fg

Turism

Volum [:ro]XX[:] |

Turismul durabil și turismul comunitar în insulele mici: o analiză a politicilor

Rezumat: Importanța sectorului turistic pentru micile state insulare în curs de dezvoltare (SIDS) se bazează pe „insularitatea” lor. Turismul contribuie la dezvoltarea socio-economică în multe feluri. Cu toate acestea, dependența mare față de entitățile și expertiza străină a împiedicat procesele care asigură un control local mai mare, proprietatea, participarea și evitarea problemelor. Renunțarea la aceste dependențe este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă SIDS în căutarea lor de autodeterminare și a unui viitorul emancipator. Articolul susține că trebuie găsite noi căi și traiectorii pentru a induce schimbarea necesară în care durabilitatea și incluziunea devin fundamentale pentru autodeterminare, justiție socială și un turism corect. Articolul sugerează stabilirea unor politici insulare specifice care să susțină sustenabilitatea și turismul comunitar (CBT). Sugestiile includ, de asemenea, înființarea unui hub regional CBT pentru insulele dintr-o regiune. Acest articol este o lucrare conceptuală bazată pe date secundare, articole de specialitate, cărți și documente guvernamentale.

Volum [:ro]XX[:] |

O abordare euristică pentru determinarea celor mai bune rute turistice pentru mănăstirile medievale Fruška Gora din Serbia

Rezumat: Acest studiu prezintă rezultatele unei analize comprehensive ce a avut ca scop găsirea celor mai bune rute care să lege 20 de obiective turistice importante din Serbia: 16 mănăstiri medievale din Muntele Fruška Gora, alte două mănăstiri din zonă și orașele Novi Sad și Belgrad ca puncte de plecare pe traseu. Au fost formulate mai multe problemele ale voiajorilor comerciali, cele mai scurte trasee fiind găsite în urma unei abordări euristice și a unui algoritm genetic dezvoltat special pentru acest studiu. Cel mai bun traseu care leagă toate cele 20 de situri de mare interes turistic este determinat mai întâi în termeni strict geografici, folosind coordonatele GPS și distanțele ortodromice. Acest rezultat, considerat optim în sens matematic, nu este însă fezabil în realitate, dar poate fi folosit ca un reper țintă pentru a fi comparat cu toate celelalte alte soluții obținute dacă s-ar folosi mașina pentru vizitarea tuturor obiectivelor. În cadrul acestui studiu, distanțele dintre diferite obiective au fost stabilite ținând cont de principalele noduri ale infrastructurii de transport rutier, datele fiind descărcate de pe Google Maps Service. Cele mai scurte rute țin cont de topografia zonei și pot fi folosite pentru planificarea vizitelor turistice și nu numai la mănăstiri și orașe de importanță națională și internațională. Rezultatele acestui studiu pot aduce o contribuție la îmbunătățirea strategiilor guvernamentale privind călătoriile în Serbia și marketingul turistic. Această abordare este de asemenea aplicabilă și în alte domenii, care permit extinderi și îmbunătățiri ulterioare.

Volum [:ro]XX[:] |

Certificarea și promovarea turismului durabil: atitudinea consumatorilor față de eticheta ecologică a UE

Rezumat: Potențialul sistemului de certificare ecoturistică are o dezvoltare promițătoare, având în vedere cererile crescânde de facilități de cazare ecologice pentru turiști în vacanța lor. Importanța sistemului de certificare și impactul sau influența acestuia asupra mediului economic, social, dar și asupra mediului natural este foarte mare. Oportunitățile oferite de activitatea de certificare sunt foarte largi, oferind o serie de avantaje comunităților locale, dar și operatorilor de turism din zonele în care este implementat un astfel de sistem. De aceea au fost elaborate standardele referitoare la etichetarea ecologică şi au fost introduse în sistemele naţionale şi regionale de analiză a ciclului de viaţă al produselor.
Scopul lucrării este de a evidenția situația actuală, posibilitățile și abordările certificării ecologice în turismul din România și aducerea în prim plan a unor elemente fundamentale privind eticheta ecologică. Pentru a determina atitudinea actuală a consumatorilor români față de etichetarea ecologică a produselor, a fost aplicat un chestionar. Acesta s-a concentrat pe identificarea percepţiei consumatorilor români faţă de eticheta ecologică şi a modului cum aceasta influenţează comportamentul de cumpărare al acestora.
Pe baza rezultatelor acestei cercetări, am putut observa nivelul ridicat de notorietate al etichetelor ecologice în rândul consumatorilor români, dar și o nebulozitate în ceea ce privește noțiunea de etichetă ecologică, incertitudinea făcâdu-și prezența în rândul respondenților noștri.

