fg
Volum XX |

Riscul dinamicii cursurilor râurilor în ariile tectonice. Studii de caz: Carpații de Curbură (România) și lanțul Maghrebian (Algeria)

Rezumat: Caracteristicile tectonice ale orogenului alpin permit evidențierea unor similitudini în geneza formelor de relief pe spații extinse. Lucrarea analizează rolul manifestărilor tectonice în două arii subsidente și tectonic pozitive. Tectonica de ansamblu impune formarea și evoluția rețelei hidrografice în raport cu structura majoră a reliefului; astfel, se formează: cursuri paralele/ longitudinale cu linia marilor înălțimi si cursuri transversale/subsecvente. Procesele sunt însoțite de antecedente si/sau epigeneze, frecvente în Carpații Orientali. Astfel, râul Bistrița este longitudinal fata de Munții Bistriței si Munții Stânișoara, dar și transversal în alte sectoare. În Algeria, Atlasul de nord-est, în special zona Zighoud Youcef (NE de Constantin), se caracterizează printr-o morfografie și morfometrie particulară a bazinelor hidrografice, care dezvăluie reorganizările rețelei fluviale prin caracteristicile lor transversale sau longitudinale în comparație cu structura și tectonica regiunii. În zonele cu captări iminente, eroziunea regresivă amplifică dinamica pantei și vulnerabilitatea proceselor de pantă.
Mișcările de înălțare și mișcările subsidente determină reorganizări ale rețelei hidrografice prin captări, alternanța proceselor de eroziune și acumulare și deci crearea unui anumit tipar fluvial. In depresiunea Întorsura Buzăului, profilul longitudinal al râului colector are o pantă foarte mică, favorizând procesele de meandrare și crearea ostrovelor. Ca urmare a riscului inundațiilor, s-au întreprins ample lucrări de amenajare a albiei minore. In arealul Zighoud Youcef, râul Oued Smendou indică, de asemenea, unele asemănări cu structura râului Buzău datorită zonelor de subsidență din bazinul geologic Mila-Constantine.

Volum XX |

Estimarea eroziunii solului exercitată de apă în sectorul inferior al Jiului și în Câmpia Băilești

Rezumat: Scopul principal al acestui articol este de a identifica zonele din Câmpia Băileștiului și sectorul inferior al luncii Jiului, predispuse la eroziunea solului în urma acțiunii exercitată de apa din precipitații, regiunea având un potențial agricol foarte ridicat. Evaluarea acestei forme de eroziune ne ajută să oferim soluții mai bune pentru a reduce cantitatea de sol pierdut. Pentru a măsura cantitatea de sol pierdută, am folosit, și adaptat , ecuația RUSLE. Valorile RUSLE pentru zona noastră de studiu au oscilat între 0 și 8.89 t-1/ha-1/yr-1. Cele mai expuse zone la eroziunea solului sunt localizate pe pantele abrupte din Nord-Estul arealului studiat, acolo unde factorul erozivității pluviale are cele mai mari valori, factorul erodabilității solului este de asemenea foarte mare, iar valorile factorului C sunt foarte ridicate.

Volum XX |

Analiza comparativă a rolului vegetației în controlarea efectelor potențiale ale benzinăriilor din zonele rezidențiale

Rezumat: În contextul activităților antropice din orașe cu potențiale efecte negative asupra mediului, benzinărille reprezintă un subiect de actualitate. De peste un secol prezența lor a crescut direct proporțional cu numărul de vehicule, fiind asociate frecvent cu spațiile rezidențiale ce conțin un număr mare de utilizatori. Recunoscând efectele lor potențiale, benzinăriile sunt un răspuns la cerința de mobilitate a mediilor urbane. Acest aspect este extrem de relevant în orașele din Europa Centrală și de Est (precum Bucureștiul), ce continuă să fie dominate de autovehicole iar transportul alternativ are ponderi mai reduse. În prezentul studiu am pornit de la aplicarea unor fișe de observații ale caracteristicilor principale pentru benzinăriile din Sectorul 4 al municipiului București. Folosind Survey 123 am aplicat 31 de fișe cu informații despre amplasament, accesibilitate, distribuția vegetației, etc. Rezultatele au fost comparate cu cele din 120 de chestionare aplicate populației, și au evidențiat importantul rol al prezenței vegetației în reducerea efectelor negative ale benzinăriilor (observate sau percepute), precum și diferențele de percepție dintre rezidenții din proximitatea acestora și alți locuitori, precum și gradul de respectare diferit al cerințelor legale. Rezultatele sunt extreme de revelante și pot reprezenta instrumente utile pentru urbaniști și factorii de decizie în eforturile lor de îmbunătățire a călității vieții și bunăstării în orașe.

