fg
Volum XVI |

Dezvoltarea educației în perioada post-criză economică în zonele rurale. Studiu de caz: județul Argeș, România

Rezumat: Dezvoltarea educației în perioada post-criză economică în zonele rurale. Studiu de caz: județul Argeș, România. Educația, atât în lume cât și în România, reprezintă pilonul de bază al oricărei societăți. În acest articol se evidențiază modul de evoluție al sistemului educativ în zonele rurale din cadrul județului Argeș în perioada de criză și post criză financiară. Studiul s-a bazat pe date de evidență statistică, dar și din datele Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Analiza se aplică la nivelul a 95 de unități rurale de la nivelul județului Argeș. Pe lângă variabilele educaționale, s-au luat în considerare și indicatori sociali și economici pentru a oferi o mai mare veridicitate anlizei. În demersul metodologic articolul recurge la analiza în componente principale și clasificării ierarhice ascendentă fiind analizată la nivelul anului 2010 și 2016. În cadrul rezultatelor obținute se remarcă tipologia specifică educației din comunele din proximitatea municipiului Pitești cu o dezvoltatare ridicată, urmată de categoria comunelor cu o populație foarte îmbătrânită de unde a migrat majoritatea forței de muncă tinere. O altă categorie este reprezentată de comunele în care predomină sectorul primar, iar o ultimă categorie este cea a comunelor cu populație etnică dezavantajată.

Volum XVI |

Măsurarea nivelului de dezvoltare socio-economică a regiunilor NUTS2 adiacente Dunării

Rezumat: Existența discrepanțelor socio-economice interne reprezintă una din principalele piedici în dezvoltarea durabilă a regiunii dunărene și ducerea la îndeplinire a diferitelor programe, strategii și planuri de acțiune pentru dezvoltare macro-regională. De aceea, este extrem de important să se evalueze aceste discrepanțe ținând cont de bază complexă, care nu doar analizează individual anumiți indicatori. Prin urmare, considerăm necesare o metodologie și o abordare mai complexe, similare cu cele utilizate pentru elaborarea modelelor europene de dezvoltare spațială. Pentru a măsura nivelul actual al dezvoltării socio-economice a regiunilor dunărene în mod complex, am elaborat indicele denumit Indicele de Dezvoltare și Prosperitate, ce a fost calculat utilizând cele mai noi date disponibile pentru 8 indicatori cheie. Spre deosebire de majoritatea studiilor care analizează regiunile NUTS0 și foarte rar NUTS1, studiul de față se axează pe analiza la nivel NUTS2, astfel încât să ofere o imagine detaliată a regiunilor dunărene. O altă diferență semnificativă comparativ cu literatura de specialitate este dată de faptul că am analizat în general doar reiunile NUTS adiacente cursului Dunării, și nu toată regiunea în ansamblu (așa cum este definită în cadrul Strategii Regiunii Dunării). Această abordare ne oferă șansa de a desfășura această analiză în două etape importante. Mai întâi, se face o analiză comparativă și o clasificare a regiunilor NUTS adiacente Dunării, ceea ce oferă mărturii empirice privind discrepanțele socio-economice destul de complexe. Apoi, pentru a putea estima rolul Dunării pentru dezvoltare în regiunile NUTS2 adiacente, am comparat rezultatele obținute pentru DPI pentru regiunile analizate cu cele pentru alte regiuni dintr-o anumită țară. Deși există unele limitări ale acestei abordări, întrucât dezvoltarea depinde de numeroși factori, foarte diferiți, rezultatele acestui studiu oferă o bază solidă pentru elaborarea unor politici adecvate pe viitor.

Volum XVI |

Raportul spațiu-timp în Ungaria

Rezumat: Această lucrare oferă în primul rând o schiță generală despre caracteristicile diferitelor spații. Conceptele de spațiu-timp și cost-spațiu au caracteristici nemetrice, în plus, spațiu-timpul și cost-spațiul nu sunt continue. Prin urmare, hărțile topografice nu sunt întotdeauna o bază adecvată pentru prelucrarea informațiilor cognitive, pentru comportamentul zilnic și pentru studiul relațiilor spațiale. Lucrarea demonstrează diferențele dintre spațiul geografic și raportul timp-spațiu la două scări diferite, precum spațiu-timpul rețelei rutiere din Ungaria și a unui district al capitalei Budapesta. În primul exemplu, spațiu-timpul maghiar care se schimbă rapid în ultimele două decenii poate fi demonstrat în mod clar, datorită construcției de autostrăzi noi. Cel de-al doilea exemplu compară diferite tipuri de spații, de exemplu diferența dintre spațiu-timpul unui pieton și al unui vehicul.