fg
Volum XX |

Rolul mass-media în gestionarea conflictelor de mediu în zona Termocentralei Rovinari, Judeţul Gorj, România

Rezumat: Centralele termice contribuie în mod semnificativ la producția globală de energie. Cu toate acestea, ele provoacă o serie de conflicte de mediu prin procesele de poluare și degradare a mediului. În acest context, oamenii, precum și o serie de organizații de mediu, ONG-uri și, în principal, mass-media joacă un rol important în gestionarea acestor conflicte. În acest studiu, ne-am propus să analizăm modul în care mass-media poate contribui la gestionarea conflictelor de mediu generate de centrala termică Rovinari din județul Gorj, România. Impactul său este foarte vizibil în satul Rogojel (comuna Farcășești), care se află în imediata apropiere a centralei termice, datorită zgomotului produs de benzile transportoare și excavatoare, precum și de poluarea aerului generată de cărbune şi praf. Locuitorii au depus o serie de reclamații la Garda de Mediu, Guvern și Comisia Europeană. Ca metodă de investigare a situației, a fost aleasă mass-media locală și națională, care a devenit o adevărată agora în care cetățenii își exprimă nemulțumirea. Ziare.com a fost aleasă ca arhivă de știri, unde 20 de voluntari au citit 24 de articole de știri. Când au fost întrebaţi dacă articolul reflectă preocupări cu privire la mediu, a fost obținut un total de 276 de răspunsuri afirmative. În plus, când voluntarii au fost întrebați câtă violență și tensiune transmite articolul, a fost obținut un total de 136 de răspunsuri pentru violență maximă și 160 pentru violență ridicată. Indicele Cronbach Alpha a avut valori de 0,73 și 0,66 în primul și respectiv al doilea caz. Articolele și cuvintele puternice ale voluntarilor au fost analizate folosind software-ul NVivo pentru a le calcula frecvența și gradul de rezultate corecte. În prezent, situația este încă deschisă dezbaterii, dincolo de soluția improbabilă a relocării întregii localități sau închiderii centralei termice.

Volum XIV |

Cartarea culoarelor de avalanșă în valea glacială Bâlea (Munții Făgăraș) folosind metode de detectare semi-automată

Rezumat: Cartarea culoarelor de avalanșă pe baza planurilor topografice, a aerofotogramelor și a datelor din teren pentru realizarea unei baze de date digitale în arealele montane din România este un pas important în evaluarea riscului la avalanșe și a altor procese geomorfologice conexe. Acest proces necesită experiență și foarte mult timp. În cazul absenței datelor din teren obținute cu GPS sau stație topografică, digitizarea este influențată de subiectivitatea celui care o realizează.
Studiul de față propune o metodă semi-automată de detectare a culoarelor de avalanșă pe baza integrării caracteristicilor geomorfometrice extrase din modele ale suprafeței topografice. Astfel, aceste caracteristici pot fi extrase din modelul altitudinilor, pantei, curburii. Pentru studiul de față s-a utilizat analiza orientată-obiect obiect pentur a detecta culoarele de avalanșă în partea centrală a Munților Făgăraș. Această abordare are două etape, una de segmentare pentru obținerea obiectelor și una de clasificare a acestora. Segmentarea s-a realizat pe baza modelului curburii în plan, acesta fiind cel mai important parametru în dectectarea culoarelor de avalanșă. Pentru clasificarea obiectelor rezultate s-au mai utilizat și valori caracteristice de pantă utilizând funcții fuzzy, valori prag pentru altitudine, concentrarea scurgerii apei și un indice pentru forma obiectelor. Culoarele de avalanșă obținute ca rezultat al clasificării au fost exportate vectorial și comparate cu datele existente realizate prin digitizare, obținându-se o potrivire foarte bună a obiectelor vectoriale atât în ceea ce privește numărul culoarelor cât și suprafața totală. Metoda poate fi îmbunătățită prin utilizarea unor modele digitale de înaltă rezoluție spațială și aplicarea pe mai multe areale test cu alte caracteristici topografice, și pentru care există baze de date vectoriale cu culoarele de avalanșă.

