fg
Volum XV |

Modelarea în mediul Sistemelor Informaţionale Geografice a indicatorilor ecosistemici (Studiu de caz Pădurea Castanilor Dulci, Munţii Belasitsa, Bulgaria)

Rezumat: Scopul prezentei cercetări este de a arăta posibilitățile aplicării tehnicii de calcul în cadrul investigațiilor ecosistemului. Obiectul cercetării în constituie pădurile de castan situate pe versanţii nordici ai Munţilor Belasitsa (sud-vestul Bulgariei). Trei zone de studiu au fost alese pentru investigarea detaliată a parametrilor structurali și funcționali (indicatori) a ecosistemelor de castan. Aceste zone sunt situate în păduri cu vârste diferite (în vârstă de 45-120 ani), cu modalităţi diferite de gestionare a pădurilor și în diferite stări. Indicatorii ecosistemici sunt modelaţi pe baza investigațiilor de teren și a datelor publicate disponibile, iar evaluarea stării pădurilor se realizează prin interpolare spațială (distanța ponderată inversă) în sistemul informaţional geografic (ArcGIS). Valorile rezultate ale modelului sunt verificate și validate prin investigații pe teren. Un strat de ieșire care arată starea pădurii de castan din regiunea investigată este generat pe baza suprafețelor raster, ca rezultat al interpolarii și aplicării cartografierii algebrice. De asemenea, sunt utilizaţi coeficienții de greutate la valorile de evaluare ale diferiților indicatori, ceea ce face ca analiza spațială să fie mai corectă. Modelul de cartografiere creat prezintă o potrivire semnificativă a zonelor cu păduri în stare proastă și păduri în stare bună, comparativ cu cele determinate pe baza planului de gestionare a pădurilor. Cercetarea confirmă avantajele tehnologiei SIG în procesarea de date mari și variate pentru evaluarea impactului multor factori asupra vegetației forestiere.

Volum XV |

Spectrul floristic şi modelul zonelor funţionale ale sistemului plajă-dune din zona costieră a Deltei Dunării

Rezumat: Lucrarea prezintă compoziția floristică a vegetației pentru fiecare subunitate de relief a unui sector a sistemului plajă-dune frontale din cadrul coastei de nord-vest a Mării Negre, România. Zona de studiu reprezintă un aliniament de 10 km de ţărm aflat în extremitatea sudică a Rezervației Biosferei Delta Dunării (RBDD) și expus riscului creșterii presiunii antropice în următorii ani. Din cele 38 de specii de plante cormofite, identificate între plaja înaltă și spatele dunelor frontale, potrivit Listei Roșii naționale, 8 sunt specii rare și amenințate.
Analiza spectrului floristic scoate în evidență prezenţa unui amestec de elemente care compun comunitățile de plante, însă elementele pontice și ponto-caspice sunt dominante. Morfologia dunelor frontale de pe coasta deltaică este tipică, însă profilul lor are pante line și au înălțimi sub 2 m. Aceste dune sunt vegetate de plante anuale și plante erbacee perene, însă din punct de vedere al abundenței, gramineele cu rizomi, i.e. acele specii care sunt constructoare de dune, sunt rare.
Dunele frontale din acest sector costier al Mării Negre sunt habitat vital și refugiu ecologic pentru specia Convolvulus persicus L., a cărui limită vestică a arealului de raspândire este în Delta Dunării. Extinderea populaţiilor acestui endemit ponto-caspic în ultimul deceniu a contribuit la individualizarea unui tip particular de habitat în cadrul regiunii biogeografice continentale Marea Neagră (Pontică), denumit ”Dune de țărm pontice cu Convolvulus persicus L.” Principalele amenințări ale speciei şi habitatului definit de aceasta sunt pășunatul vitelor cornute mari și turismul estival (călcatul în picioare, cursele de cai, cursele ATV).

