Rezumat: Potențialul sistemului de certificare ecoturistică are o dezvoltare promițătoare, având în vedere cererile crescânde de facilități de cazare ecologice pentru turiști în vacanța lor. Importanța sistemului de certificare și impactul sau influența acestuia asupra mediului economic, social, dar și asupra mediului natural este foarte mare. Oportunitățile oferite de activitatea de certificare sunt foarte largi, oferind o serie de avantaje comunităților locale, dar și operatorilor de turism din zonele în care este implementat un astfel de sistem. De aceea au fost elaborate standardele referitoare la etichetarea ecologică şi au fost introduse în sistemele naţionale şi regionale de analiză a ciclului de viaţă al produselor.
Scopul lucrării este de a evidenția situația actuală, posibilitățile și abordările certificării ecologice în turismul din România și aducerea în prim plan a unor elemente fundamentale privind eticheta ecologică. Pentru a determina atitudinea actuală a consumatorilor români față de etichetarea ecologică a produselor, a fost aplicat un chestionar. Acesta s-a concentrat pe identificarea percepţiei consumatorilor români faţă de eticheta ecologică şi a modului cum aceasta influenţează comportamentul de cumpărare al acestora.
Pe baza rezultatelor acestei cercetări, am putut observa nivelul ridicat de notorietate al etichetelor ecologice în rândul consumatorilor români, dar și o nebulozitate în ceea ce privește noțiunea de etichetă ecologică, incertitudinea făcâdu-și prezența în rândul respondenților noștri.
Rezumat: Scopul acestei lucrări este de a ilustra modul în care industria turistică a Algeriei a fost afectată de instabilitatea politică a țărilor din regiunea Sahel în perioada 1999-2020 și modul în care factorii de decizie algerieni au reacționat pentru a gestiona efectele adverse ulterioare. Datele fundamentale utilizate în acest studiu au fost colectate dintr-o serie de rapoarte, comunicate de presă și interviuri față în față cu un grup selectat de autorități publice și companii private din sectorul turistic din Algeria. În plus, a fost utilizată și o colecție importantă de date secundare din diferite surse. Rezultatele arată că problemele de securitate ale Sahelului au avut implicații serioase pentru industria turismului din Algeria. Instabilitatea politică a țărilor vecine a făcut din „securitate” piesa centrală a politicii externe algeriene. Studiul arată, de asemenea, că politica de securitate algeriană se bazează pe un set de principii care nu s-au schimbat niciodată în timp. Descoperirile arată în plus că politica de securitate din Algeria nu a fost suficient de flexibilă în ceea ce privește procesul de dezvoltare. Drept urmare, turismul a fost blocat în politica externă a țării, iar Algeria a fost forțată neintenționat să abandoneze unul dintre cele mai puternice motoare ale creșterii economice.
Rezumat: O serie de situri arheologice subacvatice din întreaga lume au evidențiat importanța localizării și detectării epavelor. Accidentele sunt o posibilă cauză a scufundării acestor nave. Naufragiul vasului MV Bahuga Jaya, situat în Strâmtoarea Sonde, Indonezia, ar putea fi un astfel de exemplu. Sondajul multi-fascicular reprezintă o tehnică adecvată pentru cartografierea locației epavei, deoarece poate produce un model digital (DEM) de înaltă rezoluție, cât și imagistică de radioreflectie. Pentru ambele se utilizează examinarea vizuală. Cu toate acestea, analiza morfometrică a DEM și analiza texturii obținute prin retrodifuzie, combinate ulterior cu clasificarea automată, ar putea oferi un rezultat mai bun în detectarea și monitorizarea epavelor. Lucrarea de față prezintă analiza pantelor pe baza batimetriei DEM și analizei texturii pe baza imaginilor de radioreflectie. Aceste caracteristici texturale de prim ordin sunt folosite pentru a efectua o clasificare SVM (Support Vector Machine), cu scopul de a distinge între epavă și elementele ce nu aparțin acesteia. Pentru a detecta locației epavei, se folosește o combinație între clasificarea SVM și analiza pantelor. Ulterior, un algoritm de grupare (K-means clustering) este utilizat pentru a caracteriza fundul mării. Rezultatele indică faptul că o combinație între învățarea automată și analiza morfometrică poate oferi rezultate promițătoare în detectarea epavelor. În plus, rezultatul aplicării algoritmului de grupare menționat relevă faptul că în arealul în studiu domină fundul marin cu duritate scăzută, care deține 56,4%, față de 43,6%, cât revine celui dur. Acest studiu ar putea juca rol de instrument complementar în monitorizarea și gestionarea locației sitului arheologic subacvatic.
Rezumat: Subiectul certificării și al standardelor este unul vast, complex și în același timp de actualitate, de aceea, cel mai bine este să se înceapă cu clarificarea termenilor. Un „standard”, prin definiție, este un set de linii directoare care ajută organizațiile să dezvolte, să gestioneze și să controleze totul, de la procese și produse la servicii și sisteme. Aceste orientări satisfac cerințe specifice în domenii precum eficiența, calitatea și siguranța. La rândul său, certificarea este procesul ce verifică dacă o organizație, un produs sau serviciu turistic îndeplinește standardele specifice acordării unei garanții scrise (logo-ul comercial), acesta reprezentând o bună modalitate de a le permite clienților să identifice produsele ce le asigură un nivel de calitate al serviciilor mai ridicat. Totodată aceasta participă la creșterea gradului de încredere în produsele ecoturistice atât pe plan național, cât și pe plan internațional, dar și la promovarea conceptului și a principiilor ecoturismului la nivel local, regional și național; la realizarea durabilă a destinațiilor și creșterea cunoștințelor în ceea ce privește un sistem de certificare, reprezentând beneficiile aduse de acesta. Pentru a certifica o organizație, un produs sau serviciu turistic ce atinge anumite standarde, organismele terțe acreditate pentru certificare trebuie să verifice dacă cerințele sunt îndeplinite printr-un proces de audit. Numai după finalizarea procesului de audit cu succes se poate emite un certificat oficial al unei organizații, compania admisă fiind de acord să mențină sistemele în conformitate cu cerințele standardului în perfecționare continuă. Dar de ce este necesar să vă supuneți activității și cheltuielilor procesului de certificare? Care sunt beneficiile unei companii sau al clienților acesteia? Certificarea acreditată de la terți demonstrează clienților actuali și potențiali că o organizație este dedicată calității și și-a acordat timpul necesar să construiască și să mențină o cultură în cadrul proceselor sale pentru a le oferi clienților același lucru, calitatea produsului turistic.
Rezumat: Studiul actual are scopul de a evalua importanța patrimoniului cultural evreiesc din orașul Oradea, județul Bihor, o destinație turistică emergentă și foarte dinamică. Astfel, pe baza unui sondaj aplicat autorităților publice centrale, turiștilor și populației locale, aceasta sinagoga s-a evidențiat ca fiind cea mai importantă clădire a patrimoniului cultural evreiesc. Potrivit rezultatelor cercetarii, Sinagoga Neologa Sion a fost desemnată de respondenți ca fiind cea mai reprezentativă pentru patrimoniul de identitate evreiască în proporție de 90%, în timp ce 96% dintre respondenți au răspuns că aceasta este cel mai important obiectiv turistic al orașului, în special după lucrările de reabilitare. Printre celelalte clădiri enumerate, Sinagoga Neologă Sion a fost aleasă de respondenți datorită particularităților sale arhitecturale privind unicitatea dată de stilul eclectic, pigmentat cu elemente Art Nouveau.
© 2009- 2023 Forum geografic
Creat de Alin Clincea.