Volum XI |

Modele ale activităţii turistice hibernale în Munţii Bucegi – Valea Prahovei (Carpaţii Meridionali)

Rezumat: Munţii Bucegi şi Valea Prahovei reprezintă cea mai importantă destinație din România pentru activităţile turistice de iarnă, de mare tradiție în Carpații Meridionali – Carpații Românești. O serie de stațiuni turistice s-au dezvoltat aici de-a lungul timpului, în prezent regiunea bucurându-se de o mare popularitate printre cei dornici de astfel de activităţi. Acest articol îşi propune să prezinte, pe de o parte, caracteristicile naturale (parametrii topografici și variabilele climatice) favorabile activităţilor turistice de iarnă, iar pe de altă parte, infrastructura de cazare, facilităţile pentru activitățile de schi şi fluxul turistic. Extinderea pârtiilor de ski, perspectivele de dezvoltare a infrastructurii existente, interesul autorităţilor locale, regionale şi naţionale, reprezintă premisele pentru găzduirea ediţiei de iarnă a Festivalului Olimpic European de Tineret, în 2013 şi a Jocurilor Olimpice de Iarnă din 2020 ani în regiunea prezentată.

Volum X |

Trăsături ale domeniilor schiabile din Banatul Românesc

Rezumat: Banatul românesc dispune de o importantă zonă montană, compusă din Munţii Banatului şi partea de nord-vest a Grupei Retezeat-Godeanu, respectiv Munţii Ţarcu – Muntele Mic. În lucrarea de faţă ne-am propus prezentarea caracteristicilor celor două domenii schiabile din această zonă: Ţarcu – Muntele Mic şi Semenic. Structura lor a evoluat în timp, în funcţie de interesul local şi regional, dar şi datorită mai multor iniţiative, recente ale investitorilor români. Cercetările noastre au ajuns la concluzia că cele două domenii de schi dispun de un important potenţial natural pentru a susţine activităţile sportive de iarnă, respectiv de ski în cadrul a două mici staţiuni de iarnă. În prezent. Acestea au o capacitate redusă de atracţie, datorită existenţei unor pârtii mici şi a cîtorva mijloace de transport pe cablu. În ambele cazuri, accesul este destul de limitat şi datorită capacităţii de cazare disproporţionată în raport cu gradul de încărcare a pîrtiilor de ski. Având în vedere aceste aspecte, putem concluziona că aceste staţiuni nu reprezintă încă o atracţie majoră, datorită faptului că sunt insuficient utilate şi subdezvoltate în raport cu creşterea cererii pieţei regionale de sporturi de iarnă. Pe de altă parte, în ambele cazuri, au fost iniţiate la nivel local, proiecte de extindere spaţială a domeniilor schiabile şi a capacităţilor de cazare, proiecte care încă aşteaptă să fie puse în aplicare.

Volum IX |

Utilizarea modelului numeric al terenului în analiza potenţialului natural al spaţiului turistic Muntele Mic – Poiana Mărului – Munţii Țarcu, în vederea extinderii şi amenajării domeniului schiabil

Rezumat: Studiul de faţă îşi propune analiza potenţialului natural al regiunii ca premisă pentru amenajarea şi extinderea domeniilor schiabile, în vederea revigorării staţiunilor Muntele Mic şi Poiana Mărului. Factorii utilizați pentru determinarea arealelor optime pentru amenajarea de noi pârtii de schi au fost: altitudinea, panta, expoziţia suprafeţelor faţă de radiaţia solară, durata şi grosimea startului de zăpadă, utilizarea terenului riscul de producere al avalanşelor și gradul de accesibilitate. Factorii au fost standardizați cu ajutorul familiilor de funcții fuzzy pe o scala de la 0 (nefavorabil) la 255 (extrem de favorabil). Doar riscul de producere al avalanşelor a fost considerat factor restrictiv (boolean). Deoarece factorii considerați nu au aceeași importanță s-a utilizat Procedeul Analitic de Ierarhizare (software IDRISI Andes) pentru a stabili ponderea fiecărui factor în parte. Combinarea factorilor s-a realizat prin metoda Weight of Evidence obținându-se harta de probabilitate a amenajării de noi pârtii de schi. Arealele optime au fost considerate cele cu valori de peste 200. Aceste areale sunt localizate pe versantul nordic al Masivului Muntele Mic și al Culmii Nedeia si ar permite dezvoltarea unor domenii schiabile de talia celor din Valea Prahovei. Totodată deschiderea unor noi pârtii de schi și a instalațiilor de transport aferente ar permite conectarea celor două stațiuni, Muntele Mic și Poiana Mărului, ceea ce ar duce la o creștere a atractivității turistice a arealului analizat.