fg

Subscribe2


 

Turism

Volum XVI |

Etnocreativitatea în centrele pilot din Romania și rolul lor in dezvoltarea turismului cultural și în procesul educațional

Rezumat: Studiul își propune să evalueze rolul etno-creativității in dezvoltarea economiei locale. Turismul etno-creativ vine în sprijinul celor care doresc să descopere valorile culturale ale unui anumit grup etnic, experimentând și folosind produsele specifice, pentru a putea depăși anumite bariere de spațiu și timp, sau pentru a crea noi legături cu elementele etno-culturale tradiționale prin participare efectivă și învățare. Spațiul geografic românesc a fost analizat folosind două centre pilot, unde minoritățile etnice pot fi ușor identificate spațial, împreună cu posibilitățile și valorile lor culturale, în încercarea de a dezvolta turismul etno-cultural. Cercetarea s-a desfășurat ținând cont de datele economice la nivelul clasificării codurilor CAEN, precum și de cele obținute în urma analizării unor eșantioane reprezentative, formate din artiști, turiști și populația locală, utilizând metode statistice. Rezultatele partiale obținute subliniază impactul acestei direcții de dezvoltare, care ar putea duce la creșterea complexității funcționale a sistemului teritorial unde ar putea fi implementat acest tip de turism. Turismul cultural bazat pe creativitate și valori traditionale contribuie la apariția unor efecte economice multiplicatoare. Dezvoltarea turismului etnocreativ poate însemna crearea unor locuri de muncă într-o perioadă de criză economică și relativă criză socială. Ar putea fi, de asemenea, considerat un factor de popularizare a identității culturale, ce are un rol important în promovarea diversității culturale.

Volum XV |

Standardizarea serviciilor în cadrul turismului la fermă – metoda EuroGites ca o posibilă soluție

Rezumat: Acest studiu evaluează conceptele legate de turismul la fermă în concordanță cu criteriile calității serviciilor. Plecând de la exemple de bune practice și experiențele statelor europene, Federația Europeană a Turismului Rural (EuroGites) a stability o metodologie comună și standarde de evaluare a calității unităților de cazare din zonele rurale. Criteriile pentru standardele stabilite sunt grupate în cinci clustere: dotare, spațiul înconjurător, servicii oferite în cadrul unităților de cazare și împrejurimile acestora, aspecte non-materiale și securitate. Lucrarea își propune să realizeze o analiză comparativă între condițiile minimale de pe piața internațională și internă, în urma evaluării calității turismului la fermă. În acest sens, au fost analizate anumite sate din provincial Voievodina din nordul SErbiei, folosind metodologia propusă de EuroGites. Am plecat de la ipoteza că se poate estima calitatea turismului la fermă în provincia Voievodina în funcție de măsura în care sunt îndeplinite criteriile EuroGites la nivel național și internațional. Rezultatele arată că toate cele trei sub-ipoteze sunt confirmate, și două infirmate. Rezultatele acestei cercetări pot fi un instrument util pentru a obține informații despre multe aspecte ale calității turismului la fermă și, în urma unor mici modificări, pot fi folosite ulterior și în cadrul altor analize calitative.

Volum XV |

Rutele culturale – destinații turistice transfrontaliere în Europa de Sud-Est

Rezumat: Rutele culturale pot deveni destinații turistice interesante datorită experienței tematice și de călătorie pe care o propun, făcând legătura între locuri, evenimente și personalități faimoase. Procesul de individualizare a rutelor culturale ca produse turistice este văzut ca un nou principiu pentru protecția, revitalizarea, utilizarea și prezentarea patrimoniului cultural. Europa dispune de un vast astfel de patrimoniu, ce datează din diferite perioade istorice. Prin urmare, și cele mai cunoscute și vizitate rute culturale se află în Europa. Există 32 de rute culturale pan-europene, dintre care unele traversează și Europa de Sud-Est. Lucrarea de față își propune să analizeze legăturile dintre rutele culturale din Europa de Sud-Est cu cele din restul continentului. Principalul scop este acela de a determina în ce măsură legătura acestora cu rutele deja existente contribuie la promovarea turismului din statele din Europa de Sud-Est, transformându-le în destinații turistice transfrontaliere.

Volum XV |

Evaluarea modelelor de geo-patrimoniu – analiză și aplicare pe profilele de loess din regiunea Voivodina

Rezumat: Valorea turistică a geositurilor de patrimoniu are un rol important în decizia turiștilor de a vizita o anumită destinație. De asemenea același sit poate ajuta actorii din turism să decidă despre investițiile ce trebuie făcute în anumite geosit-uri. Pentru a evita subiectivitatea în evaluarea valorilor au fost create metode cantitative de evaluare a obiectivelor, neexistând prea multe criterii de diferențiere. Sunt evaluate valorile științifice, reprezentativitatea, integritatea precum și infrastructura turistică.. Modelele de evaluare au ca scop atragerea atenției spre situația curentă și potențialul fiecărui geosit analizat. Lucrarea prezintă o analiză a modelelor cantitative de evaluare a patrimoniului geologic, iar eficiența lor este verificată prin evaluarea a trei profile de loess din Vojvodina, ce fac parte din Lista Patrimoniului Geologic al Serbiei. Diferenţe între modele este influențată de gradul de acuratețe al evaluării, pentru unele modele criteriile nefiind foarte clare când se atribuie valorile.

Volum XIV |

Rolul turismului în dezvoltarea spațiului rural periferic. Studiu de caz: Estul Moraviei și Banatul Românesc

Rezumat: Întrucât de cele mai multe ori agricultura locală în era globalizării nu mai este competitivă, această activitate nu mai poate fi principala sursă de venit pentru populația locală. Natura relativ intactă a regiunilor periferice, precum și alte atracții reprezintă premise favorabile pentru dezvoltarea turismului, care poate substitui parțial agricultura și aduce capital pentru dezvoltare locală în mediul rural. Totuși, în Europa Centrală și de Est, există bariere semnificative pentru dezvoltarea turismului, legate de sezonalitate, infrastructură deficitară, calitate redusă a capitalului uman, lipsa investițiilor etc. Această situație este dezbătută analizând cazul Moraviei de Est (micro-regiunea Bojkovice) și satele de cehi din Banatul Românesc. Sunt analizate condițiile pentru dezvoltarea turismului într-o zonă rurală periferică.