fg
Volum XIX |

Strategii pentru limitare și diminuare a primului val al pandemiei de Covid-19. O abordare teritorială în țările din Europa Centrală și de Est

Rezumat: Lucrarea analizează situația din statele ECE cu privire la strategiile de limitare și diminuare a pandemiei, punând accent pe sistemele de sănătate și factorii de vulnerabilitate (valori mici ale indicelui de securitate globală a sănătății, sistemel de sănătate cu personal puțin, ponderi mari ale populației vulnerabile – persoane obeze, cu diabet sau cele care locuiesc în condiții precare). Pe măsură ce virusul SARS-COV-2 s-a răspândit în tot maimulte state, guvernele țărilor din ECE s-au grăbit să ia măsuri preventive pentru limitarea răspândirii, cu atât mai mult cu cât primele cazuri au fost importate din străinătate (în principal din Italia). Măsurile de sănătate publică luate în timpul epidemiei în primăvară au fost eficiente, în principal datorită reducerii semnificative a infectărilor datorită contactului și distanțării sociale, care a fost parțial voluntară, parțial impusă. Astfel, la începutul lunii martie, școlile au fost închise, persoanele care se întorceau din zonele cu răspândire comunitară a virusului au fost forțate să intre in carantină, urmate apoi de limitarea deplasărilor și măsuri de protecție individuale. În statele din ECE, restricțiile severe, atunci când au fost aplicate, au precedat curba infecțiilor. Au existat foarte puține diferențe în ceea ce privește conceperea și implementarea strategiilor de diminuare, care au puse în practică rapid, de unde și o rată suficient de mică a infectărilor care să nu pună o presiune mult prea mare pe sistemul de sănătate publică.

Volum XIX |

In Memoriam – viața și activitatea Profesorului Vasile Pleniceanu

Rezumat:
Volum XVII |

Tipare postcomuniste ale migrației în România: dinamică și perspective teritoriale

Rezumat: Lucrarea abordează o problemă de mare importanță pentru România, aceea a migrației internaționale, aflate într-un proces continuu de exacerbare după prăbușirea regimului comunist, dar cu diferențieri spațiale importante. Acest demers a impus necesitatea unei serii de reprezentări spațiale menite să evidențieze tipologia și structura fluxurilor migratorii la nivelul întregii țări în perioada postcomunistă, dar și schimbările de direcție sau de intensitate ale acestora. În aproape trei decenii, din România au emigrat peste 550.000 persoane, alte aproape 240.000 persoane fiind plecate temporar în străinătate în 2017, conform datelor statistice oficiale, în realitate numărul acestora fiind mult mai mare. Migrația internațională a românilor prezintă caracteristici aparte, putând fi individualizate patru perioade distincte, caracterizate prin caracteristici demografice si distributie teritorială specifică. În ansamblu, se constată o glisare a zonelor emițătoare de emigranți dinspre vestul și centrul țării imediat după căderea comunismului către zona estică și sudică în ultimii ani, cu antrenarea predominantă a adultilor tineri.

Volum XIII |

Actualitate si perspective în turismul pentru menţinerea sănătăţii – serviciile spa în România

Rezumat: Lucrarea de faţă are drept scop prezentarea stadiului actual al serviciilor spa din România, după înlăturarea sistemului comunist și investigarea tipologiei spa-urilor din România pentru a identifica punctele nevralgice și oportunitățile pentru acest sector. În cadrul studiului se analizează oferta de wellness (spa de zi, destinații spa, balneo – spa şi hotel spa), precum şi distribuţia teritorială a centrelor spa în cadrul ţării. Tendința actuală este de difersificare a ofertei, cu numeroase proiecte pentru spa de zi și destinații spa în cadrul orașelor mari, apărând chiar resort-uri ce oferă servicii integrate de cazare, sport și divertisment, precum și facilități și programe spa. Cele mai multe centre spa din România pun accent doar pe componenta wellness, mai puțin de 10% dintre acestea oferind consiliere privind nutriția, și foarte puține punând accent pe meditație. Stațiunile balneare, care valorifică izvoarele minerale și termale, nu s-au putut alinia la cerințele și standardele existente în prezent pe piața internațională, pierzând prestigiul pe care îl aveau înainte de 1990.

Volum XIII |

Tiparul schimbărilor demografice în Craiova şi periferiile sale – agent cauzal sau catalizator în creşterea urbană?

Rezumat: Articolul pune în evidenţă analiza demografică structurală a municipiului Craiova şi a zonei sale adiacente, în contextul suburbanizării şi al declinului demografic pronunţat de după 1990. Potenţialul demografic exprimă forţa motrice internă a urbanului şi reprezintă un factor decisiv în cadrul transformărilor teritoriale pe care le traversează oraşul post-comunist contemporan în contextul mobilităţii crescânde şi a schimbării raporturilor centru-periferie.