fg

Subscribe2


 

Altele

Volum XVII |

Utilizarea metodelor GIS pentru analiza caracteristicilor spațiale ale sistemului de transport urban în orașul Craiova

Rezumat: Într-o lume tehnologizată, în care creșterea urbaă încearcă să facă față extinderii și necesității de a gestiona în mod activ o utilizare durabilă a terenurilor și a resurselor, transportul rămâne printre principalele provocări pentru orașele fizic active precum Craiova. Acesta este cel mai important pol de creștere din sud-vestul Olteniei, care conectează majoritatea așezărilor din regiune (atât rurale, cât și urbane) din punct de vedere economic și social. Astfel, sistemul de transport reprezintă elementul cheie în relația dintre timp și loc în această zonă metropolitană într-un proces de dezvoltare continuă. În timp ce orașul se extinde, rețeaua de transport, moștenită din trecut, suferă o transformare mai lentă, în ciuda creșterii cererii de mobilitate provenind atât din partea pasagerilor, cât și a transportului de mărfuri. Analiza spațială a zonelor rezidențiale noi apărute în procesul continuu de expansiune urbană indică o presiune suplimentară asupra infrastructurii rutiere existente și care se intensifică, în special în timpul orelor de vârf, pe rutele de acces către oraș și în centrul acestuia. Pornind de la analiza structurii spațiale și a distribuției structurii rurale preexistente, studiul de față încearcă să sublinieze necesitatea unei infrastructuri inovatoare și integrate care să se conecteze la cel mai bine spațiul, serviciile și persoanele în ceea ce privește viteza, capacitatea și eficiența costurilor. În primul rând, folosind metodele de cartografiere GIS, autorii prezintă distribuția spațială a infrastructurii de transport corelată cu densitatea populației și utilizarea terenurilor, analizând de asemenea zonele cu densitate mare a locurilor de muncă și elemente ale peisajului urban care pot genera atractivitate. O atenție deosebită este acordată relației dintre structura urbană și a tramei stradale, exemplificată prin studii de caz în intersecții problematice din orașul Craiova. Toți acești factori sunt importanți pentru a stabili capacitatea actuală a sistemului de transport urban în timpul orelor de vârf și care sunt principalele deficiențe ale sistemului de transport: blocaje de trafic, locuri de parcare insuficiente, nevoia de legături noi în transportul public. Rezultatele cercetării pot fi utilizate pentru a îmbunătăți transportul de călători în interiorul orașului Craiova și pot sugera, de asemenea, unele soluții care promovează introducerea conceptelor de partajare a autovehiculelor, transportul public electric, vehiculele hibride sau alternative noi pentru deplasarea oamenilor.

Volum XVI |

Raportul spațiu-timp în Ungaria

Rezumat: Această lucrare oferă în primul rând o schiță generală despre caracteristicile diferitelor spații. Conceptele de spațiu-timp și cost-spațiu au caracteristici nemetrice, în plus, spațiu-timpul și cost-spațiul nu sunt continue. Prin urmare, hărțile topografice nu sunt întotdeauna o bază adecvată pentru prelucrarea informațiilor cognitive, pentru comportamentul zilnic și pentru studiul relațiilor spațiale. Lucrarea demonstrează diferențele dintre spațiul geografic și raportul timp-spațiu la două scări diferite, precum spațiu-timpul rețelei rutiere din Ungaria și a unui district al capitalei Budapesta. În primul exemplu, spațiu-timpul maghiar care se schimbă rapid în ultimele două decenii poate fi demonstrat în mod clar, datorită construcției de autostrăzi noi. Cel de-al doilea exemplu compară diferite tipuri de spații, de exemplu diferența dintre spațiu-timpul unui pieton și al unui vehicul.

Volum XV |

Număr special: Impactul modificărilor de mediu asupra comportamentului hidrologic al bazinelor mici

Rezumat: Acest articol este disponibil doar în Engleză Americană.

Volum XV |

Geodiversitatea şi patrimoniul în predarea geografiei cu scopul îmbunătăţirii competenţelor studenţilor în educaţia pentru dezvoltare durabilă

Rezumat: Dezvoltarea durabilă a devenit una din problemele care cere soluţii imediate la nivel global, local şi individual, ca urmare a schimbărilor climatice, poluării, dezvoltării rapide a societăţii, dar şi a transformărilor survenite în schimbul de informaţii, sectorul economic, industrial şi de afaceri şi a amprentei asupra sistemului de valori. În acest sens, educaţia pentru dezvoltare durabilă, ca parte a învăţării pe tot parcursul vieţii, a devenit una dintre cele mai importante politici strategice şi de educaţie în Serbia. Scopul lucrării este să sublinieze potenţialul geografiei ca disciplină de studiu, cu referire specială asupra rolului patrimoniului şi a geodiversităţii în educaţia pentru dezvoltare durabilă. Beneficiul abordărilor integrate şi în afara sălii de curs în predarea geografiei, favorizând o perspectivă activă, experienţială şi exploratorie în învăţarea despre geodiversitate şi patrimoniu este acela al creării competenţelor pentru dezvoltare durabilă. Ca rezultate concrete în învăţarea geografiei, competenţele reprezintă şi fundamentul conştientizării şi creşterea responsabilităţii individuale în conservarea patrimoniului şi a geodiversităţii ca parte a tezaurului naţional sârb.

Volum XIV |

Proprietăţile geotehnice ale unor soluri din zona nisipurilor bituminoase din sud-vestul Nigeriei

Rezumat: Proprietăţile unor mostre de sol din regiunile Idiobilayo şi Idiopopo din SV Nigeriei au fost studiate pentru a determina proprietățile lor geotehnice care pot fi folosite în planurile de exploatare a depozitelor de nisipuri bituminoase din zonă.
În zonă au fost stabilite şase locaţii, fiind prelevate câte trei probe din fiecare locaţie. Mostre de soluri perturbate şi neperturbate au fost prelevate din gropile până la o adâncime de aproximativ 1,5 m la un interval de 0,5 m pe verticală. Mostrele perturbate au fost supuse ulterior testelor de clasificare privind distribuţia granulometrică şi limitele de consistenţă folosind procedura 1377 din standardele englezeşti. Mostrele neperturbate au fost supuse unui test de permeabilitate.
Rezultatele obţinute în acest studiu au arătat că zona luată în considerare are la bază în principiu soluri nisipoase cu un conţinut nămolos consistent. Distribuţia curbelor granulometrice a confirmat în matricea solului dominanţa generală a particulelor fine de nămol până la cele nisipoase grosiere, cu materiale complementare argiloase şi de pietrişuri. Cantităţile fine din soluri sunt mai mici de 50%, cu excepţia gropilor 4 şi 5, unde acestea sunt uşor peste 50%.
Solurile sunt alcătuite din nisipuri (60,0%) şi aluviuni (35,0%). Procentul de particule fine din soluri (fracţiunea granulometrică prafuri şi argile) a fost în jur de 38,0%, ceea ce face solul să fie o bază bună pentru umpluturi, de vreme ce procentul de particule fine recomandat nu trebuie să fie mai mic de 20,0%. Totuşi valorile obţinute ale coeficientului de permeabilitate de 5.5 X 10-6 mm/s to 1.2 X 10-4 mm/s necesită căptuşala bazei pentru a evita poluarea apelor subterane prin levigare.