fg

Subscribe2


 

Altele

Volum XV |

Număr special: Impactul modificărilor de mediu asupra comportamentului hidrologic al bazinelor mici

Rezumat: Acest articol este disponibil doar în Engleză Americană.

Volum XV |

Geodiversitatea şi patrimoniul în predarea geografiei cu scopul îmbunătăţirii competenţelor studenţilor în educaţia pentru dezvoltare durabilă

Rezumat: Dezvoltarea durabilă a devenit una din problemele care cere soluţii imediate la nivel global, local şi individual, ca urmare a schimbărilor climatice, poluării, dezvoltării rapide a societăţii, dar şi a transformărilor survenite în schimbul de informaţii, sectorul economic, industrial şi de afaceri şi a amprentei asupra sistemului de valori. În acest sens, educaţia pentru dezvoltare durabilă, ca parte a învăţării pe tot parcursul vieţii, a devenit una dintre cele mai importante politici strategice şi de educaţie în Serbia. Scopul lucrării este să sublinieze potenţialul geografiei ca disciplină de studiu, cu referire specială asupra rolului patrimoniului şi a geodiversităţii în educaţia pentru dezvoltare durabilă. Beneficiul abordărilor integrate şi în afara sălii de curs în predarea geografiei, favorizând o perspectivă activă, experienţială şi exploratorie în învăţarea despre geodiversitate şi patrimoniu este acela al creării competenţelor pentru dezvoltare durabilă. Ca rezultate concrete în învăţarea geografiei, competenţele reprezintă şi fundamentul conştientizării şi creşterea responsabilităţii individuale în conservarea patrimoniului şi a geodiversităţii ca parte a tezaurului naţional sârb.

Volum XIV |

Proprietăţile geotehnice ale unor soluri din zona nisipurilor bituminoase din sud-vestul Nigeriei

Rezumat: Proprietăţile unor mostre de sol din regiunile Idiobilayo şi Idiopopo din SV Nigeriei au fost studiate pentru a determina proprietățile lor geotehnice care pot fi folosite în planurile de exploatare a depozitelor de nisipuri bituminoase din zonă.
În zonă au fost stabilite şase locaţii, fiind prelevate câte trei probe din fiecare locaţie. Mostre de soluri perturbate şi neperturbate au fost prelevate din gropile până la o adâncime de aproximativ 1,5 m la un interval de 0,5 m pe verticală. Mostrele perturbate au fost supuse ulterior testelor de clasificare privind distribuţia granulometrică şi limitele de consistenţă folosind procedura 1377 din standardele englezeşti. Mostrele neperturbate au fost supuse unui test de permeabilitate.
Rezultatele obţinute în acest studiu au arătat că zona luată în considerare are la bază în principiu soluri nisipoase cu un conţinut nămolos consistent. Distribuţia curbelor granulometrice a confirmat în matricea solului dominanţa generală a particulelor fine de nămol până la cele nisipoase grosiere, cu materiale complementare argiloase şi de pietrişuri. Cantităţile fine din soluri sunt mai mici de 50%, cu excepţia gropilor 4 şi 5, unde acestea sunt uşor peste 50%.
Solurile sunt alcătuite din nisipuri (60,0%) şi aluviuni (35,0%). Procentul de particule fine din soluri (fracţiunea granulometrică prafuri şi argile) a fost în jur de 38,0%, ceea ce face solul să fie o bază bună pentru umpluturi, de vreme ce procentul de particule fine recomandat nu trebuie să fie mai mic de 20,0%. Totuşi valorile obţinute ale coeficientului de permeabilitate de 5.5 X 10-6 mm/s to 1.2 X 10-4 mm/s necesită căptuşala bazei pentru a evita poluarea apelor subterane prin levigare.

Volum XIV |

Caracteristicile regimului termic la suprafața pereților de rocă din zona alpină a Munților Retezat

Rezumat: Caracteristicile regimului termic la suprafața pereților de rocă având expoziții diferite au fost investigate cu ajutorul a doi termistori în Munții Retezat. În cazul peretelui cu expoziție nordică au fost disponibile serii temporale care au acoperit trei sezoane (2012-2013; 2013-2014 și 2014-2015), în timp ce peretele cu expoziție sudică a fost monitorizat doar două sezoane. Temperaturile medii anuale ale peretelui sudic au fost mai scăzute cu 1,5-2°C, în comparație cu cele înregistrate de cel nordic. Datorită expunerii mai îndelungate la soare, peretele cu expoziție sudică a fost afectat de mai multe cicluri îngheț-dezgheț față de cel nordic. Per ansamblu, termistorul instalat pe fața sudică a peretelui a înregistrat cu 40, respectiv cu 55 mai multe cicluri față de senzorul instalat pe versantul cu expoziție nordică. De asemenea, numărul ciclurilor îngheț-dezgheț considerate eficiente a fost mai mare în cazul peretelui sudic. Amplitudinea zilnică maximă a fost de trei ori mai mare în condiții de expunere mai îndelungată la soare, față de locația mai umbrită (39,1°C față de 13,6°C). Rezultatele obținute au relevat că în cazul sitului cu expoziție nordică absența permafrostului este probabilă, în timp ce în cazul sitului având aspect sudică absența permafrostului este sigură.

Volum XIV |

Evoluția ratei alfabetizării în India și factorii determinanți: o perspectivă geografică

Rezumat: Studiul de față se bazează pe patru puncte. Primul punct prezintă tendințele regionale și modelele ratei de alfabetizare pe decenii din 1951. Cel de-al doilea punct analizează tendințele ratei de alfabetizare pe state și teritorii din zona de studiu în perioada 1951-2011. Cel de- al treilea prezintă modelul de distribuție și diferențele de alfabetizare pe genuri masculin-feminin în 2011, în timp ce al patrulea punct explică factorii care influențează nivelul de alfabetizare în zona de studiu. Studiul arată că alfabetizarea totală în India a crescut de la 18.33% la 73.00 % din 1951 până în 2011. Toate statele au avut o creștere pozitivă a ratei de alfabetizare, în special Kerala (93.91%) și Mizoram (91.58%) având de altfel și cea mai mare creștere. Alfabetizarea masculină (96,1%) și cea feminină (92,1%) a avut cele mai mari valori în Kerala (96.1%). Studiul de față concluzionează că ratele brute de școlarizare cele mai mici și ratele abandonului școlar cele mai mari sunt determinanți principali ai alfabetizării în zona de studiu. Studiul se bazează pe tehnici statistice adecvate de analiză a datelor. În cele din urmă, s-au făcut unele sugestii pentru a spori nivelul ratei de alfabetizare, care pot determina o transformare socio-culturală pozitivă.