fg
Volum XVI |

Rezultatele preliminare în determinarea arealelor inundabile folosind sistemul UAS în bazinul superior al Ozanei (Carpații Orientali)

Rezumat: Tehnica UAV, și mai recent sistemele UAS, își regăsesc tot mai mult locul în diverse domenii de cercetare și activități practice. Creșterea numărului publicațiilor privind aplicabilitatea acestora este spectaculoasă. Obiectivul prezentului studiu este de a pune în evidență eficiența unui sistem integrat de comandă-survol-fotografiere, pe un areal cu evidente probleme legate de hazarduri și riscuri hidrice. Forma cvasi-circulară, petrografia bazinului Ozanei superioare, orientarea și deschiderea acestuia pe direcția circulației predominante a maselor de aer, reprezintă doar câteva dintre motivele pentru care a fost ales ca studiu de caz. De asemenea, localitățile se înșiră pe firul văilor, iar confluența aleasă are un potențial de remuu, în cazul unor ploi izolate în cele două subbazine aferente. UAV Phantom 4 quadcopter, sistemul UAS, aplicația DroneDeploy, aplicația UAVPhoto, aplicația Visual-SFM, algoritmul Daisy, rețeaua de microtriangulație (mesh), texturile suprafeței de lucru, ortofotoplan hiperrezolut, model DSM cu rezoluție 5 cm etc sunt elementele tehnice care au făcut posibilă o modelare la un foarte mare detaliu. Debitele cu probabilități utilizate provin de la cele două stații hidrometrice situate foarte aproape de arealul de studiu și au fost calculate în aplicații profesionale omologate la nivelul rețelei hidrometrice naționale, folosind distribuțiile statistice consacrate Kriţki-Menkel și Pearson III. Ridicarea profilelor transversale s-a realizat în modulul ArcMap 10.x, folosind extensia 3D Analyst, iar calculul hidraulic, pentru obținerea vitezei medii, a fost făcut utilizându-se ecuația Manning, ulterior suprafețele inundabile fiind delimitate pe profile. În același mod ESRI a fost realizată interpolarea poligonului de inundabilitate și suprapunerea sa peste modelul terenului și peste ortofotoplan. Analiza rezultatelor indică, paradoxal, un grad redus de afectare a habitatului antropic, însă acest aspect se datorează, în mare măsură, intervenției echipelor tehnice în recalibrarea albiei minore, colmatată masiv de transportul aluvionar.

Volum XV |

Inundații excepționale în bazinele mici din nord-vestul României și efecte induse – râul Bârsău, județul Maramureș

Rezumat: Studiul își propune să analizeze inundațiile din mai 1970, iunie 1974 și mai 2005 care au avut loc în bazinul hidrografc al râului Bârsău, unul dintre afluenții de dreapta ai râului Someș. Confluența celor două râuri se află aval de localitatea Satulung din județul Maramureș. Bazinul hidrografic Bârsău este localizat între bazinele Someșului și Lăpușului, având o suprafață de 152 km2. Inundațiile produse de râul Bârsău sunt rapide și prezintă un timp scurt de propagare. Totodată, sunt cauzate atât de precipitații, cât și de topirea zăpezilor. În acest fel s-au produs inundațiile din mai 1970, cu au avut un timp total de două zile, spre deosebre de iundațiile din iunie 1974 și mai 2015 care s-au produs doar pe fondul precipitațiilor abundente. La nivelul celor trei studii de caz, inundațiile din mai 2015, cu origine pluvială, au atins nivelul maxim de 220 cm (CP+20 cm) la stația hidrometrică Buciumi,iar efectele au influențat puternic populația locală. Astfel, pagubele din satele localizate în interiorul bazinului au fost mai întâi înregistrate și apoi cuantificate. Ulterior, s-au realizat hărți de integrare a zonelor inundabile, a riscurilor hidrologice și asociate cu scopul de a identifica arealele cu diferite grade de vulnerabilitate.