fg

Hidrologie

Volum [:ro]XX[:] |

Analiza relațiilor dintre apa subterană și habitatelele sitului NATURA2000 ROSCI0224 Scoroviștea

Rezumat: Analiza relațiilor dintre apa subterană și ecosistemele terestre contribuie la conservarea biodiversității și a stării cantitative și calitative a acviferului.
Principalul obiectiv al lucrării este analiza relațiilor dintre acviferul freatic, reprezentat de către corpul de apă subterană ROIL16 (Câmpia Vlăsia) și cele șase habitate Natura 2000 din Situl de Importanță Comunitară (SCI) ROSCI0224 Scroviștea.
Această lucrare se bazează pe date hidrogelogice, geologice, modelarea matematică a acviferului freatic (17-19 octombrie 2017) și o metodologia de analiză a relațiilor dintre corpurile de apă subterană și ecosistemele terestre, elaborată de către A.H.R. (2015).
Evaluarea relațiilor de dependență (ridicată – A, medie – B, nulă – C) dintre acviferul freatic și habitate este realizată în principal prin corelarea adâncimii nivelului hidrostatic cu adâncimea sistemului radicular al speciilor de plante și arbori.
Principalele constatări bazate pe criteriile hidrogeologice, ecologice și algoritmii de analiză evidențiază faptul că majoritatea habitatelor și ulterior situl Scroviștea prezintă dependență de apele subterane. Cele șase habitate Natura 2000 (3150, 3160, 91M0, 91F0, 91E0 și 92A0) sunt analizate individual în raport cu adâncimea nivelului apei subterane. În evaluarea gradelor de dependență ale habitatelor sunt aplicate alte două criterii, maximal și media aritmetică în raport cu suprafața de extindere a acestora. Astfel, patru habitate (91M0, 91F0, 91E0 și 92A0), sunt identicate cu dependență ridicată (A) față de apa subterană iar două habitate (3150 și 3160) cu dependență nulă (C). Luând în considerare doar această etapă de analiză, s-a considerat că SCI Scroviștea are o dependență ridicată, față de acviferul freatic.
Pentru o evaluare corectă a relațiilor de dependență dintre apele subterane și habitate, sunt necesare analize legate de regimul hidrodinamic și hidrochimic al acviferului freatic și corelarea acestor informații cu analizele din studiile specializate efectuate pe speciile de plante și arbori.

Volum XIX |

Cartografierea inundațiilor și estimarea nivelului apei în cadrul acestora utilizând teledetecția și metoda Fuzzy (Studiu de caz: provincia Golestan, Iran)

Rezumat: Recent, precipitațiile abundente din nordul Iranului au provocat o inundație fără precedent. Datorită condițiilor topografice din zona de studiu, neacordarea atenției la dragarea regulată a râului a cauzat o mulțime de probleme pentru localnici. Pe de altă parte, din cauza precipitațiilor frecvente, apariția inundațiilor pentru o lungă perioadă de timp a reprezentat o altă problemă majoră. Combinația dintre teledetecție și SIG poate aduce o contribuție substanțială la evaluarea și gestionarea inundațiilor. Studiul de față prezintă o metodă fuzzy pentru a arăta potențialul ascuns al imaginilor din satelit Landsat pentru cartografierea inundațiilor. SE evidențiază accesul rapid la informațiile privind nivelul apei, care poate oferi date valoroase pentru factorii de decizie. Precizia generală obținută pentru zona inundată și deteriorată este de 87,23% și respectiv 46%, iar eroarea pătrată medie a rădăcinii (RMSE) de 27,68 cm este obținută pentru nivelul apei pe baza algoritmului propus.

Volum XIX |

Conul aluvionar al râului Buzău – o abordare a modelării apelor subterane pentru o exploatare durabilă

