fg
Volum XI |

Turismul rural ca opțiune strategică pentru dezvoltarea social – economică a zonei rurale din România

Rezumat: Turismul rural este considerat o strategie care poate contribui la scăderea mobilității populației, crearea de oportunități de angajare, precum și la dezvoltarea social-economică a zonei rurale. Turismul rural și agroturismul poate satisface nevoia de spațiu deschis prin activități recreative, răspunzând interesului crescut al populației urbane pentru patrimoniul natural și cultura rurală. Turismul rural marchează stimularea creșterii economice, viabilitatea zonelor subdezvoltate, îmbunătățirea standardelor de viață ale populației locale. Dacă turismul rural îndeplinește toate aceste funcții, acesta are nevoie de o dezvoltare prin care durabilitatea resurselor să fie asigurată în timpul expansiunii sale. Dezvoltarea turismului durabil în zona rurală necesită abilitatea de a dezvolta resursele turistice, creând legături între diferite sectoare de activitate într-un anumit mod astfel încât valoarea spațiul să fie păstrată.

Volum XI |

Identitatea culturală și dezvoltarea unei destinații turistice. Studiu de caz: Țara Bârsei (România)

Rezumat: În condițiile unei competiții acerbe pentru atragerea turiștilor, destinațiile turistice și nu operatorii individuali au devenit principalii actori pe piața turistică. Schimbarea de roluri pe piața turistică a avut loc pe măsură ce turismul s-a transformat dintr-o simplă activitate de relaxare într-o adevărată misiune de cunoaștere și descoperire, ca urmare a complexității crescânde a cerințelor și nevoilor turiștilor.
Cultura face astăzi, mai mult ca niciodată, obiectul acestei misiuni de cunoaștere, pe care Auliana Poon a denumit-o “noul turism”. Cultura unei zone, exprimată prin identitatea culturală a locuitorilor, poate constitui o atracție turistică de sine stătătoare, contribuind la consolidarea avantajului competitiv al destinațiilor turistice.
Lucrarea de față își propune să demonstreze importanța majoră a identității culturale în promovarea și dezvoltarea diferitelor destinații, arătând că, atunci când shimbările economice, sociale și demografie duc la o diluare a identității cultural, avantajul competitive pe care cultura și patrimonial cultural al unei destinații turistice îl oferă este erodat.

Volum XI |

Percepția rezidenților și non-rezidenților asupra imaginii turistice a municipiului Craiova, România

Rezumat: Pentru fiecare destinație turistică, imaginea turistică joacă un rol important care asigură consolidarea legăturii dintre un vizitator şi destinația aleasă, fiind un amalgam de cunoştinţe, sentimente, aşteptări şi impresii pe care oamenii le au despre o anumită locaţie (Henderson, 2007).
Identitatea destinaţiei turistice este creată de către emițător (în esenţă, marketeri turistici), fiind susţinută și de resursele turistice naturale şi antropice, în timp ce imaginea, susţinută de experienţele şi comunicările expeditorilor, este percepută de potențialul vizitator, adică receptorul. În procesul de selecţie turistică, turiștii iau în considerare caracteristici tangibile, cum ar fi elementele cadrului natural şi antropic şi elemente intangibile (relaxare, libertate). Acest studiu vizează explorarea modului în care municipiul Craiova este perceput ca destinație turistică și cum se transmite într-o identitate unică în mintea consumatorului, concentrându-se pe identificarea şi explicarea atitudinilor unui eşantion de respondenți din mediul urban faţă de turismul din Craiova, cât şi gruparea lor cu privire la aceste atitudini. Astfel, studiul ajută la identificarea principalele atracţii turistice şi forme de turism asociate cu acest oraş pentru a dezvolta activităţi turistice pe viitor.

Volum XI |

Individualizarea hotelului ca sursă de atractivitate turistică în spațiul urban din Transilvania

Rezumat: Lucrarea de față își propune să evidențieze importanța pe care o au hotelurile ca unități de cazare în spațiul urban al Transilvaniei. Arealul de studiu cuprinde zece județe (Alba, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureș, Sibiu și Sălaj) cu accent pe orașele acestora. Repartiția geografică a acestor unități hoteliere evidențiază diferențele care există la nivelul județelor studiate, aceste diferențe datorându-se dezvoltării economice, a potențialului turistic existent și a gradului de dezvoltare turistică. Cu o tradiție de mai bine de două secole, amenajările hoteliere din Transilvania, în evoluția lor, cunosc o serie de transformări ce conduc la modificări în structura ofertei lor. Imaginea antagonică a orașului include hotelul ca un element important în determinarea funcției sale turistice având în vedere faptul că pentru un oraș turistic existența hotelurilor, variate ca tipologie și implicit ca și grad de confort, este un imperativ.

Volum XI |

Potențialul turistic al orașului Galați și valorificarea sa durabilă

Rezumat: Acest studiu analizează potențialul turistic natural al orașului Galați în contextul dezvoltării durabile, pornind de la evaluarea cantitativă și calitativă a patrimoniului turistic natural, cu scopul de a evidenția elementele de atractivitate, precum și factorii locali care încurajează sau împiedică funcționalitate turistică. Evaluarea calitativă a potențialului turistic, realizat prin cuantificarea atracțiile turistice, care au fost grupate în mai multe tipuri, a permis identificarea atracțiilor turistice. O atenție deosebită a fost acordată vegetației naturale, care nu a fost foarte afectată de societatea umană și care a fost protejată și păstrată în cadrul Programului european Natura 2000. Analizele întreprinse și indicatorii bioclimatici calculați pe baza datelor existente dovedesc că în această zonă climatul local este favorabil pentru activitățile turistice. Interesul nostru pentru această temă provine din dorința de a evidenția potențialul turistic al acestui spațiu geografic și de a-l promova la nivel național.