fg

Subscribe2


 

Turism

Volum XV |

Rutele culturale – destinații turistice transfrontaliere în Europa de Sud-Est

Rezumat: Rutele culturale pot deveni destinații turistice interesante datorită experienței tematice și de călătorie pe care o propun, făcând legătura între locuri, evenimente și personalități faimoase. Procesul de individualizare a rutelor culturale ca produse turistice este văzut ca un nou principiu pentru protecția, revitalizarea, utilizarea și prezentarea patrimoniului cultural. Europa dispune de un vast astfel de patrimoniu, ce datează din diferite perioade istorice. Prin urmare, și cele mai cunoscute și vizitate rute culturale se află în Europa. Există 32 de rute culturale pan-europene, dintre care unele traversează și Europa de Sud-Est. Lucrarea de față își propune să analizeze legăturile dintre rutele culturale din Europa de Sud-Est cu cele din restul continentului. Principalul scop este acela de a determina în ce măsură legătura acestora cu rutele deja existente contribuie la promovarea turismului din statele din Europa de Sud-Est, transformându-le în destinații turistice transfrontaliere.

Volum XV |

Evaluarea modelelor de geo-patrimoniu – analiză și aplicare pe profilele de loess din regiunea Voivodina

Rezumat: Valorea turistică a geositurilor de patrimoniu are un rol important în decizia turiștilor de a vizita o anumită destinație. De asemenea același sit poate ajuta actorii din turism să decidă despre investițiile ce trebuie făcute în anumite geosit-uri. Pentru a evita subiectivitatea în evaluarea valorilor au fost create metode cantitative de evaluare a obiectivelor, neexistând prea multe criterii de diferențiere. Sunt evaluate valorile științifice, reprezentativitatea, integritatea precum și infrastructura turistică.. Modelele de evaluare au ca scop atragerea atenției spre situația curentă și potențialul fiecărui geosit analizat. Lucrarea prezintă o analiză a modelelor cantitative de evaluare a patrimoniului geologic, iar eficiența lor este verificată prin evaluarea a trei profile de loess din Vojvodina, ce fac parte din Lista Patrimoniului Geologic al Serbiei. Diferenţe între modele este influențată de gradul de acuratețe al evaluării, pentru unele modele criteriile nefiind foarte clare când se atribuie valorile.

Volum XIV |

Rolul turismului în dezvoltarea spațiului rural periferic. Studiu de caz: Estul Moraviei și Banatul Românesc

Rezumat: Întrucât de cele mai multe ori agricultura locală în era globalizării nu mai este competitivă, această activitate nu mai poate fi principala sursă de venit pentru populația locală. Natura relativ intactă a regiunilor periferice, precum și alte atracții reprezintă premise favorabile pentru dezvoltarea turismului, care poate substitui parțial agricultura și aduce capital pentru dezvoltare locală în mediul rural. Totuși, în Europa Centrală și de Est, există bariere semnificative pentru dezvoltarea turismului, legate de sezonalitate, infrastructură deficitară, calitate redusă a capitalului uman, lipsa investițiilor etc. Această situație este dezbătută analizând cazul Moraviei de Est (micro-regiunea Bojkovice) și satele de cehi din Banatul Românesc. Sunt analizate condițiile pentru dezvoltarea turismului într-o zonă rurală periferică.

Volum XIII |

Actualitate si perspective în turismul pentru menţinerea sănătăţii – serviciile spa în România

Rezumat: Lucrarea de faţă are drept scop prezentarea stadiului actual al serviciilor spa din România, după înlăturarea sistemului comunist și investigarea tipologiei spa-urilor din România pentru a identifica punctele nevralgice și oportunitățile pentru acest sector. În cadrul studiului se analizează oferta de wellness (spa de zi, destinații spa, balneo – spa şi hotel spa), precum şi distribuţia teritorială a centrelor spa în cadrul ţării. Tendința actuală este de difersificare a ofertei, cu numeroase proiecte pentru spa de zi și destinații spa în cadrul orașelor mari, apărând chiar resort-uri ce oferă servicii integrate de cazare, sport și divertisment, precum și facilități și programe spa. Cele mai multe centre spa din România pun accent doar pe componenta wellness, mai puțin de 10% dintre acestea oferind consiliere privind nutriția, și foarte puține punând accent pe meditație. Stațiunile balneare, care valorifică izvoarele minerale și termale, nu s-au putut alinia la cerințele și standardele existente în prezent pe piața internațională, pierzând prestigiul pe care îl aveau înainte de 1990.

Volum XIII |

Premise pentru dezvoltarea turismului în localitățile din sectorul mijlociu al Prutului (județele Botoșani și Iași)

Rezumat: Tendința de a valorifica resursele naturale și culturale mai puțin cunoscute și promovate face parte de asemenea, din tendințele actuale de dezvoltare turistică. De-a lungul timpului, în turismul românesc, unele zone care concentrează un număr mai mare de resurse au fost valorificate prin activități și programe turistice.
În contextul schimbărilor actuale, pornind de la necesitatea de a reduce discrepanțele economice la nivel regional și local, alte resurse turistice au fost incluse spre valorificare în industria turismului. În România, valea Prutului este caracterizată ca o zonă extinsă transfrontalieră cu Republica Moldova, dar, de asemenea, și ca având un potențial turistic autentic.
Pe baza datelor bibliografice și pe baza cercetării de teren, s-a remarcat că așezările situate pe ambele maluri ale Prutului dețin resurse turistice proprii importante, dominând însă cele naturale, fiind urmate de cele culturale. Prin urmare, întreaga vale a Prutului oferă condiții reale pentru dezvoltarea unor forme de turism și atragerea potențialilor turiști interesați să vadă natura foarte puțin antropizată de către activitățile umane. O primă abordare se referă la așezările umane din coridorul Prutului, din județul Botoșani.