Rezumat: Cunoașterea resurselor de apă subterană este o provocare cheie pentru hidrogeologi, în special datorită creșterii continue a cererii de apă potabilă. Acest articol își propune să investigheze consecințele supraexploatării asupra acviferului freatic din conul aluvionar al râului Buzău și să prezinte soluții de exploatare astfel încât să se realizeze o valorificare sustenabilă a apei subterane. Studiul a fost realizat utilizând informații (nivelul apei subterane și informații generale de la 97 de foraje hidrogeologice) provenite de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, respectiv colectate pe teren în perioada 18-19 iulie 2017 (cota luciului râurilor Buzău și Călmățui). Datele caracteristice acviferului au fost analizate statistic, iar rezultatele obținute au permis realizarea unui model conceptual al hidrostructurii și al unui model matematic de curgere a apei subterane, utilizând programul FREEWAT. Exploatarea continuă a acviferului freatic prin fronturile de captare care alimentează orașul Buzău (fronturile Crâng, Zahăr I și Sud) a fost simulată folosind modelul hidrodinamic, în regim nestaționar. Au fost definite debitele maxim admisibile pentru fiecare foraj hidrogeologic care exploatează acviferul freatic utilizând modelul matematic (valori cuprinse între 4.0 și 19.0 l/s). Exploatarea acestor debite a fost efectuată timp de 10 ani, cu pași de timp care au permis o analiză a extinderii conului de depresiune și a denivelării, după 90 de zile, 180 de zile, un an și cinci ani de pompare continuă. După zece ani, conul de depresiune rezultat a atins un diametru de 9.8 km, iar nivelul apei subterane a scăzut cu valoarea maximă de 8.26 m (în foraj). Pentru simularea staționară (care nu este influențată de parametrul timp), s-a observat faptul că pomparea cu debitele maxime admise a rezultat dintr-o denivelare care depășește o treime din coloana de apă, ceea ce indică o supraexploatarea

Volum XIX |

Formarea ”bilelor de argilă ghintuite”(”amored mud balls”) în condiții de scurgere torențială a pâraielor din Platoul Meledic – Subcarpații de Curbură, România

Rezumat: În lungul a două văi cu caracter torențial, formate în depozitele Mio-cene de sare din cadrul pânzei subcar-patice de Sud-Est, au fost identificate formațiuni geologice descrise în litera-tura geologică și geomorfologică inter-națională sub numele de armored mud balls (bile de argilă armate/ghintuite). Formațiunile argiloase rotunjite, dar cu suprafața rugoasă, care au fost identifi-cate în albia pâraielor, erau parțial sub-merse, ori prinse într-o matrice de sed-imente fine. Suprafața bilelor de argilă, cu diametrul cuprins între 5 și 17 cm, era armată cu nisip grosier, pietriș și fragmente angulare de rocă, colectatate în timpul scurgerii turbulente care apare doar la debitele extraordinare cauzate de ploi torențiale. Sursa pri-mară a materialului din care sunt for-mate bilele de argilă este cuvertura sedimentară a masivului de sare, frag-mentat de văile în care s-au format acestea. Bilele de argilă care au fost identificate în albia unei văi, imediat după inundația din iunie 2019, con-firmă faptul că aceste structuri sedi-mentare particulare se formează exclu-siv în timpul debitelor extraordinare ale unor cursuri mici de apă. Atunci când bucățile angulare de argilă, de dimensi-uni caracteristice, ajung în albia râului, ele sunt preluate ca parte a debiuluit solid de scurgerea turbulentă a apei, timp în care sunt rulate și rotunjite, asigurînd totodată și aderarea fragmen-telor de rocă și nisip la suprafața plas-tică a acestora din care rezultă din care se formează armura. Această lucrare semnalează pentru prima dată for-marea bilelor de argilă armate în mediu fluvial actual aflat în Subcarpații de Curbură, România.

Volum XIX |

În legătură cu tendințele liniare ale debitelor râurilor în timp. Studiu de caz: sectorul superior al râului Buzău (România)

Rezumat: Acest articol dorește să ofere o imagine dinamică de ansamblu, din punct de vedere statistico-hidrologic, asupra impactului barajului Siriu asupra râului Buzău (România). Studiul de caz folosește debitele zilnice ale râului Buzău, colectate la stația hidrometrică Nehoiu în perioada 1 ianuarie 1955 – 31 decembrie 2010. Construcția barajului Siriu în 1984 a determinat împărțirea intervalului în două sub-perioade care să fie analizate anual și sezonal, pe seriile de date inițiale sau pe cele procesate, când este cazul. Existența tendinței liniare pe diferite perioade și sub-perioade a fost studiată cu ajutorul testelor Mann-Kendall și Mann-Kendall Sezonal. În cazul existenței trendului linear, panta a fost calculată cu Evaluatorul de pantă Sen. Staționaritatea a fost studiată cu ajutorul testelor Dickey-Fuller și Kwiatkowski–Phillips–Schmidt–Shin. Conform rezultatelor obținute, a fost observată staționaritatea în tendință după construcția barajului, respectiv liniar crescătoare, pe aproape toate seriile și sub-seriile de date. Rezultatele referitoare la tendință și staționaritate demonstrează impactul pozitiv al construcției rezervorului lacului Siriu asupra omogenității debitului râului Buzău și tendințele crescătoare sunt corelate cu activitatea umană coroborată cu schimbările climatice.