Volum XX |

Analiza relațiilor dintre apa subterană și habitatelele sitului NATURA2000 ROSCI0224 Scoroviștea

Rezumat: Analiza relațiilor dintre apa subterană și ecosistemele terestre contribuie la conservarea biodiversității și a stării cantitative și calitative a acviferului.
Principalul obiectiv al lucrării este analiza relațiilor dintre acviferul freatic, reprezentat de către corpul de apă subterană ROIL16 (Câmpia Vlăsia) și cele șase habitate Natura 2000 din Situl de Importanță Comunitară (SCI) ROSCI0224 Scroviștea.
Această lucrare se bazează pe date hidrogelogice, geologice, modelarea matematică a acviferului freatic (17-19 octombrie 2017) și o metodologia de analiză a relațiilor dintre corpurile de apă subterană și ecosistemele terestre, elaborată de către A.H.R. (2015).
Evaluarea relațiilor de dependență (ridicată – A, medie – B, nulă – C) dintre acviferul freatic și habitate este realizată în principal prin corelarea adâncimii nivelului hidrostatic cu adâncimea sistemului radicular al speciilor de plante și arbori.
Principalele constatări bazate pe criteriile hidrogeologice, ecologice și algoritmii de analiză evidențiază faptul că majoritatea habitatelor și ulterior situl Scroviștea prezintă dependență de apele subterane. Cele șase habitate Natura 2000 (3150, 3160, 91M0, 91F0, 91E0 și 92A0) sunt analizate individual în raport cu adâncimea nivelului apei subterane. În evaluarea gradelor de dependență ale habitatelor sunt aplicate alte două criterii, maximal și media aritmetică în raport cu suprafața de extindere a acestora. Astfel, patru habitate (91M0, 91F0, 91E0 și 92A0), sunt identicate cu dependență ridicată (A) față de apa subterană iar două habitate (3150 și 3160) cu dependență nulă (C). Luând în considerare doar această etapă de analiză, s-a considerat că SCI Scroviștea are o dependență ridicată, față de acviferul freatic.
Pentru o evaluare corectă a relațiilor de dependență dintre apele subterane și habitate, sunt necesare analize legate de regimul hidrodinamic și hidrochimic al acviferului freatic și corelarea acestor informații cu analizele din studiile specializate efectuate pe speciile de plante și arbori.

Volum XX |

Cum reorganizează COVID-19 migrația temporară și circulară a forței de muncă: perspectiva Serbiei și a Macedoniei de Nord

Rezumat: Pandemia de Covid-19 a cauzat forței de muncă migrante din întreaga lume provocări numeroase și specifice. Acest studiu își propune să determine cum pandemia de Covid-19 și impactul ei social au influențat migranția temporară și circulară din Serbia și Macedonia de Nord. Au fost efectuate interviuri semi-structurate, detaliate, cu 50 de participanți, pentru a înțelege mai bine obiceiurile de migrație și problemele întâmpinate. Migrația circulară și temporară a forței de muncă din Serbia și Macedonia de Nord se producere preponderent către statele UE, state apropiate din punct de vedere geografic, cu care există conexiuni de transport, și cu care migranții au deja legături foarte bine stabilite. Rezultatele arată că după izbucnirea pandemiei, respondenții s-au confruntat cu încetarea contractelor de muncă, reducerea orelor de lucru și a veniturilor. Majoritatea respondenților s-au întors și doar câțiva și-au găsit de lucru oficial în țara de origine. Impactul Covid-19 asupra locurilor de muncă ale respondenților este determinat ținând cont de reședința temporară, tip de activitate, și sectorul de activitate. Pentru migranții temporari și circulari din Serbia și Macedonia de Nord care lucrau în sectoare esențiale din state UE, riscul de a fi afectați sever de impactul economic al pandemiei Covid-19 este mai mic. Rezultatele sugerează că schemele de migrație temporară și circulară ar trebui îmbunătățite după pandemie, astfel încât să devină sustenabile chiar și în perioadele cu schimbări bruște. În acest sens, soluțiile comune ar trebui să pună țină cont de nevoile pieței forței de muncă din statele emitente și receptoare, precum și de nevoile și drepturile migranților.