fg

Subscribe2


 

Hidrologie

Volum XVI |

Evaluarea calității apelor subterane și oportunitatea pentru irigații în corporația Dindigul din districtul Dindigul, Tamil Nadu, India

Rezumat: Scopul principal al acestui studiu este de a evalua calitatea apelor subterane și oportunitatea pentru utilizarea acesteia pentru irigații în Corporația Dindigul, Tamil Nadu, India. Din arealul analizat au fost colectate 30 de mostre de apă pentru a determina parametrii fizici și chimici. Pentru analiza calității apelor pentru irigații, a fost determinat Raportul de absorbție a sodiului (SAR), Procentul de sodiu (SP), salinitatea potențială (PS), Carbonatul de sodiu residual (RSC), Raportul lui Kelly și Procentul de sodiu solubil (SSP). Conform rezultatelor analizelor effectuate, valorile SAR indică că 84% din mostrele analizate prezintă o calitate excelentă, 13% bună și 3% sunt neconforme. În funcție de ponderea sodiului, doar 10% au o bună calitate, 50% permit irigațiile, în timp ce 40% nu întrunesc condițiile. Conform raportului PS și RSC, 97% din mostrele analizate nu prezintă o calitate satisfăcătoare, doar 3% putând fi folosite pentru irigații. Valorile de la Raportul lui Kelly și SSP indică că 27% sunt de bună calitate, iar 73% sunt nesatisfăcătoare. În partea de vest a ariei analizate, apele se caracterizează printr-o concentrație mai mare de săruri. Conform rezultatelor analizelor effectuate, în cea mai mare parte resursele de apă subterană din spațiul analizat nu întrunesc condițiile de calitate pentru a fi utilizate în irigații.

Volum XVI |

Cartarea și caracterizarea acviferului din zona complexă de tranziție Ijebu Ode, sud-vestul Nigeriei

Rezumat: Pentru cartarea și caracterizarea stratelor acvifere din nord-vestul zonei Ijebu Ode, situată în partea de sud-vest a Nigeriei, s-a folosit sondarea electrica verticala(VES) și forajele geofizice, cu scopul evaluării potențialului subteran din zonă. Au fost realizate saisprezece sondări Schlumberger (VES) cu o separație maximă a curentului electrod la 900 m, și ulterior interpretate cu ajutorul curvelor parțiale și a iterației computerizate. Pentru interpretarea caracteristicilor acviferului, s-au folosit razele gamma și sondările de rezistivitate obținute într-un foraj. Cu excepția unei singure forări (VES 9), toate celelalte au indicat o slabă calitate hidrogeologică. Patru strate au fost interpretate până la o adâncime de 80 m. Primul strat, compus în principal din argilă uscată, are o grosime ce variază între 0,8 și 1,5 m. Argila nisipoasă (53-1895 Ωm) cu o grosime variabilă (0,8-34,5 m) formează cel de al doilea strat, urmat de un strat gros de nisip (2,4 – 55,3 m) cu rezistivitate ridicată (1208 – 7350  Ωm). Stratul al patrulea reprezintă un soclu de rezistivitate (3155 – 39.529 Ωm), întâlnit la o adâncime de 3-63 m. Nisipul cu un nivel redus de rezistivitate (1023 Ωm), localizat sub VES 9 a fost identificat ca fiind acvifer saturat. Acviferul saturat are un conținut de argilă de 8-10% și porozitate 40%. Acviferul este saturat 100% cu apă dulce, având o rezistivitate de 122 Ωm și valoare TDS de 53 ppm. Studiul de față demonstrează că zona dispune de un potențial redus al rezervelor de apă subterană și evidențiază importanța investigațiilor geofizice combinate, de suprafață și subteran, pentru determinarea rezervelor de apă subterană în zonele unde aceasta este sporadică.

Volum XV |

Număr special: Impactul modificărilor de mediu asupra comportamentului hidrologic al bazinelor mici

Rezumat: Acest articol este disponibil doar în Engleză Americană.