Volum XV |

Derivarea indicilor ecologici pentru evaluarea sănătății peisajului și deranjarea habitatelor în bazinul inferior al râului Barpani, Assam (India)

Rezumat: Sănătatea peisajului este un element extrem de important pentru managementul corespunzător al resurselor și pentru restaurarea habitatelor naturale dintr-un bazin hidrografic. Cu ajutorul datelor satelitare oferite de Landsat Thematic MApper din 1987 și 2011, a fost determinat indicele sănătății peisajului. Pentru evaluarea sănătății peisajului și a gradului de deranjare a habitatelor naturale din bazinul inferior al râului Barpani din India, am realizat o analiză integrată a indicelui standardizat al precipitațiilor, indicelui normalizat de diferențiere a umiditaății, indicelui normalizat de diferențiere a terenurilor neproductive, indicelui normalizat de diferențiere a vegetației, intervenția antropică, înălțimea, panta, modul de utilizare a terenurilor. Starea de sănătate a peisajului a fost împărțită în cinci categorii, i.e. foarte bună, bună, moderată, proastă și foarte proastă.
Variațiile spațiale și temporare ale sănătății peisajului indică faptul că arealul cu o sănătate foarte bună a peisajului s-a restrâns de la 45%, cât ocupa în 1987, la doar 1%, ceea ce implică o scădere cu 97,26%. Celelalte patru categorii au înregistrat o creștere a suprafețelor. Degradarea habitatului forestier și a zonelor umede s-a accentuat ca urmare a agriculturii itinerante, defrișărilor și luării în cultură a zonelor umede. Utilizarea teledetecției pentru evaluarea sănătății peisajului și deranjării habitatelor poate fi foarte eficientă pentru prioritizarea corespunzătoare a reconstrucției ecologice a spațiului la diferite scări.

Volum XV |

Dezvoltarea demografică a așezărilor din districtul Banatul de Sud

Rezumat: Dezvoltarea demografică a așezărilor din Voievodina se face în concordanță cu legile procesului de urbanizare, ce s-a manifestat în două etape: prima, începută după cel de al doilea război mondial, a ținut pană la începutul anilor 80 din secolul al XX-lea, și s-a caracterizat printr-o polarizare policentrică; cea de a doua etapă, care continuă și în prezent, este cea a polarizării monocentrice. Întrucât așezările lasă o amprentă fundamentală asupra peisajului cultural, fiind totodată principalul determinant al organizării funcționale și transformărilor spațiului geografic, lucrarea de față analizează dezvoltarea spațial-demografică și funcțională a rețelei de așezri din districtul Banatul de Sd, pe baza unor indicatori cantitativi și calitativi.
Rețeaua de așezări cuprinde 94 de localități grupate în 8 municipalități: Pančevo2, Vršac, Kovin, Alibunar, Bela Crkva, Kovačica, Opovo and Plandište. Datele statistice pentru componentele demografice ale rețelei de așezări sunt analizate pentru trei perioade inter-censuare, respectiv 1981-1991, 1991-2002 și 2002-2011. Analiza componentelor demografice a indicat existența a doi poli de concentrare a populației, ce domină rețeaua de așezări a districtului: Pančevo (un sub-centru al zonei metropolitane Belgrad-Novi Sad) și Vršac.

Volum XV |

Evaluarea modelelor de geo-patrimoniu – analiză și aplicare pe profilele de loess din regiunea Voivodina

Rezumat: Valorea turistică a geositurilor de patrimoniu are un rol important în decizia turiștilor de a vizita o anumită destinație. De asemenea același sit poate ajuta actorii din turism să decidă despre investițiile ce trebuie făcute în anumite geosit-uri. Pentru a evita subiectivitatea în evaluarea valorilor au fost create metode cantitative de evaluare a obiectivelor, neexistând prea multe criterii de diferențiere. Sunt evaluate valorile științifice, reprezentativitatea, integritatea precum și infrastructura turistică.. Modelele de evaluare au ca scop atragerea atenției spre situația curentă și potențialul fiecărui geosit analizat. Lucrarea prezintă o analiză a modelelor cantitative de evaluare a patrimoniului geologic, iar eficiența lor este verificată prin evaluarea a trei profile de loess din Vojvodina, ce fac parte din Lista Patrimoniului Geologic al Serbiei. Diferenţe între modele este influențată de gradul de acuratețe al evaluării, pentru unele modele criteriile nefiind foarte clare când se atribuie valorile.