fg
Volum XIII |

Actualitate si perspective în turismul pentru menţinerea sănătăţii – serviciile spa în România

Rezumat: Lucrarea de faţă are drept scop prezentarea stadiului actual al serviciilor spa din România, după înlăturarea sistemului comunist și investigarea tipologiei spa-urilor din România pentru a identifica punctele nevralgice și oportunitățile pentru acest sector. În cadrul studiului se analizează oferta de wellness (spa de zi, destinații spa, balneo – spa şi hotel spa), precum şi distribuţia teritorială a centrelor spa în cadrul ţării. Tendința actuală este de difersificare a ofertei, cu numeroase proiecte pentru spa de zi și destinații spa în cadrul orașelor mari, apărând chiar resort-uri ce oferă servicii integrate de cazare, sport și divertisment, precum și facilități și programe spa. Cele mai multe centre spa din România pun accent doar pe componenta wellness, mai puțin de 10% dintre acestea oferind consiliere privind nutriția, și foarte puține punând accent pe meditație. Stațiunile balneare, care valorifică izvoarele minerale și termale, nu s-au putut alinia la cerințele și standardele existente în prezent pe piața internațională, pierzând prestigiul pe care îl aveau înainte de 1990.

Volum XII |

Dinamica teritorial-urbană și schimbările socio-economice în municipiul Craiova

Rezumat: Orașul ca formă de organizare spațială a cunoscut diferite tipologii de-a lungul timpului ce au fost redate în diferitele modele de organizare urbană. Funcțiile complexe ale orașului care au la bază analiza zonelor sale funcționale imprimă un anumit model și o specificitate a potențialului local ce poate fi valorificat în diferite modalități. Fenomenele de natură economică și socială care au loc la nivelul orașului precum industrializarea, terțiarizarea, dezindustrializarea și reconversia funcțională a unor spații, dar și dinamica populației, ponderea angrenării sale în diferite sectoare de activitate economică, lasă amprente clare asupra fizionomiei orașului. Dinamica urbană relevă faptul că orașul se confruntă în permanență cu o serie de probleme și se află în strânsă conectivitate cu spațiile rurale și urbane din apropiere. Studiul de față are ca principal obiectiv realizarea unei analize de tip diagnoză a spațiului urban al municipiului Craiova vizând dinamica urbană și analiza sistemică cât și aspectele socio-economice prezentate prin prelucrarea cantitativă a datelor statistice despre dinamica populației, angrenarea acesteia pe sectoare de activitate cât și profilul funcțional al orașului în perioada 1965-2012.
Determinarea modelului de organizare urbană și zonarea morfo-funcțională a orașului Craiova vor releva caracteristici spațiale care se vor reflecta și în activitățile sociale și economice întreprinse în municipiu.

Volum XI |

Analiza imaginii urbane prin intermediul sondajelor vizuale. Studiu de caz: orașul Craiova

Rezumat: Orașele au fost afectate de procesele de revitalizare urbană, dorind să fie incluse în competiția globală de piață unde acestea încearcă să atragă mai multe resurse economice și să-și consolideze o poziție importantă, transformându-și astfel reprezentările urbane la nivelul percepțiilor. Unele orașe au optat să-ți remodeleze spațiile urbane, proiectând o imagine care atrage vizitatorul dar și rezidentul, dar în același timp, acestea încearcă să gestioneze problemele și tensiunile asociate cu acest proces de transformare urbană.
Astfel, imaginea orașului este din ce în ce mai expusă la progresele recente și la transformările infrastructurilor și utilizării terenurilor. Acest articol își propune să contureze percepția imaginii urbane la nivel de micro-scară cu ajutorul analizei datelor rezultate din VPS – Visual Preference Survey, realizat în municipiul Craiova, România. O nouă abordare urbanistică pentru a măsura imaginea urbană, ce nu are în vedere modelul de analiză clasic al lui Lynch, este VPS-ul, dezvoltat de Anton Nelessen, acesta este un proces care permite locuitorilor unui oraș să ia parte la evaluarea urbană și să creeze o nouă viziune de dezvoltare pentru viitor. Prin acordarea de scoruri diferitelor imagini, oamenii din Craiova își exprimă percepția asupra imaginii urbane, luând în considerare patru aspecte: spațiile publice, mediul construit, transportul și mediul socio-cultural, și creionează, în acest fel, comunitatea pe care doresc să o aibă în viitor. Rezultatele arată că imaginea orașului are nevoie de unele intervenții majore urbane în ceea ce privește designul, arhitectura și funcționalitatea spațiilor publice urbane. În consecință, sunt propuse câteva principii actorilor publici pentru îmbunătățirea celor patru secțiuni principale discutate în studiu.

