fg

Mediu

Volum XIX |

Sensibilitatea, expunerea şi vulnerabilitatea la schimbările climatice ale şorecarului mare în Europa

Rezumat: Răspunsul speciilor la schimbările climatice pot fi analizate din 3 perspective principale: schimbările ale ariei de distribuţie, schimbările fenologice şi secţia genetică a diferitelor caracteristici pentru a se putea adapta la noile condiţii. Analiza factorilor climatici de nişă (CNFA) este un instrument dezvoltat pentru a ajuta la evaluarea vulnerabilităţii speciilor la schimbările climatice. Pentru a testa utilitatea metodei CNFA, am ales ca studiu de caz şorecarul mare (Buteo rufinus). Această specie se regăşeşte în Europa de Sud-Est, din sudul Balcanilor până în nord-vestul Mongoliei şi China, preferând zonele deschise, stepele aride şi semi-deşerturile sau zonele muntoase. Conform modelului CNFA, habitatul şorecarului mare primeşte o cantitate mai mica de precipitaţii în sezonul cald (PWQ) comparative cu regiunea europeană, şi înregistrează mai puţine variaţii de temperature în timpul anului (TS). Pe de altă parte, prezenţa şorecarului mare este asociată cu valori mari ale variaţiei diurne medii (MDR) şi variaţii ale precipitaţiilor (PS). Cea mai mare sensibilitate a speciei provine de la cantitatea de precipitaţii din sezonul cald (PWQ) şi de la variaţiile de temperatură şi umiditate din toate anotimpurile (TS şi PS). Cea mai mare vulnerabilitate pentru şorecarul mare este cauzată de precipitaţiile din cea mai caldă perioadă (PWQ), sezonalitatea temperaturilor (TS) şi temperatura medie anuală (ATM).

Volum XVIII |

Estimarea capacității turistice de suport pentru situri Natura 2000. Studiu de caz din NV României

Rezumat: Estimarea capacității turistice de suport pentru trei situri Natura 2000 din NV României și utilizarea adecvată a unei metodologii cantitative adaptată tehnicilor de lucru actuale reprezintă obiectivele principale ale acestui demers științific. În acest sens, s-au determinat parametri pentru obținerea capacității fizice de suport, după care valoarea rezultată a fost modificată prin coeficienții aferenți factorilor de corecție. În cadrul lor a fost introdus și CAV_NDVI, factor ce reflectă abundența vegetației și valoarea indicelui spectral NDVI la nivel de pixel, prin care cuantificăm starea de sănătate a vegetației, ca măsură a stării ecologice a siturilor. Rezultatele obținute indică senzitivitatea algoritmilor utilizați la coeficienții factorilor de corecție și posibilitățile de conversie ale acestor rezultate în elemente cu valențe practice pentru gestionarea sustenabilă a siturilor.

Volum XVIII |

O revizuire a studiilor recente privind definițiile, mecanismele, schimbările undelor de căldură și impactul asupra mortalității

Rezumat: Valurile de căldură (HWs) reprezintă un pericol major pentru societate și mediul înconjurător. Creșterea frecvenței HWs cu magnitudine și impact ridicate a generat preocupare la nivel global și a atras interes asupra problemei în rândul climatologilor în ultimul deceniu. În articol sunt inventariate studiile realizate în perioada 2007-2018 privind definiţiile HWs, factorilor declanșatori, schimbărilor prezente și viitoare și impactul asupra mortalității. Prin inventarierea literaturii de specialitate recente, a fost evdențiat că deși dinamica atmosferei este principalul factor generator al HWs, temperatura apei de suprafață (SST) și condițiile date de suprafața terenurilor sunt de asemenea factori generatori importanți. Diverstatea definițiilor atribuite HWs determină dificultăți în selectarea unor metodologii potrivite pentru identificarea fenomenelor respectve și compararea rezultatelor unor studii care utilizează definiții diferite. Totuși, analizând un eșantion de 109 lucrări, a fost observată o preferință asupra unor definiții bazate pe percentile. Așadar, în 71.6% din articolele analizate au fost utilizate doar definiții bazate pe percentile pentru identificarea HWs. În ciuda marii varietăți de definiții, rezultatele analizelor au fost similare. Astfel, literatura recentă furnizează dovezi ample care atestă o creștere semnificativă a caracteristicilor HWs pe suprafeţe extinse ale planetei. Literatura științifică indică faptul că HWs au fost unul dintre factorii responsabili pentru creșterea mortalității în multe părți ale lume. În viitor este anticipată o amplificare a caracteristicilor HWs, conducând la o creștere a impactului pe care acestea îl vor avea asupra mortalității. Cu toate acestea, prin implementarea unor măsuri riguroase de adaptare, poate fi diminuat impactul negativ care conduce la mortalitate. În concluzie, a fost remarcat faptul că s-a realizat un progres substanţial în cercetarea HWs, rămânând însă lacune importante care necesită abordare.

