Rezumat: Prezentul studiu tratează un aspect al măsurării răspândirii sărăciei multidimensionale a femeilor în viitoarea localitate a Consiliului Municipal Sehore (Sehore M.C.), cu oportunități economice limitate reflectate în sărăcia economică ca atare. Sărăcia femeilor din mediul urban se reflectă chiar și în gospodăriile care nu se află sub pragul sărăciei și în gospodăriile cu o participare mai mare a femeilor la muncă, ceea ce sugerează că alți factori decât cei economici sunt în joc atunci când se discută ratele ridicate ale deprivării socio-economice a femeilor din zona de studiu.
Parametrii selectați pentru această cercetare au fost considerați relevanți pentru evaluarea sărăciei multidimensionale a femeilor, având în vedere condițiile locale. Studiul se bazează pe metodologia indicelui sărăciei multidimensionale (IPM) calculat de de UNDP (2010) în care șase domenii incluzând sărăcia locativă, sărăcia economică, sărăcia educațională, sărăcia în sănătate, lipsa timpului pentru relaxare și lipsa de împuternicire și putere de decizie, sunt selectate pentru a evalua MPI-ul femeilor. Pentru a scoate la iveală variația spațială a MPI-ului femeilor, sunt chestionate șaptesprezece localități congestionate și aglomerate din patru districte, cu un procent diferit de populație feminină și de femei lucrătoare. Rezultatele arată că cincisprezece localități (88%) au fost înregistrate ca fiind sărace din punct de vedere multidimensional pe baza MPI-ului femielor; o localitate este extrem de săracă; iar una este vulnerabilă la sărăcia multidimensională. Dintre cele șase domenii, contribuția lipsei de împuternicire și a puterii de decizie contribuie cel mai mult la MPI-ul femeilor (aproape 24%). Studiul se încheie cu justificarea selectării indicatorilor în evaluarea MPI a femeilori în societatea nou urbanizată din India, împreună cu sugestii specifice zonei pentru a aborda problema existentă a sărăciei femeilor din mediul urban în Sehore M.C.
Rezumat: Riscul unei boli severe sau de deces datorat COVID-19 este asociat cu anumite caracteristici și structuri demografice ale populației din anumite zone geografice, precum și relațiile spațiale dintre acestea. Lucrarea își propune să identifice zonele cu o concentrare mai mare a populației vulnerabile la Covid-19, plecând de la conceptul de dependență spațială. Prin urmare, ne-am axat pe ponderea populației vulnerabile utilizând câteva măsuri proxy frapante la nivel de municipalitate în Serbia. Gradul de vulnerabilitate la nivelul municipalităților a fost stabilit cu ajutorul analizei hotspot, mai exact statistica Getis-Ord Gi*. Rezultatele obținute indică eterogenitatea distribuției spațiale și a tipologiei de clustere pe teritoriul Serbiei. Această eterogenitate indică un risc potențial diferențiat în cadrul municipalităților. Rezultatele obținute pot fi utile factorilor de decizie în lupta împotriva Covid-19 întrucât pot conduce la identificarea acelor zone cu populații vulnerabile, care dacă sunt expuse pot cauza o presiune considerabilă asupra sistemului sanitar local.
Rezumat: Analiza literaturii interne și străine, în special cercetările empirice anterioare referitoare la pandemii (fără a include forțele naturii și procesele pe care le creează), indică ipoteza că oamenii sunt (direct sau indirect) vinovați pentru ele. Având în vedere că mass-media transmite informații legate de intensitatea răspândirii pandemiei, rata mortalității bolnavilor etc., a fost realizat un sondaj privind încrederea cetățenilor în mass-media locală și informațiile pe care le transmit pentru a afla cât de mult contribuie mass-media la intensitatea răspândirii efectelor negative ale pandemiei de Covid 19. Au fost definite patru ipoteze ca întrebări la care au fost solicitate răspunsuri ale respondenților: frecvența informației prin diferite tipuri de media; evaluarea măsurii în care diferitele tipuri de mass-media oferă posibilitatea informării obiective; existența unei mass-media libere, independente și imparțiale în Serbia și găsirea adevărului în mass-media. Cercetarea este de tip cantitativ, realizată pe un eșantion de 600 de respondenți din orașul Belgrad folosind metoda biroului, interviuri și prin chestionare electronice, în care întrebările din prima parte au vizat variabilele socio-demografice ale respondenților, în timp ce în partea a doua grupul de variabile dependente a fost operaționalizat prin enunțuri, care au fost evaluate pe o scară Likert. Au fost oferite mai multe subîntrebări în cadrul celor patru întrebări principale. Analiza statistică descriptivă (procente, medie aritmetică), testul T, analiza varianței cu un singur factor, abaterea standard, analiza regresiei multiple și coeficientul de corelație Pearson au fost utilizate pentru analiza datelor. Nivelul de semnificație statistică a fost stabilit la p<0,05, iar toate datele obținute au fost procesate în programul SPSS, versiunea 23.
Rezumat: Lucrarea abodează chestiunea granițelor statale, subliniind faptul că granița este un fenomen multifunctional, ce cuprinde mai multe componente. S-a dovedit că o graniță recunoscută la nivel internațional și stabilită legal capătă în timp un statut politic. Granița politică este un fenomen dinamic și holistic, inalienabil în logica internă a dezvoltării. Chestiunea funcționări și suportul instituțional pentru granițele statale au fost generalizate. Influența granițelor asupra dezvoltării regiunilor din zona de graniță a fost dezvăluită si s-a propus o schemă pentru dezvoltarea și integrarea zonelor de graniță. Au fost analizați factorii care condiționează dezvoltarea zonelor de la graniță, precum și procesul pentru formarea diferitelor sisteme socio-economice ținând cont de condițiile predominante și funcționalitatea acestora. S-au adus clarificări cu privire la importanța funcționării granițelor, dezvoltarea regiunilor de graniță și formarea anumitor tipuri de legături, precum și gradul de stabilitate al granițelor și formarea unui mediu politic corespunzător.
Rezumat: Acest articol își propune să verifice posibilitatea prezenței permafrostului în Munții Rodnei prin studiul distribuției și caracteristicilor ghețarilor de pietre și prin monitorizarea temperaturii la suprafața solului și a temperaturii izvoarelor montane la sfârșitul verii. Ghețarii de pietre au o desitate scăzută între 1670 and 1960 m altitudine, au o morfologie complet relictă chiar și la cele mai mari altitudini indicând faptul că sunt forme de relief moștenite din alte perioade geologice. Regimul termic indică permafrost improbabil în trena de grohotiș din Valea Bila (1844 m altitudine) dar oferă un rezultat neclar în trena de grohotiș Curmătura Buhăescului (1980 m altitudine) unde temperature medie în perioada BTS este deasupra pragului de -2°C într-unul din cei doi ani monitorizați. Temperatura izvoarelor este de peste 3°C în toate siturile indicând absența permafrostului. Rezultatele termice din peretele circului Iezeru Pietrosu este afectat doar de îngheț sezonier pentru o perioadă de aproape 9 luni pe an. Condițiile climatice trecute și actuale au fost și sunt mai blânde în Munții Rodna în comparație cu cele din masivele înalte din Carpații Meridionali, efectul de latitudine nefiind complet compensat de altitudinile mai reduse.
© 2009- 2023 Forum geografic
Creat de Alin Clincea.