fg

Mediu

Volum XXI |

Utlizarea materiei brute de zeolit ca barieră naturală pentru consevarea deșeurilor nucleare

Rezumat: Prezența oxizilor și hidroxilor de mangan ce formează cruste cu grosimi de până la 4-5 mm, depozite și impregații de culoare neagră au fost semnalate în cadrul depozitelor de zeolit clinoptilolit de culoare roz-roșiatică în timpul lucrărilor de teren din apropierea depozitului Most din Bulgaria. Lucrarea de față studiază zeolitul ca materie primă din zona de origine a depozitului pentru a determina mineralizația de mangan. Prezența anumitor minerale miroporoase, denumite site moleculare octaedrice (OMS) și materiale în straturi octaedrice (OL), va crește valorea materiei prime de zeolit, permițând folosirea acestuia ca absorbant pentru metalele grele și nuclid radioactiv, rezolvând astfel unele probleme de natură ecologică.

Volum XXI |

Impactul asociat lockdown-ului generat de Covid-19 asupra calității aerului din zona metropolitană Calcutta

Rezumat: Pandemia de Covid-19 s-a răspândit la nivel mondial la începutul anului 2020, iar statele dens populate au rămas vulnerabile în fața acestui biohazard. Multe persoane au fost forțate să rămână acasă datorită modului de răspâdire a bolii. Prin urmare, un lockdown la nivel național a fost implementat în India pentru 29 de zile (24 martie – 21 aprilie 2020), la începutul pandemiei de COVID-19. În această perioadă, au fost suspendate toate activitățile industriale, de transport si comerciale, cu excepția serviciilor esențiale. Pe întreaga perioadă a pandemiei a fost observat un impact pozitiv asupra calității aerului la nivel mondial și național, perioada de lockdown generând o îmbunătățire a poluării aeriene severe. Aparent, o reduce a nivelului de PM 2.5 și a Indicelui de calitate a aerului afost înregistra și la Mumbay, Delhi, Kalcutta, Hyeabad și Chennai.
Lucrarea de față analizează diferiți parametri pentru poluarea aerului în Calcutta, Bengalul de Vest, India (ca urmare a măsurilor restrictive impuse de Covid-19). Parametrii de poluare (ex. PM10, PM2.5, SO2, NO2, CO, O3, NH3) au fost aleși pentru 7 stații de monitorizare (Ballygunge, Fort William, Victoria, Bidhannagar, Jadavpur, Rabindra Bharati, Rabindra Sarabar) situate în zona metropolitană Calcutta. Indicele calității aerului la nivel național (NAQI) a fost utilizat pentru a arăta tiparele spațiale privind calitatea aerului în perioada înainte și în timpul lockdown-ului. Cea mai mare reducere la emisiile de poluanți a fost observată pentru PM10 (-60.82%), PM2.5 (-45.05%) și NO2 (-62.27%), urmat de NH3 (-32.12%) și SO2 (-32.00%), CO (-47.46%), O3 (15.10%) și O3 (-32.12%). De la începutul până la finalul lockdown-ului, valoarea NAQI s-a redus cu 52.93% în aria analizată.

Volum XX |

Identificarea lacunelor în conservarea și managementul habitatelor în situl Natura 2000 Târnovu Mare – Latorița

Rezumat: Studiul urmărește să identifice principalele lacune în conservare și propune obiective în managementul ariilor protejate. Sunt analizate caracteristicile fizice ale ariei protejate, modul de utilizare a terenurilor, identificarea presiunilor actuale și amenințărilor viitoare. Analiza geomorfologică și geologică este componenta ce evidenţiază corelațiile între relief și distribuția tipurilor de habitate. Între caracteristicile care îi conferă unicitate în peisajul carpatic, aria protejată are în componență o creastă calcaroasă foarte accidentată având ca principale habitate de interes comunitar versanți calcaroși cu vegetație chasmofilă, pajiști alpine calcaroase și păduri cu Larix decidua (cel mai extins arboret de zadă din Carpații României). Situl adăpostește o populație viabilă de carnivore mari (Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx).
Principalele presiuni actuale care sunt identificate în mare majoritate și ca amenințări viitoare la adresa sitului sunt pășunatul intensiv, extinderea drumurilor de acces, braconajul, crearea de condiții pentru apariția speciilor invazive, reducerea conectivității de habitat din cauze antropice, antagonismul cu animalele domestice, conducerea vehiculelor în afara drumurilor.
Amenințări viitoare sunt anticipate datorită activităților silvice în creștere, cu un impact negativ mai ales prin tăierile rase de arbori, favorizate de restituirea integrală a pădurilor către domeniul privat fără nicio condiționalitate pentru cele aflate în cadrul ariilor naturale protejate. Pășunatul intensiv are ca rezultat degradarea pajiștilor (ruderizarea și sărăcirea în specii, modificări la nivel de asociație vegetală).
Între măsurile de conservare propuse se află: controlul strict al efectivelor de animale care pășunează și a perioadei de pășunat, plata compensațiilor pentru pădurile private cu valoare ridicată de conservare, limitarea construcțiilor și a drumurilor de acces în zona înaltă.

