fg
Volum X |

Sârbii din Kosovo şi Metohija în a doua jumătate a secolului al XIX-lea conform hărţii etnice a unei părţi a Vechii Serbii

Rezumat: Articolul interpretează rezultatele lucrării cartografice proprii, anume Harta Etnică a unei părţi din Serbia Veche, scara 1: 300000. Această hartă face referire la o parte din Serbia istorică, mai ales la Kosovo şi Metohija, la care se adaugă Kuršumlija nahiya. Aceasta a fost făcută pe baza a trei volume cu note de călătorie ale lui Miloš S. Milojević, care a studiat regiunea la finalul anilor 1860 şi începutul anilor 1870. Harta redă într-o manieră accesibilă, prin design şi distribuţia populaţiei în localităţile din regiune, situaţia etnică din perioda respectivă, pe baza criteriilor etnico-naţionale şi religios-confesionale; astfel spus, prezintă structura demografico-statistică a relaţiilor mutuale dintre sârbi şi albanesi înainte de războaiele purtate între Serbia şi Turcia în 1876 şi 1877/78, când sârbii erau majoritari şi albanezii minoritari pe teritoriul regiunilor Kosovo şi Metohija.

Volum X |

Evaluarea spaţiului rural prin analiza indicelui ruralităţii. Studiu de caz: aşezările rurale din Sălaj, la est de Jibou

Rezumat: Studiul evidenţiază dezvoltarea spaţiului rural din estul judeţului Sălaj, utilizând dinamica temporală a valorii indicelui sintetic al ruralităţii, aplicat la 14 comune, în intervalul 1990–2008. Au fost reţinuţi pentru evaluare indicatorii: agricultură, forţa de muncă şi populaţia. Studiul de caz a fost realizat pe baza datelor statistice obţinute de la Direcţia Judeţeană de Statistică Sălaj şi din evidențele primăriilor, pentru intervale de calcul stabilite la fiecare doi ani. Valorile coeficientului de ruralitate a fost obţinută prin aplicarea a două formule matematice – metoda de calcul HDI – ceea ce demonstreaza semnificaţia ei pozitive sau negative. Analiza rezultatelor demonstrează rolul comunei Rus de centru polarizator local şi importanţa pe care o va avea această unitate administrativ – teritorială în dezvoltarea durabilă şi planificarea spaţiului rural studiat. Concluzia desprinsă din interpretarea indicatorilor demonstrează că, în timpul celor 18 ani analizați, valorile coeficientului de ruralitate s-au menţinut ridicate, deşi unele sectoare economice au înregistrat modificări importante (la nivel indicatorilor), scoțând în evidență caracterul puternic rural din zonele Valea Someşului şi Codru.

Volum X |

Distribuţia spaţiilor verzi urbane – indicator al topofobiei-topofiliei cartierelor rezidenţiale urbane. Studiu de caz: Sectorul 5, Bucureşti, România

Rezumat: Pe fondul lipsei de date utilizabile în aprecierea corectă a calităţii locuirii într-un ecosistem urban se impunea stabilirea unui sistem de indicatori de mediu care, prin ierarhizarea valorilor, să permită evaluarea atractivităţii unui cartier urban în raport cu altul. Suprafeţele oxigenante, prin componenta lor spaţii verzi, îndeplinesc funcţii multiple şi conferă o anumită calitate mediului urban, deci locuirii. Spaţiile verzi sunt distribuite heterogen în arealul Municipiului Bucureşti. Prin structură şi funcţii, la care se adaugă accesibilitatea şi/sau atractivitatea, ele definesc cartierele în care sunt localizate, dar şi apartenenta lor la areale topofile sau topofobe. În studiul nostru, pe baza observaţiilor de teren şi prelucrării materialelor cartografice s-au identificat în Municipiul Bucureşti cartiere topofobe şi topofile, pornind de la indicatorul spaţiu verde. De asemenea, s-a evaluat tendinţa de densifiere a rezidenţialului în funcţie de atractivitatea generată de existenţa parcurilor urbane sau a grădinilor de cartier.

Volum X |

Indicatori ai presiunii umane asupra mediului din Piemontul Bălăciţei

Rezumat: Piemontul Bălăciţei reprezintă subdiviziunea vestică a Piemontului Getic, fiind localizat în sud-vestul României. Unitatea analizată reprezintă un spaţiu de veche locuire şi, în acelaşi timp, o arie de dezvoltare activă a numeroase fenomene ce modifică relieful. Transformările induse antropic au avut influenţe semnificative asupra mediului şi în mod special asupra reliefului, vulnerabilitatea tot mai ridicată a terenurilor la fenomenele geomorfologice periculoase fiind una dintre cele mai importante probleme pe care le au de înfruntat comunităţile locale în prezent. Lucrarea de faţă îşi propune să evalueze influenţa antropică în apariţia dezechilibrelor de mediu şi, în mod particular, activităţile umane care influenţează procesele geomorfologice de risc. Un mijloc relevant în evaluarea tipului şi dimensiunii intervenţiei antropice într-o unitate teritorială dată se referă la calcularea unor indicatori sintetici ce caracterizează gradul de transformare a peisajului. Evaluarea a fost realizată prin analiza datelor statistice la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale ce se suprapun Piemontului Bălăciţei. Cercetarea generală are în vedere un interval de treizeci de ani (1977 – 2007), iar analiza particulară se referă la perioada de tranziţie (1992, 2002 şi 2007).

Volum X |

Peisajul industrial – un peisaj în transformare în perimetrul municipiului Bucureşti

Rezumat: În perimetrul municipiului Bucureşti, capitala unui fost stat socialist arată schimbări profunde în structura peisajului, ca urmare a tranziţiei economice şi consecinţele reconversiei unor spaţii determinate din interiorul oraşului (mai mult comerţ, mai puţină industrie, de exemplu). Cunoştinţele privind dinamica peisajului industrial şi modul în care procesul de reconversie are loc, sunt totuşi limitate. Scopul acestui articol este de a defini peisajul industrial, tendinţele actuale şi evoluţia acestui tip de peisaj în cadrul ţesutul urban şi în contextul actual, al schimbărilor radicale şi accelerate. De asemenea, în cadrul acestei lucrări sunt evidenţiate modele de reconversie a peisajului post-industrial. Metodologia utilizată se bazează pe o fişă de evaluare a peisajului industrial, care a fost aplicată în cazul mai multor unităţi industriale din București. Rezultatele obţinute au arătat că peisajul industrial se află într-un proces accelerat de transformare, multe dintre unităţi fiind convertite în supermarketuri, mall-uri sau clădiri de birouri, şi de cele mai multe ori investitorii optează pentru demolarea integrală a artefactelor industriale, în loc să le reutilizeze. Aceste modificări afectează ţesutul urban şi comunităţile, şi nu întotdeauna constituie exemple optime.