fg

Hidrologie

Volum XXI |

Morphometry and Topographic Wetness Index Analysis for flood inundation mapping in Mata Allo watershed (South Sulawesi, Indonesia)

Rezumat: Datorită schimbărilor climatice, dezastrele naturale, precum inundațiile, se vor produce cu o frecvență mai mare. Inundațiile din cadrul bazinelor hidrografice unde se desfășoară diverse activități antropice, cum este cazul bazinului Mata Allo, vor avea în mod particular un impact considerabil. Ca urmare a formei alungite a bazinului, propagarea debitului maxim se face lent ceea ce duce la un decalaj și a timpul de producere. În cadrul bazinul Mata Allo predomină pantele cu o înclinare de 25→45% (65%) și terenurile agricole care reprezintă 53% din suprafața totală, ceea ce are un impact evident asupra cantității de apă scursă pe versant și eroziunii. Solul erodat este transportat o dată cu scurgerea de suprafață și apoi depus în zonele mai plane dintre munți și luncile râurilor. Pe baza rezultatelor acestui studiu, harta indicelui topografic de umiditate (ITU) indică faptul că zona situată între munți și luncile râurilor din Mata Allo prezintă o valoare ridicată a acestui indice, ceea ce indică o vulnerabilitate ridicată pentru anticiparea inundațiilor în cazul unor precipitații abundente ce ar duce la revărsări ale râului Mata Allo. Morfometria râului, utilizarea terenurilor și comportamentul hidrologic din cadrul bazinului hidrografic sunt într-o strânsă relație cu valorile ITU.

Volum XXI |

Corelația dintre precipitații și orografie – element cheie al Sistemului Spațial de Suport Decizional pentru Prevenirea și Managementul Inundațiilor în Bazinul Firiza (Carpații de Nord-Vest ai României)

Rezumat: Cercetările privind influența reliefului asupra precipitațiilor sunt prezente în multe studii realizate la nivel local, regional sau global. Prin comparație, cercetările privind zona abordată în prezenta lucrare lipsesc. Arealul montan în studiu este reprezentat de bazinele hidrografice Someș și Tisa. Studiul este axat pe analiza influenței reliefului în funcție de altitudine, orientarea pantei în raport cu poziția Soarelui și mișcarea maselor de aer ca factor de influență al precipitațiilor. În analiză au fost utilizate seturi de date referitoare la precipitațiile zilnice înregistrate la 62 de posturi pluviometrice, astfel: 36 posturi din județul Maramureș, 19 posturi din județul Satu Mare și 7 posturi din județul Bistrița-Năsăud. Pentru a determina influența reliefului asupra precipitațiilor frontale au fost utilizate datele de la posturile situate în vecinătatea zonei de studiu. Al doilea obiectiv a fost de a determina dacă există o corelație între precipitații și altitudine. Pentru aceasta s-au folosit software ca ArcGIS și Microsoft Office. Rezultatele par să confirme influența majoră a reliefului asupra convecției dinamice impuse maselor de aer în mișcare ascendentă pe versanți, respectiv diverșii gradienți medii verticali ai precipitațiilor și distribuția diferențiată a precipitațiilor. Întreaga analiză va contribui semnificativ la Sistemul Spațial de Suport Decizional pentru Prevenirea și Managementul Inundațiilor în Bazinul Firiza (Carpații de NV).

Volum XX |

Analiza relațiilor dintre apa subterană și habitatelele sitului NATURA2000 ROSCI0224 Scoroviștea