Volum XV |

Evaluarea în teren a impermeabilității apei în sol utilizând termografia în infraroșu

Rezumat: Acest studiu a avut drept scop evaluarea utilizării unei tehnici de termografie în infraroșu, bazându-se pe răcirea suprafeței solului cu apă rece, pentru a evalua impermeabilitate hidrică a solului (SWR) în condiții severe de teren. Acest studiu este o continuare a testelor de laborator anterioare de explorare la scară mică, în care variabilitatea spațială a SWR a fost cartata, iar zonele de respingere a putut fi detectate în mod clar pe imagini termice datorită temperaturilor lor mai mari, ceea ce a permis distingerea de perimetrele umectate. Testele de teren SWR au fost efectuate, în regim natural cat și artificial, iar cartografierea s-a efectuat prin imagistică termică, cu o camera video portabila în infraroșu. Apa rece a fost folosit pentru a crea un gradient termic pe suprafața solului, în scopul de a evalua SWR. În mod natural, soluri hidrofuge au fost găsite într-o pădure de pin și eucalipt și SWR artificiala a fost indusă cu un spray pentru impermeabilizare. Molaritatea unui test de etanol a picăturii (MED) a fost utilizata pentru a măsura severitatea SWR atât natural și artificiala. În termeni generali, tehnica a fost un succes si a permis cartarea variabilității spațiale a SWR, diferențierea perimetrelor hidrofuge de cele zone hidrofile precum și niveluri distinctive de severitate diferită a SWR. Numai testare extinsă poate, în cele din urmă, să valideze tehnica și sa dezvăluie caracterul adecvat în condiții diferite de teren (de exemplu, rugozitate de suprafață, acoperirea terenului, scară spațială).

Volum XV |

Efectul schimbărilor nivelului apei subterane asupra comunităților de plante alese din zone umede

Rezumat: Arealele cu zone umede mențin un nivel ridicat de umiditate a solului în orice moment şi sunt inundate la intervale regulate de timp. Nivelurile ridicate ale apelor subterane ajută la crearea unor zone umede, ceea ce face o relativă lipsă a pierderilor apei de suprafață. Articole importante admit ipoteza că zonele din zonele umede sunt caracterizate de un nivel sezonier ridicat de apă și secetă. Aceste modificări ale conținutului de apă afectează semnificativ prezența comunităților de plante rare. Scopul acestei lucrări este de a determina efectul variației nivelului apelor subterane asupra comunităților de plante selectate în zonele umede. De asemenea, lucrarea își propune să evalueze dacă alți factori determinanți afectează aceste comunități de plante: (1) relief, (2), condiții climatice (precipitații, temperatură), (3) impactul uman. Mai mult decât atât, lucrarea oferă o analiză detaliată hidrografică a zonelor umede, inclusiv informații privind căile de migrare a apei, sisteme de reîncărcare a apei, precum și sursele pierderilor de apă. Zona de studiu este format din Piaśnickie Laki – o arie naturală protejată din nordul Poloniei, aproape de coasta Mării Baltice. Aceasta, a fost desemnată sit „Natura 2000” și este bogată în comunități de plante rare, cum ar fi stuful (Molinietum medioeuropaeum), care se dezvoltă în zone de umiditate variabilă a solului. Cea mai mare parte a activității de cercetare a constat în analiza literaturii și lucrul în teren şi au constat în instalarea unui sistem de monitorizare a apelor subterane, staţie hidrometrică pentru monitorizarea nivelului apelor subterane şi de suprafață, stației hidrometrică pentru debitele de apă curse pe râurile mari din apropierea zonei de studiu. Activitățile de teren au fost realizată în perioada 2014 – 2015. Cercetarea datele colectate indică faptul că nivelul apelor subterane a variat pe parcursul perioadei de studiu. Aceste condiții au ajutat la producerea unei rate ridicată de creștere a plantelor și a unei rate crescute a evapotranspiraţiei zonei de studiu, care a contribuit la reducerea nivelului apelor subterane. Ca o condiție de bază pentru funcționarea variabilă a umidităţii solului, comunități erbacee (Molinietum medioeuropaeum) sunt un model specific de control a variabilității nivelului apelor subterane. Micile depresiuni din zona studiată asigur rezervația naturală studiată oferă cele mai bune condiții pentru apariția comunităților de stuf.