băilești

Rezumat: Scopul principal al acestui articol este de a identifica zonele din Câmpia Băileștiului și sectorul inferior al luncii Jiului, predispuse la eroziunea solului în urma acțiunii exercitată de apa din precipitații, regiunea având un potențial agricol foarte ridicat. Evaluarea acestei forme de eroziune ne ajută să oferim soluții mai bune pentru a reduce cantitatea de sol pierdut. Pentru a măsura cantitatea de sol pierdută, am folosit, și adaptat , ecuația RUSLE. Valorile RUSLE pentru zona noastră de studiu au oscilat între 0 și 8.89 t-1/ha-1/yr-1. Cele mai expuse zone la eroziunea solului sunt localizate pe pantele abrupte din Nord-Estul arealului studiat, acolo unde factorul erozivității pluviale are cele mai mari valori, factorul erodabilității solului este de asemenea foarte mare, iar valorile factorului C sunt foarte ridicate.

Volum XIX |

Analiza, cartografierea și validarea susceptibilității la alunecări de teren în Piemontul Balaciței (sud-vestul României)

Rezumat: Lucrarea prezintă rezultatele aplicării metodei matricei GIS (GMM) la cartografierea și validarea analizei susceptibilității la alunecări de teren în diferite sectoare ale Piemontului Bălăciței. Obiectivul principal al lucrării se referă la realizarea hărților de susceptibilitate la alunecări de teren pe baza inventarului, clasificării și descrierii acestor procese din zona de studiu. Punctul de plecare a fost reprezentat de DEM și, ulterior, pe baza datelor litologice, au fost analizați și reclasificați alți factori determinanți într-un format vectorial: elevația, aspectul și înclinarea pantei. După identificarea factorilor care determină instabilitatea pentru fiecare tip de mecanism, au fost realizate hărți de susceptibilitate. În harta de susceptibilitate rezultată este prezentat un model pentru validare (pe baza determinării și calculului unui set de alunecări de teren care nu sunt incluse în analiza susceptibilității). Hărțile de susceptibilitate la alunecări de teren în Piemontului Bălăciței sunt instrumente preventive menite să minimizeze riscurile în zonele expuse, în special în apropierea așezărilor situate pe versantul stâng al râului Jiu, unde au loc reactivări ale unor vechi alunecări de teren.

Volum XIX |

Evaluarea eroziunii solului prin modelul RUSLE folosind metode de teledecție și SIG – Studiu de caz: bazinul superior al râului Ziz din sud-estul Marocului

Rezumat: Accelerată de activitățile umane inadecvate, eroziunea apei poate provoca multe probleme de mediu și socio-economice, atât în perimetrul propriu-zis, cât și în afara acestuia: pierderea biodiversității, productivitatea redusă a terenurilor agricole, colmatarea barajelor, riscul crescut de inundații. Cuantificarea eroziunii solului este esențială în gestionarea și conservarea resurselor de apă și sol. Modelarea eroziunii solului poate oferi o mulțime de informații pentru a estima pierderile de sol și volumul de sedimente pe scară largă. În acest studiu, ecuația revizuită universală a pierderilor de sol (RUSLE) integrată în GIS a fost utilizată pentru a cuantifica pierderile de sol din marele bazin superior din Ziz (4435 km2) din sud-estul Marocului. Parametrii RUSLE au fost estimați pe baza datelor din imaginile din satelit, DEM-SRTM și studiile naționale ale bazinului hidrografic. Rezultatele arată că media anuală a eroziunii potențiale a solului este de 489,5 t. ha-1. yr-1 și volumul specific de sedimente este de 36,4 t. ha-1. yr-1. Principalele surse de sedimente se află în arealele din amonte și unele zone de depunere sunt situate înainte de zona de confluență. Aceste pierderi de sol contribuie la colmatarea anuală a barajului Hassan Eddakhil cu o rată de 3,5%. Aplicarea analizei principalelor componente la factorii de eroziune a solului arată o influență importantă a factorului de erodabilitate a solului (K), urmat de factorul topografic (LS), apoi de factorul de gestionare a culturilor (C). Aceste rezultate de modelare vor furniza date pentru Marele Atlas de sud-est marocan, importante pentru conturarea viitoarele proiecte de combatere a eroziunii a solului și pot fi un instrument util pentru propunerea strategiilor de conservare a solului.

Volum XIX |

Formarea ”bilelor de argilă ghintuite”(”amored mud balls”) în condiții de scurgere torențială a pâraielor din Platoul Meledic – Subcarpații de Curbură, România

Rezumat: În lungul a două văi cu caracter torențial, formate în depozitele Mio-cene de sare din cadrul pânzei subcar-patice de Sud-Est, au fost identificate formațiuni geologice descrise în litera-tura geologică și geomorfologică inter-națională sub numele de armored mud balls (bile de argilă armate/ghintuite). Formațiunile argiloase rotunjite, dar cu suprafața rugoasă, care au fost identifi-cate în albia pâraielor, erau parțial sub-merse, ori prinse într-o matrice de sed-imente fine. Suprafața bilelor de argilă, cu diametrul cuprins între 5 și 17 cm, era armată cu nisip grosier, pietriș și fragmente angulare de rocă, colectatate în timpul scurgerii turbulente care apare doar la debitele extraordinare cauzate de ploi torențiale. Sursa pri-mară a materialului din care sunt for-mate bilele de argilă este cuvertura sedimentară a masivului de sare, frag-mentat de văile în care s-au format acestea. Bilele de argilă care au fost identificate în albia unei văi, imediat după inundația din iunie 2019, con-firmă faptul că aceste structuri sedi-mentare particulare se formează exclu-siv în timpul debitelor extraordinare ale unor cursuri mici de apă. Atunci când bucățile angulare de argilă, de dimensi-uni caracteristice, ajung în albia râului, ele sunt preluate ca parte a debiuluit solid de scurgerea turbulentă a apei, timp în care sunt rulate și rotunjite, asigurînd totodată și aderarea fragmen-telor de rocă și nisip la suprafața plas-tică a acestora din care rezultă din care se formează armura. Această lucrare semnalează pentru prima dată for-marea bilelor de argilă armate în mediu fluvial actual aflat în Subcarpații de Curbură, România.