Rezumat: Prezentul studiu tratează un aspect al măsurării răspândirii sărăciei multidimensionale a femeilor în viitoarea localitate a Consiliului Municipal Sehore (Sehore M.C.), cu oportunități economice limitate reflectate în sărăcia economică ca atare. Sărăcia femeilor din mediul urban se reflectă chiar și în gospodăriile care nu se află sub pragul sărăciei și în gospodăriile cu o participare mai mare a femeilor la muncă, ceea ce sugerează că alți factori decât cei economici sunt în joc atunci când se discută ratele ridicate ale deprivării socio-economice a femeilor din zona de studiu.
Parametrii selectați pentru această cercetare au fost considerați relevanți pentru evaluarea sărăciei multidimensionale a femeilor, având în vedere condițiile locale. Studiul se bazează pe metodologia indicelui sărăciei multidimensionale (IPM) calculat de de UNDP (2010) în care șase domenii incluzând sărăcia locativă, sărăcia economică, sărăcia educațională, sărăcia în sănătate, lipsa timpului pentru relaxare și lipsa de împuternicire și putere de decizie, sunt selectate pentru a evalua MPI-ul femeilor. Pentru a scoate la iveală variația spațială a MPI-ului femeilor, sunt chestionate șaptesprezece localități congestionate și aglomerate din patru districte, cu un procent diferit de populație feminină și de femei lucrătoare. Rezultatele arată că cincisprezece localități (88%) au fost înregistrate ca fiind sărace din punct de vedere multidimensional pe baza MPI-ului femielor; o localitate este extrem de săracă; iar una este vulnerabilă la sărăcia multidimensională. Dintre cele șase domenii, contribuția lipsei de împuternicire și a puterii de decizie contribuie cel mai mult la MPI-ul femeilor (aproape 24%). Studiul se încheie cu justificarea selectării indicatorilor în evaluarea MPI a femeilori în societatea nou urbanizată din India, împreună cu sugestii specifice zonei pentru a aborda problema existentă a sărăciei femeilor din mediul urban în Sehore M.C.