Rezumat: Prezentul studiu tratează un aspect al măsurării răspândirii sărăciei multidimensionale a femeilor în viitoarea localitate a Consiliului Municipal Sehore (Sehore M.C.), cu oportunități economice limitate reflectate în sărăcia economică ca atare. Sărăcia femeilor din mediul urban se reflectă chiar și în gospodăriile care nu se află sub pragul sărăciei și în gospodăriile cu o participare mai mare a femeilor la muncă, ceea ce sugerează că alți factori decât cei economici sunt în joc atunci când se discută ratele ridicate ale deprivării socio-economice a femeilor din zona de studiu.
Parametrii selectați pentru această cercetare au fost considerați relevanți pentru evaluarea sărăciei multidimensionale a femeilor, având în vedere condițiile locale. Studiul se bazează pe metodologia indicelui sărăciei multidimensionale (IPM) calculat de de UNDP (2010) în care șase domenii incluzând sărăcia locativă, sărăcia economică, sărăcia educațională, sărăcia în sănătate, lipsa timpului pentru relaxare și lipsa de împuternicire și putere de decizie, sunt selectate pentru a evalua MPI-ul femeilor. Pentru a scoate la iveală variația spațială a MPI-ului femeilor, sunt chestionate șaptesprezece localități congestionate și aglomerate din patru districte, cu un procent diferit de populație feminină și de femei lucrătoare. Rezultatele arată că cincisprezece localități (88%) au fost înregistrate ca fiind sărace din punct de vedere multidimensional pe baza MPI-ului femielor; o localitate este extrem de săracă; iar una este vulnerabilă la sărăcia multidimensională. Dintre cele șase domenii, contribuția lipsei de împuternicire și a puterii de decizie contribuie cel mai mult la MPI-ul femeilor (aproape 24%). Studiul se încheie cu justificarea selectării indicatorilor în evaluarea MPI a femeilori în societatea nou urbanizată din India, împreună cu sugestii specifice zonei pentru a aborda problema existentă a sărăciei femeilor din mediul urban în Sehore M.C.
Rezumat: Riscul unei boli severe sau de deces datorat COVID-19 este asociat cu anumite caracteristici și structuri demografice ale populației din anumite zone geografice, precum și relațiile spațiale dintre acestea. Lucrarea își propune să identifice zonele cu o concentrare mai mare a populației vulnerabile la Covid-19, plecând de la conceptul de dependență spațială. Prin urmare, ne-am axat pe ponderea populației vulnerabile utilizând câteva măsuri proxy frapante la nivel de municipalitate în Serbia. Gradul de vulnerabilitate la nivelul municipalităților a fost stabilit cu ajutorul analizei hotspot, mai exact statistica Getis-Ord Gi*. Rezultatele obținute indică eterogenitatea distribuției spațiale și a tipologiei de clustere pe teritoriul Serbiei. Această eterogenitate indică un risc potențial diferențiat în cadrul municipalităților. Rezultatele obținute pot fi utile factorilor de decizie în lupta împotriva Covid-19 întrucât pot conduce la identificarea acelor zone cu populații vulnerabile, care dacă sunt expuse pot cauza o presiune considerabilă asupra sistemului sanitar local.
Rezumat: Lucrarea abodează chestiunea granițelor statale, subliniind faptul că granița este un fenomen multifunctional, ce cuprinde mai multe componente. S-a dovedit că o graniță recunoscută la nivel internațional și stabilită legal capătă în timp un statut politic. Granița politică este un fenomen dinamic și holistic, inalienabil în logica internă a dezvoltării. Chestiunea funcționări și suportul instituțional pentru granițele statale au fost generalizate. Influența granițelor asupra dezvoltării regiunilor din zona de graniță a fost dezvăluită si s-a propus o schemă pentru dezvoltarea și integrarea zonelor de graniță. Au fost analizați factorii care condiționează dezvoltarea zonelor de la graniță, precum și procesul pentru formarea diferitelor sisteme socio-economice ținând cont de condițiile predominante și funcționalitatea acestora. S-au adus clarificări cu privire la importanța funcționării granițelor, dezvoltarea regiunilor de graniță și formarea anumitor tipuri de legături, precum și gradul de stabilitate al granițelor și formarea unui mediu politic corespunzător.