Volum XI |

Percepția rezidenților și non-rezidenților asupra imaginii turistice a municipiului Craiova, România

Rezumat: Pentru fiecare destinație turistică, imaginea turistică joacă un rol important care asigură consolidarea legăturii dintre un vizitator şi destinația aleasă, fiind un amalgam de cunoştinţe, sentimente, aşteptări şi impresii pe care oamenii le au despre o anumită locaţie (Henderson, 2007).
Identitatea destinaţiei turistice este creată de către emițător (în esenţă, marketeri turistici), fiind susţinută și de resursele turistice naturale şi antropice, în timp ce imaginea, susţinută de experienţele şi comunicările expeditorilor, este percepută de potențialul vizitator, adică receptorul. În procesul de selecţie turistică, turiștii iau în considerare caracteristici tangibile, cum ar fi elementele cadrului natural şi antropic şi elemente intangibile (relaxare, libertate). Acest studiu vizează explorarea modului în care municipiul Craiova este perceput ca destinație turistică și cum se transmite într-o identitate unică în mintea consumatorului, concentrându-se pe identificarea şi explicarea atitudinilor unui eşantion de respondenți din mediul urban faţă de turismul din Craiova, cât şi gruparea lor cu privire la aceste atitudini. Astfel, studiul ajută la identificarea principalele atracţii turistice şi forme de turism asociate cu acest oraş pentru a dezvolta activităţi turistice pe viitor.

Volum X |

Problema sistemului sanitar în Țara Severinului prin prisma dezvoltării regionale

Rezumat: Dificultăţile înregistrate în sistemul de sănătate, după 1989, sunt generate, în principal, de lipsa resurselor materiale şi umane şi de consecinţele fireşti ale stagnării procesului de reformă, care au influențat negativ repartiţia serviciilor medicale în cele două medii, urban şi rural, din Țara Severinului. Furnizarea și accesul la serviciile medicale reprezintă o problemă cheie pentru asigurarea unei mai bune calități a vieții, dar și pentru dezvoltarea economica si sociala, în special a zonelor rurale. Acestea, mai ales cele cu populație dispersată (zona montană și de podiș din Țara Severinului), reprezintă provocări unice pentru gestionarea și utilizarea serviciilor medicale. Necesitatea îmbunătăţirii sprijinului acordat grupurilor vulnerabile, cum ar fi vârstnicii, mai ales cei care trăiesc în locuri izolate (Marga, Negrușa, Moisești), sau a bolnavilor care necesită în mod obligatoriu dializă de 3 ori pe săptămână. Nivelul scăzut de dezvoltare economică a generat probleme legate de existența, calitatea și accesibilitatea serviciilor de asistență socială și în special în cadrul serviciilor de îngrijire temporară sau permanentă. Actualele măsuri de reformă se adresează atât restructurării modului de organizare şi funcţionare a serviciilor destinate îngrijirii sănătăţii, dar şi în sensul dotării și reutilării unităților sanitare, asigurarea de tehnică medicală de ultimă oră, dublată de un proces de formare continuă a personalului medical şi a personalului de îngrijire. În prezent, prin Programul de Dezvoltare Locală 2006-2013, cu ajutorul fondurilor structurale europene, se dorește elaborarea și aplicarea unui program special pentru modernizarea dispensarelor comunale, asigurarea acestora cu medici, crearea de puncte farmaceutice şi farmacii săteşti, eliminarea navetismului medicilor şi asigurarea de condiţii concrete pentru ca medicii şi cadrele sanitare să se integreze în comunităţile locale.