Volum XVIII |

Impactul antropic datorat valorificării resurselor de apă din Parcul Național Defileul Jiului

Rezumat: În Parcul Național Defileul Jiului s-a executat, aproape de finalizare, un proiect de amenajare hidroenergetică a râului care implică un impact potențial negativ al acestei investiții asupra mediului acvatic al râului Jiu în acest sector. Prezentul studiu analizează regimul hidrologic al râului Jiu în sectorul defileului (debit natural și debit controlat pentru asigurarea indicatorilor tehnico-economici de exploatare) și impactul asupra peisajelor naturale generat de şantierele deschise cu ocazia amenajării hidroenergetice, aducând argumente și soluții pentru îndeplinirea obiectivului declarat de conservare a ecosistemelor acvatice din Parcul Național Defileul Jiului. Se impune astfel asigurarea unui debit minim (debit ecologic) pe toate cursurile de apă din interiorul parcului național și sitului Natura 2000 care să asigure scopul acestor categorii de arii protejate.

Volum XVIII |

Pericolul aridizării în vestul Câmpiei Olteniei: impactul factorilor naturali și antropici asupra degradării terenurilor

Rezumat: Terenurile din sudul Olteniei au cunoscut în ultimul secol etape de evoluţie diferite sub influenţa factorului climatic dar mai ales a factorului antropic. De la suprafeţele extinse de bălţi şi mlaştini din perioada postbelică la desecări, indiguiri, sisteme de irigaţii şi plantări de perdele de protecţie din anii 50-60 (reflectate în apogeul agricol din anii 70-80) şi până în zilele noastre când, asistăm la aridizarea terenurilor şi extinderea suprafeţelor, predominant nisipoase, impracticabile tipului de agricultură actuală. După 1990 agricultura din sudul Câmpiei Olteniei a cunoscut o decădere accelarată datorată distrugerii sistemelor de irigaţii, defrişării perdelelor de protecţie, situaţiei proprietăţii terenurilor şi neadaptării culturilor la tipurile de sol. În 2012 s-a ajuns la procente de suprafeţe irigate de 0% capacitate utilizată din 76820 ha amenajate în Câmpia Blahniţei şi de 1% capacitate utilizată din 299621 ha amenajate în Câmpia Olteniei. Toate acestea au dus la degradarea terenurilor şi amplificarea proceselor geomorfologice în special pe suprafeţele nisipoase, acolo unde lipsa stratului vegetal coroborat cu procesul eolian duce la destabilizarea şi miscarea dunelor de nisip. Acest articolul propune analiza spaţio-temporală a câtorva tipuri de terenuri expuse aridizării, a căror suprafaţă a crescut considerabil la aproape 50.000 de hectare, alte 50.000 de hectare predispuse acestui fenomen în Câmpia Olteniei la vest de Jiu şi observă că o strategie de management de mediu pentru o dezvoltare durabilă ar putea fi protejarea terenurilor împotriva vânturilor prin plantarea de perdele de păduri din specii rapid crescătoare (salcâmul, plopul hibrid, pinul silvestru, nucul). Metodologia cercetării a implicat prelucrarea datelor medii anuale de temperatură, precipitaţii şi direcţia vântului de la staţiile metorologice din SV Olteniei, prelucrarea datelor din hărţile Landsat, Corine precum şi analiza datelor oferite de rapoartele de expertiză privind ocuparea terenurilor oferite de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. În analiza degradării terenurilor ca urmare a procesului de aridizare s-a luat în considerare situaţia stratului vegetal actual folosind indexul NDVI (Normalized Difference Vegetation Index) şi date preluate de la Corine Land Cover între anii 1990 şi 2006 privind schimbarea destinaţiei terenurilor din Câmpia Olteniei.