fg
Volum VIII |

Relieful Platoului Shumen în GIS

Rezumat: Acest articol tratează modelarea digitală a reliefului din Platoul Shumen. Există numeroase metode de modelare digitală a reliefului şi cele mai bune sunt acelea care lucrează în mediul GIS. Modelele spatiale de date TIN şi GRID sunt cele mai folosite. Aceste modele pot fi folosite pentru efectuarea analizei spaţiale şi pentru producerea de copii şi hărţi digitale.Un model geografic de date este o reprezentare a lumii reale.

Volum VIII |

Sisteme de clasificare a reţelei hidrografice

Rezumat: Lucrarea tratează sistemele principale de clasificare şi codificare începând de la cursul principal până la cei mai mici afluenţi şi invers, de la cei mai mici afluenţi la sistemele cursului principal. Un nou sistem de codificare al bazinului de drenaj s-a dezvoltat pe baza principiilor de clasificare Horton-Strahler. Noul sistem se presupune că este util atât pentru cercetarea ştiinţifică cât şi pentru managementul resurselor de apă.

Volum VIII |

Evaluarea proceselor de degradare şi a factorilor limitativi privind arenosolurile din Dăbuleni-România

Rezumat: Degradarea solului poate fi descrisă ca un proces prin care una sau mai multe din potenţialele funcţii ecologice ale solului sunt afectate, dar şi ca un proces care diminuează prezenta sau/ şi viitoarea capacitate a solului de a produce bunuri şi servicii. Arenosolurile din Câmpia Dăbuleni, situată în sud- vestul Câmpiei Române, au o mare extindere datorită dunelor de nisip care acoperă terasele de loess danubian. Principalele procese de degradare care afectează arenosolurile sunt îndepărtarea şi sedimentarea materialului din sol de către vânt. Acest tip de degradare cauzează pierderea stratului de sol superior şi acumulări masive de nisip, care se reflectă în deformarea terenului. Pierderea stratului superior de sol determină o descreştere în adâncime orizontului A datorită îndepărtării materialului din sol de către vânt datorită texturii lor nisipoase şi protecţiei insuficiente oferită de vegetaţie. Ar trebui să menţionăm de asemenea că zonele de adăpost ale pădurii sunt distruse. O îndepărtare neuniformă şi sedimentările materialului din sol prin acţiunea vântului determină concavităţi prin deflaţie, movile şi dune care duc la “deformarea terenului” cu consecinţe grave asupra calităţii terenului.

Volum VIII |

Fişe de proprietăţi ale solului pentru evaluarea participativă a calităţii sale în agricultura organică practicată în fermele mici

Rezumat: Un sol sănătos reprezintă baza pentru obţinerea unei hrane de înaltă calitate. Creşterea gradulului de conştienţă cu privire la un mediu sănătos şi sigur au mărit semnificaţia evaluării calităţii solului şi adoptarea unor practice raţionale de management. Evaluarea calităţii solului este vitală, dar reprezintă o sarcină costisitoare pentru cei care practică agrigultura organică şi pentru micii fermieri. Abordarea participativă în evaluarea calităţii solului poate astfel servi la asigurarea calităţii acestuia şi implicit a calităţii producţiei. Parametrii fizici, chimici şi biologici de calitate sunt identificaţi prin discuţii participative şi sunt integraţi într-un mod familiar fermierilor. Fermierii îşi evaluează solurile pe baza cunoştiinţelor dobândite, a condiţiei agro-ecologice şi a sistemului agricol din zonă. Această abordare permite integrarea ideilor fermierilor cu datele ştiinţifice cu un efort financiar minim. Deja au fost lansate anumite iniţiative, totuşi este nevoie de instituţionalizarea procesului pentru a aplica această tehnică practică la scară mare. Cercetarea preliminară din Baccheuli, Chitwan, Nepal a indicat această abordare ca fiind practică, facilă, eficientă financiar şi foarte convingătoare pentru fermieri. Mai mult, a determinat creşterea gradului de încredere a fermierilor în calitatea solurilor lor şi dus la întărirea agriculturii organice practicate de micii proprietari în Nepal.

Volum VIII |

Noţiuni privind legatura dintre relief şi sol în regiunea estică şi nord-estică a Câmpiei Române

Rezumat: Studiul de faţă are ca scop interpretarea modului în care caracteristicile geomorfologice ale regiunilor estice şi nord-estice ale Câmpiei Române, influenţată de mişcările de subsidenţă, este reflectat în învelişul de sol. Pentru realizarea acesteia, s-a folosit Harta Solurilor României, scara1: 200.000 şi cartarea de teren, inventariind învelişul de sol la nivelul clasei, tipului şi parţial subtipului. În zona menţionată, situată între Argeş şi Siret, în afară de soluri (cernoziomuri, faeoziomuri si preluvosoluri roscate), geneza lor este declanşată de condiţiile bioclimatice caracteristice stepei, silvo-stepei şi zonei nemorale; se dezvoltă de asemenea soluri cu caracter zonal şi azonal. Astfel, prezenţa unor câmpii de umplere a impus expansiunea notabilă a solurilor dezvoltate pe depozite fluviatile recente (aluvisoluri). În acelaşi timp, altitudinea şi intensitatea redusă a reliefului a impus un nivel freatic ridicat, care este mineralizat în multe zone şi, în consecinţă, anumte soluri sunt afectate de hidromorfism (gleisolurile şi subtipurile gleice) şi salinizare (solonceacuri şi subtipuri salinice; soloneţuri şi subtipuri alcalice). Altă caracteristică a regiunii studiate este legată de prezenţa anumitor soluri îngropate sub depozitele aluviale şi proluviale. Calcularea indexului topografic- pedogenetic (Florea, 1997), ca raport între solurile azonale şi zonale, accentuează influenţa pregnantă a condiţiilor locale de la subsidenţa câmpiilor Buzăului şi Siretului Inferior faţă de serii de câmpii mai înalte (Râmnic, Galaţi).