fg
Volum XII |

Caracteristicile domeniilor schiabile din Carpaţii Româneşti

Rezumat: Majoritatea pârtiilor de schi au fost echipate în zonele montane, la altitudini mai mici de 1500 m, în apropierea zonelor populate. Cel mai relevant indicator pentru dezvoltarea zonelor de schi în România este dat de lungimea totală a pârtiilor de schi care, în 2010, era de 168 km. Fără a face referiri la alte componente ale infrastructurii turistice din acest domeniu, se poate spune că domeniul schiabil din România se caracterizează printr-o dezvoltare insuficientă a pârtiilor de schi. În Carpaţii Româneşti, densitatea medie a pârtiilor este de circa 2 m/km2, cu variaţii importante în diferite zone montane. Cele mai echipate şi dezvoltate domenii schiabile din România (26% din lungimea totală a pârtiilor) este localizată în zona Carpaţilor de Curbură, în judeţele Prahova şi Braşov. Dezvoltarea acestei zone a început şi în perioada comunistă prin înfiinţarea unor staţiuni montane de importanţă naţională în care lungimea pârtiilor este considerabilă. Principalul factor a influenţat dezvoltarea domeniilor schiabile din această zonă este legat de apropierea de capitală, dar şi de alte oraşe importante precum Braşov, Ploieşti şi Piteşti care asigurau staţiunilor un flux constant de turişti. În următorii ani, perspectivele de dezvoltare ale acestui domeniu au luat în considerare interesul crescut manifestat de turiştii români pentru sporturile de iarnă, dar şi disponibilitatea autorităţilor locale de a câştiga fonduri europene pentru a înfiinţa noi pârtii de schi dotate la standarde europene.

Volum XII |

Vechile hoteluri ale Transilvaniei: resurse turistice culturale

Rezumat: Călătorind prin istoria hotelurilor din Transilvania, descoperim persistenţa anumitor poveşti care fascinează şi azi sute de oaspeţi veniţi din întreaga lume. Hotelul ca şi unitate turistică cu funcţia sa principală de cazare, a apărut şi s-a impus în spaţiul urban, îndeosebi datorită dezvoltării comerţului. Un argument în acest sens este acela  că în Transilvania, primele hoteluri încep să funcţioneze în oraşele-târguri, în zona centrală a oraşelor, în apropierea târgurilor la: Sibiu, Cluj-Napoca şi Braşov. În timp, funcţionalitatea hotelurilor cunoaşte o altă dimensiune. În prezent, această unitate de cazare poate reprezenta în sine un obiectiv turistic. Turistul secolului 21 este în căutarea valorilor trecutului, a vechilor poveşti şi experienţe pe care noile şi modernele hoteluri construite nu le pot oferi pentru că nu dispun de un trecut de secole care să construiască propria lor poveste. Vechile hoteluri ale Transilvaniei pot fi considerate resurse ale turismului cultural datorită arhitecturii lor, a unicităţii lor şi a perenităţii poveştilor lor. Studiul de faţă îşi propune să identifice hotelurile din perioada secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, din principalele oraşe ale Transilvaniei, unităţi turistice care pot reprezenta resurse turistice de seamă ale turismului cultural din regiunea studiată.

Volum XII |

Turismul industrial – tendințe și oportunități

Rezumat: În ultimele decenii, au apărut noi tipuri de destinații turistice ca urmare a unei competiții tot mai strânse și a unei economii în schimbare a regiunilor. În unele cazuri, unele locuri, care anterior erau considerate urâte și repulsive au devenit atracții turistice. Ca parte a acestui proces, s-a afirmat și turismul industrial. Asta înseamnă că fostele fabrici sau cele care sunt încă funcționale au devenit atracții turistice. Lucrarea de față prezintă cadrul conceptual pentru turismul industrial și discută principalele tendințe ale acestui sector. De asemenea, sunt analizate posibilitățile pentru dezvoltarea turismului industrial în Ungaria. Lucrarea se bazează pe studiul calitativ și cantitativ al conținutului paginilor web, în urma analizării site-urilor web ale agențiilor de turism, autorităților locale și regionale și ale altor companii pentru a afla în ce măsură acestea consideră că există vreo posibilitate pentru turismul industrial. Conform rezultatelor acestui studiu, Ungaria, deși dispune de un bogat patrimoniu industrial, și fabrici încă viabile, nu are dezvoltat turismul industrial.