Volum XX |

Analiza comparativă a rolului vegetației în controlarea efectelor potențiale ale benzinăriilor din zonele rezidențiale

Rezumat: În contextul activităților antropice din orașe cu potențiale efecte negative asupra mediului, benzinărille reprezintă un subiect de actualitate. De peste un secol prezența lor a crescut direct proporțional cu numărul de vehicule, fiind asociate frecvent cu spațiile rezidențiale ce conțin un număr mare de utilizatori. Recunoscând efectele lor potențiale, benzinăriile sunt un răspuns la cerința de mobilitate a mediilor urbane. Acest aspect este extrem de relevant în orașele din Europa Centrală și de Est (precum Bucureștiul), ce continuă să fie dominate de autovehicole iar transportul alternativ are ponderi mai reduse. În prezentul studiu am pornit de la aplicarea unor fișe de observații ale caracteristicilor principale pentru benzinăriile din Sectorul 4 al municipiului București. Folosind Survey 123 am aplicat 31 de fișe cu informații despre amplasament, accesibilitate, distribuția vegetației, etc. Rezultatele au fost comparate cu cele din 120 de chestionare aplicate populației, și au evidențiat importantul rol al prezenței vegetației în reducerea efectelor negative ale benzinăriilor (observate sau percepute), precum și diferențele de percepție dintre rezidenții din proximitatea acestora și alți locuitori, precum și gradul de respectare diferit al cerințelor legale. Rezultatele sunt extreme de revelante și pot reprezenta instrumente utile pentru urbaniști și factorii de decizie în eforturile lor de îmbunătățire a călității vieții și bunăstării în orașe.

Volum XX |

Rolul mass-media în gestionarea conflictelor de mediu în zona Termocentralei Rovinari, Judeţul Gorj, România

Rezumat: Centralele termice contribuie în mod semnificativ la producția globală de energie. Cu toate acestea, ele provoacă o serie de conflicte de mediu prin procesele de poluare și degradare a mediului. În acest context, oamenii, precum și o serie de organizații de mediu, ONG-uri și, în principal, mass-media joacă un rol important în gestionarea acestor conflicte. În acest studiu, ne-am propus să analizăm modul în care mass-media poate contribui la gestionarea conflictelor de mediu generate de centrala termică Rovinari din județul Gorj, România. Impactul său este foarte vizibil în satul Rogojel (comuna Farcășești), care se află în imediata apropiere a centralei termice, datorită zgomotului produs de benzile transportoare și excavatoare, precum și de poluarea aerului generată de cărbune şi praf. Locuitorii au depus o serie de reclamații la Garda de Mediu, Guvern și Comisia Europeană. Ca metodă de investigare a situației, a fost aleasă mass-media locală și națională, care a devenit o adevărată agora în care cetățenii își exprimă nemulțumirea. Ziare.com a fost aleasă ca arhivă de știri, unde 20 de voluntari au citit 24 de articole de știri. Când au fost întrebaţi dacă articolul reflectă preocupări cu privire la mediu, a fost obținut un total de 276 de răspunsuri afirmative. În plus, când voluntarii au fost întrebați câtă violență și tensiune transmite articolul, a fost obținut un total de 136 de răspunsuri pentru violență maximă și 160 pentru violență ridicată. Indicele Cronbach Alpha a avut valori de 0,73 și 0,66 în primul și respectiv al doilea caz. Articolele și cuvintele puternice ale voluntarilor au fost analizate folosind software-ul NVivo pentru a le calcula frecvența și gradul de rezultate corecte. În prezent, situația este încă deschisă dezbaterii, dincolo de soluția improbabilă a relocării întregii localități sau închiderii centralei termice.