fg
Volum XI |

Speciile de plante invasive terestre în ariile protejate din România. Studiu de caz: Fallopia japonica în Parcul Natural Munţii Maramureşului

Rezumat: Evaluarea speciilor de plante invazive terestre în ariile protejate este de importanţă majoră ţinând cont de rolul acestora ca factori cheie în conservarea diversităţii biologice. Lucrarea are drept scop analiza speciilor de plante invazive terestre (ITPS) în ariile protejate din România, cu accent pe specia Fallopia japonica în Parcul Natural Munţii Maramureşului. Fallopia Japonica, cunoscută şi sub numele de Polygonum cuspidatum sau Reynoutria japonica este o plantă erbacee perenă ce ocupă în cea mai mare mare parte ecosistemele ripariene, provocând daune grave vegetaţiei native. Specia este menţionată de către Uniunea Internaţională pentru Conservării Naturii ca una dintre cele mai periculoase o sută de plante invazive. Lucrarea urmăreşte să analizeze potenţialul de răspândire a speciei într-o arie protejată, Parcul Natural Munţii Maramureşului – categoria V IUCN, precum şi site Natura 2000 (SPA şi SCI), prin integrarea de date spaţiale şi statistice complexe cu ajutorul metodelor de calcul moderne (GIS). Prin urmare, pe baza cartărilor şi investigaţiilor de teren ale speciei Fallopia japonica, autorii au putut identifica principalele cerinţe ecologice, condiţiile de răspândire, etc. Lucrarea de faţă va contribui semnificativ la elaborarea de studii referitoare la evaluarea dinamicii, a potenţialului de distribuţie şi al impactului acestei de plante invazive terestre asupra habitatelor native.

Volum XI |

Evaluarea geomorfositurilor din aria protejată Ponoare

Rezumat: În lucrarea de faţă vă aducem în atenţie o nouă metodă de evaluare a geomorfositurilor propusă de noi şi care a fost testată în aria protejată Ponoare. În prima parte vom aplica pentru geomorfositurile inventariate aici celelalte metode de evaluare cunoscute pe plan mondial, după care vom evalua geomorfositurile urmând metoda propusă, metodă care este adaptată realităţii geomorfologice şi de exploatare turistică a spaţiului analizat. Au fost luate în considerare metodele dezvoltate până acum în literatura de specialitate şi anume: metoda de evaluare a valorii turistice a geomorfositurilor pentru evaluarea valorii turistice a geomorfositurilor concepută de J. P. Pralong în 2005, metoda dezvoltată în 2007 de E. Reynard et al.; metoda dezvoltată la Universitatea Modena și Reggio Emilia de P. Coratza și C. Giusti în 2005; metoda propusă la Universitatea Cantabria de V. M. Bruschi și A. Cendrero în 2005; metoda dezvoltată la Universitatea din Valladolid prin E. Serrano și J. J. Gonzales Trueba în 2005; metoda propusă de Universitatea din Minho în 2007 de către P. Pereira, metoda grecească dezvoltată de N. Zourous în 2005 şi metoda slovenă propusă în 2010 de B. Erhatic. Rezultatele obţinute ne arată valori cantitative diferite faţă de metodele anterioare, însă comparând rangul obţinut de fiecare geomorfosit în evaluare poziţia se menţine aceiaşi. Valorile sunt situate într-un ecart diferit faţă de celellate metode având în vedere că valorile adiţionale în primul rând valoarea culturală este redusă în spaţiul analizat.

