fg
Volum IX |

Indicii ecoclimatici din Câmpia Olteniei

Rezumat: Câmpia Olteniei reprezintă o importantă regiune agricolă a ţării, care dispune de vaste suprafeţe cultivabile, care pot fi exploatate în cele mai bune condiţii dacă se iau în calcul şi restricţiile climatice care generează o serie de disfuncţionalităţi. Pentru a evidenţia problemele legate de tendinţa de aridizare a regiunii, precum şi pentru a determina cele mai adecvate plante de cultură s-au calculat mai mulţi indici folosiţi în diferite studii agroclimatice şi biogeografice. Astfel, conform datelor prelucrate, Câmpia Olteniei se încadrează în general în domeniul stepei şi silvostepei, în privinţa plantelor de cultură recomandându-se cele termofile şi xerotermofile, care pot da producţii bune chiar şi în condiţiile pluvio-termice caracteristice regiunii analizate. Regimul termic se impune printr-o tendinţă de creştere uşoară datorată valorilor foarte ridicate din sezonul cald, în timp ce regimul pluviometric înregistrează fluctuaţii evidente, tendinţa fiind însă de scădere. Astfel, se confirmă problema legată de aridizarea sudului Câmpiei Olteniei, problemă acutizată în ultimul timp şi de alţi factori, precum defrişările masive, desfiinţarea sistemelor de irigaţii etc., care au dus la reactivarea unor areale acoperite de nisipuri. Cu toate acestea, rezultatele parţiale obţinute prin prelucrarea datelor nu susţin ideea deşertificării.

Volum IX |

Comparație între Câmpia Olteniei și Platoul Dobrogei de Sud în funcție de deficitul pluviometric

Rezumat: Câmpia Olteniei şi Podişul Dobrogei de Sud sunt două regiuni situate în cele două extreme sudice, sud-vestice şi respectiv sud-estice ale României cu caracteristici climatice distincte, ca urmare a multiplelor influenţe climatice care se exercită asupra lor. Evoluţiile climatice, mai ales din ultimele trei decenii şi manifestările regionale ale fenomenelor climatice în legătură cu încălzirea climatică globală au determinat mai ales în aceste regiuni schimbări semnificative. În legătură cu aceste aspecte este şi regimul pluviometric deficitar. În lucrarea de faţă am analizat regimul pluviometric deficitar (anual si cel din semestrul cald al anului) în Câmpia Olteniei şi Podişul Dobrogei de Sud din ultima jumătate de secol (începând cu anul 1961), tratând comparativ această problematică. Diferenţierile semnificative găsite de noi, demonstrează clar tendinţa de aridizare a climatului în aceste regiuni. Lucrarea este utilă specialiştilor din domeniul climei, studenţilor masteranzilor şi doctoranzilor.

Volum IX |

Determinarea gradului de troficitate a zonelor lacustre umede din Carpații Orientali (România)

Rezumat: Lacurile de pe teritoriul României sunt relativ uniform distribuite, în majoritatea regiunilor fizico-geografice. O densitate redusă este specifică vestului ţării, unde au fost realizate lucrări de desecare semnificative, în timp ce densitatea cea mai mare este caracteristică nord-vestului, cu numeroase iazuri, înregistrate încă din secolele XIV-XV. Marea majoritate a lacurilor de pe teritoriului României, şi în special cele analizate în acest studiu sunt antropice. Cele mai multe lacuri naturale sunt reduse ca dimensiuni şi nu posedă o importanţă ecologică sau economică deosebită. Deşi situate în condiţii fizico-geografice diferite, lacurile analizate sunt incluse în categoria apelor bune din punctul de vedere al calităţii şi în categoriile eutrofic, mezotrofic sau hipertrofic, din punctul de vedere al troficităţii. Din cauza faptului că majoritatea lacurilor sunt antropice, este evident că sunt menţinute în mod artificial în acest stadiu. Cele mai multe dintre lacurile de munte şi cele situate în arii vulcanice sunt ultra-oligotrofice şi oligotrofice.

Volum IX |

Microparticulele şi dioxidul de azot din aerul mediului ambiant din Bruxelles. Măsura în care reducerile locale de emisii trebuie să fie drastice pentru a respecta valorile limită impuse de UE

Rezumat: În ultimii 40 de ani calitatea aerului din Bruxelles s-a îmbunătăţit semnificativ. Acest lucru s-a remarcat mai ales la dioxidul sulfurat, plumbul, monoxidul de azot, monoxidul de carbon, benzenul şi benzo-pirenul. Obiectivele pentru calitatea aerului impuse de directivele europene recente referitoare la calitatea aerului, 2008/50/EC sunt dioxidul de azot (NO2) şi microparticulele (PM10 şi PM2,5). Deşi obiectivele referitoare la calitatea aerului sunt îndeplinite în câteva dintre locurile de măsurare din Bruxelles, o analiză minuţioasă a datelor indică faptul că este imposibil ca acestea să fie respectate. O comparaţie a nivelurilor medii de concentraţie din regiunea capitalei cu cele din regiunile înconjurătoare, interpretarea profilelor concentraţiilor zilnice şi săptămânale medii şi a câtorva observaţii (ex. duminicile când circulaţia maşinilor este interzisă) reflectă clar faptul că reducerea emisiilor este necesară dacă trebuie asigurată respectarea doar prin măsurile luate la nivel local.

Volum IX |

Metalele grele identificate în particulele în suspensie în mediul urban din Bruxelles în week-end-uri

Rezumat: În ultima perioadă, a existat o preocupare mai intensă pentru studiul particulelor atmosferice, mai ales pentru o cunoaştere mai aprofundată a transporturilor pe termen lung şi sub aspectul impactului diverselor elemente ale litosferei asupra poluării atmosferice. În apropierea nivelului suprafeţei terestre, un strat destul de subţire al litosferei şi atmosferei, pe ambele laturi ale interfaţei lor, servesc drept bază a activităţii şi vieţii umane. Atât litosfera, cât şi atmosfera sunt reciproc responsabile pentru păstrarea echilibrului lor natural.
Investigaţiile legate de studiul particulelor atmosferice sunt menite să furnizeze informaţii care să fie necesare pentru implementarea şi eventuala revizuire a standardului european vizând normele de toleranţă pentru protecţia environmentală. În acest scop, OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) şi grupurile de lucru ale UE (Uniunii Europene) care se ocupă de particulele în suspensie solicită informaţii suplimentare în acest domeniu.
Particulele în suspensie ale metalelor grele, în special peste limita normală admisă, pot dăuna sănătăţii populaţiei pe termen lung şi mediu. Obiectivul nostru în cadrul studiului de faţă este să descriem şi să comparăm prezenţa metalelor grele în atmosfera oraşului Bruxelles pe parcursul a trei zile, incluzând sâmbăta, duminica şi lunea, dar şi posibilele lor efecte asupra sănătăţii umane. Metalele grele au fost divizate în trei grupe mari: „elemente foarte periculoase” (Pb, Sb, Cd and As); „elemente puţin dăunătoare sau deloc dăunătoare” (Sn, Cu, Ti, Cs, Bi, Zr, W, Ag, V, Ni and Al) şi micro-elemente (Co, Zn, Mn, Mg and Cr).
Acest studiu a fost realizat pe parcursul unei perioade cuprinse între Septembrie, 2002 până în octombrie, 2003.