fg
Volum X |

Indicatori ai presiunii umane asupra mediului din Piemontul Bălăciţei

Rezumat: Piemontul Bălăciţei reprezintă subdiviziunea vestică a Piemontului Getic, fiind localizat în sud-vestul României. Unitatea analizată reprezintă un spaţiu de veche locuire şi, în acelaşi timp, o arie de dezvoltare activă a numeroase fenomene ce modifică relieful. Transformările induse antropic au avut influenţe semnificative asupra mediului şi în mod special asupra reliefului, vulnerabilitatea tot mai ridicată a terenurilor la fenomenele geomorfologice periculoase fiind una dintre cele mai importante probleme pe care le au de înfruntat comunităţile locale în prezent. Lucrarea de faţă îşi propune să evalueze influenţa antropică în apariţia dezechilibrelor de mediu şi, în mod particular, activităţile umane care influenţează procesele geomorfologice de risc. Un mijloc relevant în evaluarea tipului şi dimensiunii intervenţiei antropice într-o unitate teritorială dată se referă la calcularea unor indicatori sintetici ce caracterizează gradul de transformare a peisajului. Evaluarea a fost realizată prin analiza datelor statistice la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale ce se suprapun Piemontului Bălăciţei. Cercetarea generală are în vedere un interval de treizeci de ani (1977 – 2007), iar analiza particulară se referă la perioada de tranziţie (1992, 2002 şi 2007).

Volum IX |

Analiza particularităţilor fragmentării reliefului în Piemontul Bălăciţei

Rezumat: În Piemontul Bălăciţei se disting două areale cu particularităţi diferite, aferente bazinului hidrografic al Dunării şi bazinului Jiului. Distribuţia claselor de valori corespunzătoare celor două arii de drenaj, atât în cazul densităţii, cât şi în cel al adâncimii fragmentării, reliefează diferenţe majore, dar şi unele similitudini, fapt datorat timpului de evoluţie, nivelului de bază, direcţiei de scurgere faţă de structură şi omogenităţii litologice şi climatice.
Analiza datelor a permis cuantificarea energiei reliefului şi a densităţii fragmentării reliefului din Piemontului Bălăciţei şi corelarea celor doi parametrii în funcţie de bazinele hidrografice principale. Metodele de calcul şi reprezentare a celor doi indicatori ai fragmentării reliefului au permis atât o interpretare cantitativă (identificarea a cinci clase de valori), cât şi una spaţială (gruparea valorilor în funcţie de cele două râuri colectoare: Jiu şi Dunăre). Gruparea factorilor de influenţă, pe cele două bazine hidrografice principale se datorează în principal faptului că bazinul Dunării s-a extins în detrimentul bazinului Jiului, cei trei afluenti mai importanti – Blahniţa, Drincea şi Desnăţuiul captând sectoare din cursul superior al afluenţilor Jiului.
Din analiza fragmentării reliefului Piemontului Bălăciţei rezultă că acesta se află în diferite stadii de evoluţie, complexitatea fragmentării fiind strâns legată de gradul de maturitate a văilor şi de complexele morfogenetice impuse de evoluţia paleogeografică.