Rezumat: Au fost făcute multiple eforturi şi vehiculate numeroase idei pentru rezolvarea problemelor legate de dezvoltarea zonelor periferice, defavorizate din punct de vedere social şi economic. Cele mai multe dintre propuneri sugerează susţinerea turismului rural şi a managementului său pe baza tradiţiilor locale naturale, culturale, agrare etc. asigurându-se în acest fel suportul necesar pentru atenuarea diferenţelor comparative cu regiunile mai dezvoltate ale ţării. Conform sondajelor, se poate afirma că dezvoltarea unui turism rural durabil şi responsabil este de neconceput fără o gândire ecologică. În consecinţă, ecologia turismului, ca teorie şi pratica, ajută în mod firesc la dezvoltarea turismului în zonele rurale pe baza resurselor naturale, sociale şi culturale. Durabilitatea turismului are o dublă sarcină: trebuie să dăm garanţii pe termen lung antreprenorilor că infuzia de capital va fi recuperată şi starea economică a companiei se va îmbunătăţii în acelaşi timp. Turismul durabil trebuie să fie economic viabil pe termen lung, dar, în acelaşi timp, trebuie să asigure relaţii corecte din punct de vedere social şi etic pentru populaţia locală. Oricum, se aşteaptă ca actorii acestui sistem, de exemplu turiştii să continue să se implice activ şi responsabil (turism durabil responsabil).