fg

Geografie regională

Volum XIX |

Analiza spațio-temporală a incidenței bolilor populației din regiunea Liov

Rezumat: Lucrarea prezintă o analiză spațio-temporală a dinamicii incidenței bolilor populației din regiunea Liov, pe principalele clase de boli, în perioada 2009-2018. Au fost analizați principalii factori care influențează această incidență și situația demografică generală. Studiul indică că fiecare grup de factori influențează în mod particular, fie pozitiv, fie negativ, anumite aspecte din diferite zone. Structura incidenței bolilor din regiunea Liov pe clase de boli pentru perioada 2010-2018 nu s-a modificat. În mod tradițional, include boli ale sistemului respirator, bolile hematologice, cele ale sistemului circulator endocrin și neoplasm. Au fost calculați și analizați indici ai schimbărilor din incidența bolilor în cadrul populației din regiune până în anul 2018 pe principalele clase de valori în contextul unităților teritorial-administrative. S-a recurs la o analiză cluster pentru a determina diferențele spațiale ale incidenței în cadrul regiunii Liov. Pentru cluster, principalii indicatori ai incidenței în cadrul populației au fost aleși pe clase de boli care au cea mai mare pondere în cadrul morbidității. Această analiză a permis identificarea a două clustere în cadrul regiunii, pentru care au fost discutate caracteristicile indicatorilor de morbiditate. Analiza variației (LSD-test) indică prezența unor diferențieri semnificative în ceea ce privește incidența bolilor aparatului respirator în cadrul populației din regiunea Liov. Studiul incidenței bolilor într-o anumită zonă permite elaborarea unor previziuni privind starea de sănătate a populației și identificarea unor soluții și măsuri pentru îmbunătățirea sănătății.

Volum XIX |

Strategii pentru limitare și diminuare a primului val al pandemiei de Covid-19. O abordare teritorială în țările din Europa Centrală și de Est

Rezumat: Lucrarea analizează situația din statele ECE cu privire la strategiile de limitare și diminuare a pandemiei, punând accent pe sistemele de sănătate și factorii de vulnerabilitate (valori mici ale indicelui de securitate globală a sănătății, sistemel de sănătate cu personal puțin, ponderi mari ale populației vulnerabile – persoane obeze, cu diabet sau cele care locuiesc în condiții precare). Pe măsură ce virusul SARS-COV-2 s-a răspândit în tot maimulte state, guvernele țărilor din ECE s-au grăbit să ia măsuri preventive pentru limitarea răspândirii, cu atât mai mult cu cât primele cazuri au fost importate din străinătate (în principal din Italia). Măsurile de sănătate publică luate în timpul epidemiei în primăvară au fost eficiente, în principal datorită reducerii semnificative a infectărilor datorită contactului și distanțării sociale, care a fost parțial voluntară, parțial impusă. Astfel, la începutul lunii martie, școlile au fost închise, persoanele care se întorceau din zonele cu răspândire comunitară a virusului au fost forțate să intre in carantină, urmate apoi de limitarea deplasărilor și măsuri de protecție individuale. În statele din ECE, restricțiile severe, atunci când au fost aplicate, au precedat curba infecțiilor. Au existat foarte puține diferențe în ceea ce privește conceperea și implementarea strategiilor de diminuare, care au puse în practică rapid, de unde și o rată suficient de mică a infectărilor care să nu pună o presiune mult prea mare pe sistemul de sănătate publică.

Volum XIX |

Delimitarea franjei rururbane: municipalitatea Uluberia, districtul Haora, India ca studiu de caz

Rezumat: În India, majoritatea centrelor urbane cresc foarte rapid atât spațial, cât și demografic. Această extindere alimentează procesul de urbanizare și diseminează caracteristicile urbane către regiunile periferice. Ca urmare, creșterea și extinderea rapidă a zonelor urbane către cele rurale înconjurătoare favorizează dezvoltarea neplanificată și întâmplătoare și transformă arealul într-unul cu atât mai complex. De-a lungul timpului, distincția dintre rural și urban se atenuează treptat, astfel că un nou tip de structură apare la marginea orașelor, caracterizată prin forme mixte de utilizare a terenului, activități socio-economice și denumită franja rururbană. Lucrarea delimitează franja rururbană a municipalității Uluberia pe baza unor indicatori selectați de structură demografică și servicii economice. Indicele de urbanitate și Indicele de urbanitate compus au fost utilizați pentru delimitarea franjei rururbane. Au fost identificate și denumite patru componente ale franjei municipalității Uluberia utilizând Media±Deviația Standard.

Volum XIX |

Situația condițiilor de locuit, a dotărilor și a facilităților domestice din franja rururbană a orașului Faizabad, India

Rezumat: Scopul principal al acestei lucrări este de a examina efectul urbanizării asupra condițiilor de locuire și a accesului la facilitățile de bază în periferia rururbană a orașului Faizabad. Hrana, îmbrăcămintea și adăpostul sunt nevoile de bază pentru supraviețuirea ființelor umane. Deși alimentele și îmbrăcămintea au propria lor importanță, totuși, nevoia unor condiții de locuit mai bune nu poate fi ignorată. Starea inadecvată a condițiilor de locuit afectează calitatea vieții și bunăstarea socială. Franja rururbană are, în general, caracteristici unice. Această zonă mixtă este caracterizată atât prin prezența unor case tradiționale, cât și a unor case noi cu toate facilitățile. Acest studiu se bazează în principal pe surse secundare de date colectate din arhivele rurale și din statisticile legate de locuire de la recensământul național. Lucrarea relevă faptul că doar în franja primară condițiile generale de locuit și dotările locuințelor sunt mai bune. Astfel, această lucrare sugerează câteva măsuri ameliorative pentru îmbunătățirea condițiilor generale de locuit în periferia rururbană a orașului Faizabad.

Volum XVIII |

Cetățenii născuți pe teritoriul României cu domiciliul actual în Ungaria, în perioada 2011-2017

Rezumat: Cetățenii străini au început să imigreze în Ungaria în urma transformării sale democratice. Etnia a avut un rol decisiv în această perioadă: au sosit mai ales oameni cu naționalitate maghiară. Ulterior, în urma aderării Ungariei la Uniunea Europeană, tendințele globale au avut un impact asupra rețelelor de migrație maghiare: sursa migratorie a Ungariei s-a extins și a fost capabilă să atragă cetățeni străini la distanțe mai mari.
Astfel, se disting două niveluri cauzale ale migrației internaționale către Ungaria: impactul migrației globale și deplasările din țările din bazinul carpatic spre Ungaria. În Europa, ponderea principală a țărilor vecine este legată de afinitățile transfrontaliere de natură lingvistică și culturală. Migrația internațională din Ungaria se caracterizează prin predominanța distanțelor scurte, iar majoritatea populației imigrante are naționalitate maghiară sau vorbește nativ limba maghiară.
Cei mai mulți imigranți din Ungaria sosesc din România, astfel încât obiectivul este analizarea caracteristicilor sociale, economice și demografice ale migranților în funcție de zonele lor de naștere.
Fluxurile migratorii între cele două țări au fost concentrate spațial; un sfert din mișcările cuprinse între 2011 și 2017 au avut loc între Ungaria Centrală și Regiunea de Dezvoltare Centru din România. În alegerea noului loc de reședință, pe lângă centrele de mare importanță economică, regiunile de frontieră joacă și ele un rol important, fapt care poate fi, în parte, explicat prin fenomenul migrației circulare, dar și prin interacțiunea mai lesnicioasă cu acei membri ai familiei care au rămas acasă.