Rezumat: Analiza relațiilor dintre apa subterană și ecosistemele terestre contribuie la conservarea biodiversității și a stării cantitative și calitative a acviferului.
Principalul obiectiv al lucrării este analiza relațiilor dintre acviferul freatic, reprezentat de către corpul de apă subterană ROIL16 (Câmpia Vlăsia) și cele șase habitate Natura 2000 din Situl de Importanță Comunitară (SCI) ROSCI0224 Scroviștea.
Această lucrare se bazează pe date hidrogelogice, geologice, modelarea matematică a acviferului freatic (17-19 octombrie 2017) și o metodologia de analiză a relațiilor dintre corpurile de apă subterană și ecosistemele terestre, elaborată de către A.H.R. (2015).
Evaluarea relațiilor de dependență (ridicată – A, medie – B, nulă – C) dintre acviferul freatic și habitate este realizată în principal prin corelarea adâncimii nivelului hidrostatic cu adâncimea sistemului radicular al speciilor de plante și arbori.
Principalele constatări bazate pe criteriile hidrogeologice, ecologice și algoritmii de analiză evidențiază faptul că majoritatea habitatelor și ulterior situl Scroviștea prezintă dependență de apele subterane. Cele șase habitate Natura 2000 (3150, 3160, 91M0, 91F0, 91E0 și 92A0) sunt analizate individual în raport cu adâncimea nivelului apei subterane. În evaluarea gradelor de dependență ale habitatelor sunt aplicate alte două criterii, maximal și media aritmetică în raport cu suprafața de extindere a acestora. Astfel, patru habitate (91M0, 91F0, 91E0 și 92A0), sunt identicate cu dependență ridicată (A) față de apa subterană iar două habitate (3150 și 3160) cu dependență nulă (C). Luând în considerare doar această etapă de analiză, s-a considerat că SCI Scroviștea are o dependență ridicată, față de acviferul freatic.
Pentru o evaluare corectă a relațiilor de dependență dintre apele subterane și habitate, sunt necesare analize legate de regimul hidrodinamic și hidrochimic al acviferului freatic și corelarea acestor informații cu analizele din studiile specializate efectuate pe speciile de plante și arbori.

Volum XIX |

Cartografierea inundațiilor și estimarea nivelului apei în cadrul acestora utilizând teledetecția și metoda Fuzzy (Studiu de caz: provincia Golestan, Iran)

Rezumat: Recent, precipitațiile abundente din nordul Iranului au provocat o inundație fără precedent. Datorită condițiilor topografice din zona de studiu, neacordarea atenției la dragarea regulată a râului a cauzat o mulțime de probleme pentru localnici. Pe de altă parte, din cauza precipitațiilor frecvente, apariția inundațiilor pentru o lungă perioadă de timp a reprezentat o altă problemă majoră. Combinația dintre teledetecție și SIG poate aduce o contribuție substanțială la evaluarea și gestionarea inundațiilor. Studiul de față prezintă o metodă fuzzy pentru a arăta potențialul ascuns al imaginilor din satelit Landsat pentru cartografierea inundațiilor. SE evidențiază accesul rapid la informațiile privind nivelul apei, care poate oferi date valoroase pentru factorii de decizie. Precizia generală obținută pentru zona inundată și deteriorată este de 87,23% și respectiv 46%, iar eroarea pătrată medie a rădăcinii (RMSE) de 27,68 cm este obținută pentru nivelul apei pe baza algoritmului propus.

Volum XIX |

Conul aluvionar al râului Buzău – o abordare a modelării apelor subterane pentru o exploatare durabilă

Rezumat: Cunoașterea resurselor de apă subterană este o provocare cheie pentru hidrogeologi, în special datorită creșterii continue a cererii de apă potabilă. Acest articol își propune să investigheze consecințele supraexploatării asupra acviferului freatic din conul aluvionar al râului Buzău și să prezinte soluții de exploatare astfel încât să se realizeze o valorificare sustenabilă a apei subterane. Studiul a fost realizat utilizând informații (nivelul apei subterane și informații generale de la 97 de foraje hidrogeologice) provenite de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, respectiv colectate pe teren în perioada 18-19 iulie 2017 (cota luciului râurilor Buzău și Călmățui). Datele caracteristice acviferului au fost analizate statistic, iar rezultatele obținute au permis realizarea unui model conceptual al hidrostructurii și al unui model matematic de curgere a apei subterane, utilizând programul FREEWAT. Exploatarea continuă a acviferului freatic prin fronturile de captare care alimentează orașul Buzău (fronturile Crâng, Zahăr I și Sud) a fost simulată folosind modelul hidrodinamic, în regim nestaționar. Au fost definite debitele maxim admisibile pentru fiecare foraj hidrogeologic care exploatează acviferul freatic utilizând modelul matematic (valori cuprinse între 4.0 și 19.0 l/s). Exploatarea acestor debite a fost efectuată timp de 10 ani, cu pași de timp care au permis o analiză a extinderii conului de depresiune și a denivelării, după 90 de zile, 180 de zile, un an și cinci ani de pompare continuă. După zece ani, conul de depresiune rezultat a atins un diametru de 9.8 km, iar nivelul apei subterane a scăzut cu valoarea maximă de 8.26 m (în foraj). Pentru simularea staționară (care nu este influențată de parametrul timp), s-a observat faptul că pomparea cu debitele maxime admise a rezultat dintr-o denivelare care depășește o treime din coloana de apă, ceea ce indică o supraexploatarea