Rezumat: Lucrarea își propune să analizeze modificările înregistrate pe piețele locale de forță de muncă (PLF) din Spania din 2001 până în 2011, analizând 11 subgrupe de indicatori (ținând cont de sex, 4 activități, 4 sectoare și populația totală). Pentru analiza datelor privind navetismul pentru toate cele 11 subcategorii, precum și pentru identificarea schimbărilor de PLF pentru ambii ani s-a folosit un proces iterativ algoritmic cu N-1 pași, maximizând slujbele auto-restricționate (numărul de slujbe deținute de rezidenții din zonă și numărul rezidenților ce lucrau în aceeași zonă) pentru ariile generate. Pentru fiecare PLF sunt calculați 4 indici, variația acestora între 2001 și 2011 permițându-ne să identificăm dacă trec dintr-o categorie în alta (de la areale cu un surplus de locuri de muncă la areale cu deficit sau invers). Rezultatele arată că existe o creștere a mobilității, diferențe ale ratelor de mobilitate în funcție de caracteristicile subgrupelor, precum și conversia piețelor cu surplus de locuri de muncă în piețe cu deficit. Aceste tendințe reliefează vaste zone funcționale precum și niveluri mai reduse de auto-restricționare, reflectate în timpul parcurs pentru a ajunge la locul de muncă. Toate acestea au impact asupra calității vieții, coeziunii sociale și sustenabilității regiunilor.
Rezumat: În general, sărăcia este privită ca o deprivare acută și multi-dimensională. Întrucât sărăcia este un fenomen complex, cu multe dimensiuni, nu există un criteriu unic pentru a fi măsurată. Prin urmare, cercetători și factori de decizie deopotrivă au încercat să colecteze și să construiască indicatori la diferite scări geografice care să ofere informații cu privire la distribuția teritorială a acestui fenomen și a inegalităților înregistrate în cadrul unei țări. Lucrarea de față își propune să analizeze legăturile teritoriale ale sărăciei din districtul Hooghly, cu ajutorul a 12 indicatori, printre care distribuția populației pe caste și triburi, rata alfabetizării, diferențele pe sexe înregistrate de această rată, lucrătorii din agricultură, disponibilitatea apei potabile, a electricității, băilor în locuință, accesul la servicii bancare etc. Întreg studiul se bazează pe datele statistice obținute de la recensământ (2011), Anuarul statistic (2014) și Raportul Dezvoltării Umane (2011) etc. Pentru măsurarea diferențelor teritoriale în ceea ce privește nivelul de sărăcie în cadrul blocurilor rurale din districtul Hooghly, am folosit diverse metode statistice precum Indicele dimensiunii (Di), metoda coeficientului Kendall de ierarhizare, indicele compozit (Ci), scorul standard (scorul Z). A doua parte a lucrării evidențiază variațiile spațiale și cauzele sărăciei din districtul Hooghly, aceste cauze fiind interconectate cu societatea și spațiul. Tiparul spațial al sărăciei și factorii determinanți indică un impact considerabil, dar diferențiat, fiind evident că cea mai drastică situație este înregistrată în 3 blocuri, și anume Pandua, Goghat-I și Arambagh. Studiul arată, de asemenea, că nivelurile cele mai ridicate de sărăcie sunt întâlnite n cadrul păturilor sociale defavorizate – populația castelor și cea a triburilor, acestea fiind deprivate de-a lungul timpului de multe facilități necesare unui trai decent
© 2009- 2023 Forum geografic
Creat de Alin Clincea.