Volum XIX |

Implicațiile crizei de securitate a Sahelului pentru industria turismului din Algeria

Rezumat: Scopul acestei lucrări este de a ilustra modul în care industria turistică a Algeriei a fost afectată de instabilitatea politică a țărilor din regiunea Sahel în perioada 1999-2020 și modul în care factorii de decizie algerieni au reacționat pentru a gestiona efectele adverse ulterioare. Datele fundamentale utilizate în acest studiu au fost colectate dintr-o serie de rapoarte, comunicate de presă și interviuri față în față cu un grup selectat de autorități publice și companii private din sectorul turistic din Algeria. În plus, a fost utilizată și o colecție importantă de date secundare din diferite surse. Rezultatele arată că problemele de securitate ale Sahelului au avut implicații serioase pentru industria turismului din Algeria. Instabilitatea politică a țărilor vecine a făcut din „securitate” piesa centrală a politicii externe algeriene. Studiul arată, de asemenea, că politica de securitate algeriană se bazează pe un set de principii care nu s-au schimbat niciodată în timp. Descoperirile arată în plus că politica de securitate din Algeria nu a fost suficient de flexibilă în ceea ce privește procesul de dezvoltare. Drept urmare, turismul a fost blocat în politica externă a țării, iar Algeria a fost forțată neintenționat să abandoneze unul dintre cele mai puternice motoare ale creșterii economice.

Volum XIX |

Detectarea și caracterizarea unui sit arheologic cu epave în Strâmtoarea Sonde, Indonezia

Rezumat: O serie de situri arheologice subacvatice din întreaga lume au evidențiat importanța localizării și detectării epavelor. Accidentele sunt o posibilă cauză a scufundării acestor nave. Naufragiul vasului MV Bahuga Jaya, situat în Strâmtoarea Sonde, Indonezia, ar putea fi un astfel de exemplu. Sondajul multi-fascicular reprezintă o tehnică adecvată pentru cartografierea locației epavei, deoarece poate produce un model digital (DEM) de înaltă rezoluție, cât și imagistică de radioreflectie. Pentru ambele se utilizează examinarea vizuală. Cu toate acestea, analiza morfometrică a DEM și analiza texturii obținute prin retrodifuzie, combinate ulterior cu clasificarea automată, ar putea oferi un rezultat mai bun în detectarea și monitorizarea epavelor. Lucrarea de față prezintă analiza pantelor pe baza batimetriei DEM și analizei texturii pe baza imaginilor de radioreflectie. Aceste caracteristici texturale de prim ordin sunt folosite pentru a efectua o clasificare SVM (Support Vector Machine), cu scopul de a distinge între epavă și elementele ce nu aparțin acesteia. Pentru a detecta locației epavei, se folosește o combinație între clasificarea SVM și analiza pantelor. Ulterior, un algoritm de grupare (K-means clustering) este utilizat pentru a caracteriza fundul mării. Rezultatele indică faptul că o combinație între învățarea automată și analiza morfometrică poate oferi rezultate promițătoare în detectarea epavelor. În plus, rezultatul aplicării algoritmului de grupare menționat relevă faptul că în arealul în studiu domină fundul marin cu duritate scăzută, care deține 56,4%, față de 43,6%, cât revine celui dur. Acest studiu ar putea juca rol de instrument complementar în monitorizarea și gestionarea locației sitului arheologic subacvatic.