Volum XI |

Caracteristici morfometrice ale reţelei hidrografice din bazinul Bârladului

Rezumat: După o scurtă prezentare a bazinului hidrografic Bârlad, reţeaua hidrografică este analizată folosind sistemul de clasificare Horton-Strahler. Dintre parametrii morfometrici, s-au analizat doar scurgerea şi pantele pentru întreg bazinul hidrografic al Bârladului şi pentru cele 13 staţii hidrometrice din bazin pentru care există date despre debitul lichid şi al sedimentelor în suspensie. Dintre aceste staţii, am ales staţia hidrometrică Vaslui ca fiind reprezentativă pentru unităţile geomorfologice din bazinul Bârladului şi staţia hidrometrică Feldioara pentru bazinul Berheci. În urma analizării modelelor au fost stabilite o serie de parametrii morfometrici specifici reţelei hidrografice pentru toate cele 13 staţii analizate; a analiză comparativă relevă diferenţe semnificative între valorile obţinute pentru bazinele din Podişul Central Moldovenesc şi cele din Colinele Tutovei.

Volum XI |

Bazinul Studinețului (Colinele Tutovei). Indici și corelații morfometrice

Rezumat: Analiza morfometrică nu implică doar o descriere cantitativă a reliefului, deși frecvent se limitează doar la acest lucru, dar și o abordare metodologică cară să permită stabilirea unei tipologii a platformelor și individualizarea unor corelații semnificative între parametrii selectați și alți indici geomorfologici, geologici etc. Testarea și validarea unei astfel de analize se face pe baza unor mostre semnificative la scări diferite. Prezentul articol prezintă unii indici și corelații morfometrice în bazinul hidrografic Studineț (9669 ha), localizat în partea centrală a Colinelor Tutovei, în estul României. Relieful regiunii este dezvoltat pe depozite nisipo-argiloase și argilo-marnoase din Kersonian și Meotian, caracterizat printr-o fragmentare relativ ridicată pentru o zonă deluroasă. Altitudinile variază între 108,9 și 485,5 m, energia reliefului favorizând dezechilibrele morfodinamice, vizibile în diferitele procese geomorfologice. Principala caracteristică o reprezintă prezența cuestelor, cu asimetrii morfometrice, morfodinamice și din punct de vedere al utilizării terenurilor. Studiul de față analizează fiecare hartă rezultată prin interpretarea rasterelor neclasificate (valorile unui pixel) și clasificate (valorile claselor), comparând relevanța rezultatelor pentru a obține numărul optim de clase și pentru a stabili limitele pentru cea mai mare semnificație din punct de vedere geomorfologic. Ținând cont de particularitățile regiunii, s-a preferat analiza cuestelor pentru diferențierea frontului și reversului cuestei. În final, pentru un perimetru reprezentativ pentru bazin, histogramele raster (hipsometrie, declivitate, exposiție) au fost comparate pentru evidențierea diferențelor datorate scării hărții și rezoluției.

Volum XI |

Schimbările în regimul temperaturii aerului și al precipitațiilor și impactul acestora asupra agriculturii

Rezumat: Temperature aerului și precipitațiile se numără printre principalii factori ce influențează producția agricolă. Scopul acestei cercetări este să analizeze schimbările din regimul temperaturii aerului și precipitațiilor din parea sudică a Bulgariei, cu relief mai jos, prin prisma oportunităților pentru dezvoltarea agriculturii în regiune. Tendința variabilității anotimpuale și anuale a temperaturii aerului și a precipitațiilor este determinată cu ajutorul metodei regresiei liniare. O analiză a interacțiunii dintre temperatura aerului și precipitații reprezintă un instrument util în clasificarea climatului în funcție de condițiile de uscăciune și de umezeală ale teritoriului. În acest scop a fost utilizată clasificarea Gaussen-Bagnouls. În ceea ce privește temperatura aerului, arealul analizat este favorabil culturii plantelor termofile. Pentru o analiză amănunțită a impactului schimbărilor climatice, cercetarea cantitativă a fost completată de un studiu calitativ – studiul de caz al fermierilor din regiunea Stara Zagora. Studiile de caz arată că fermierii sunt vulnerabili într-o măsură diferită la variabilitatea anuală și schimbările medii în producție în funcție de dimensiunea exploatației agricole, varietatea culturilor și posibilitățile de practicare a irigațiilor.