fg

Hidrologie

Volum XIX |

Formarea ”bilelor de argilă ghintuite”(”amored mud balls”) în condiții de scurgere torențială a pâraielor din Platoul Meledic – Subcarpații de Curbură, România

Rezumat: În lungul a două văi cu caracter torențial, formate în depozitele Mio-cene de sare din cadrul pânzei subcar-patice de Sud-Est, au fost identificate formațiuni geologice descrise în litera-tura geologică și geomorfologică inter-națională sub numele de armored mud balls (bile de argilă armate/ghintuite). Formațiunile argiloase rotunjite, dar cu suprafața rugoasă, care au fost identifi-cate în albia pâraielor, erau parțial sub-merse, ori prinse într-o matrice de sed-imente fine. Suprafața bilelor de argilă, cu diametrul cuprins între 5 și 17 cm, era armată cu nisip grosier, pietriș și fragmente angulare de rocă, colectatate în timpul scurgerii turbulente care apare doar la debitele extraordinare cauzate de ploi torențiale. Sursa pri-mară a materialului din care sunt for-mate bilele de argilă este cuvertura sedimentară a masivului de sare, frag-mentat de văile în care s-au format acestea. Bilele de argilă care au fost identificate în albia unei văi, imediat după inundația din iunie 2019, con-firmă faptul că aceste structuri sedi-mentare particulare se formează exclu-siv în timpul debitelor extraordinare ale unor cursuri mici de apă. Atunci când bucățile angulare de argilă, de dimensi-uni caracteristice, ajung în albia râului, ele sunt preluate ca parte a debiuluit solid de scurgerea turbulentă a apei, timp în care sunt rulate și rotunjite, asigurînd totodată și aderarea fragmen-telor de rocă și nisip la suprafața plas-tică a acestora din care rezultă din care se formează armura. Această lucrare semnalează pentru prima dată for-marea bilelor de argilă armate în mediu fluvial actual aflat în Subcarpații de Curbură, România.

Volum XIX |

În legătură cu tendințele liniare ale debitelor râurilor în timp. Studiu de caz: sectorul superior al râului Buzău (România)

Rezumat: Acest articol dorește să ofere o imagine dinamică de ansamblu, din punct de vedere statistico-hidrologic, asupra impactului barajului Siriu asupra râului Buzău (România). Studiul de caz folosește debitele zilnice ale râului Buzău, colectate la stația hidrometrică Nehoiu în perioada 1 ianuarie 1955 – 31 decembrie 2010. Construcția barajului Siriu în 1984 a determinat împărțirea intervalului în două sub-perioade care să fie analizate anual și sezonal, pe seriile de date inițiale sau pe cele procesate, când este cazul. Existența tendinței liniare pe diferite perioade și sub-perioade a fost studiată cu ajutorul testelor Mann-Kendall și Mann-Kendall Sezonal. În cazul existenței trendului linear, panta a fost calculată cu Evaluatorul de pantă Sen. Staționaritatea a fost studiată cu ajutorul testelor Dickey-Fuller și Kwiatkowski–Phillips–Schmidt–Shin. Conform rezultatelor obținute, a fost observată staționaritatea în tendință după construcția barajului, respectiv liniar crescătoare, pe aproape toate seriile și sub-seriile de date. Rezultatele referitoare la tendință și staționaritate demonstrează impactul pozitiv al construcției rezervorului lacului Siriu asupra omogenității debitului râului Buzău și tendințele crescătoare sunt corelate cu activitatea umană coroborată cu schimbările climatice.

Volum XVIII |

Analiza hidro-ecologică a râului Lazeshchyna din Regiunea Transcarpatică a Ucrainei

Rezumat: Lucrarea de față se axează pe analiza hidro-biologică și hidro-chimică a râului Lazeshchyna, unul dintre afluenții râului Tisa, în zona transfrontalieră Rakhiv din regiunea Transcarpatică a Ucrainei. Materialele pentru studiu sunt oferite de analiza cursului râului, analizele hidrobiologice și hidrochimice ale probelor de apă de suprafață prelevate din râul Lazeshchyna, în 2017-2018. Pe baza acestor probe, am analizat în detaliu indicatorii de calitate hidrochimică ai râului Lazeshchyna grupați în următoarele categorii: caracteristici fizice și chimice, materie organică, mineralizare a apei, ioni majori, nutrienți, oligoelemente și poluanți specifici. Studiile hidrobiologice au fost realizate în 2015-2016. Pe baza acestora, calitatea apei a fost evaluată conform indicelui de bioindicație Trent Biotic Index. A fost analizat raportul dintre parametrii hidrochimici reali și maxim admis, evidențiind totodată și sezonalitatea raportului dintre consumul de apă și concentrația indicatorilor individuali. Este evidențiat rolul factorilor naturali și antropici pentru menținerea calității apei râului Lazeshchyna.

Volum XVII |

Studiu privind evoluția peisajului în bazinul raului Koel de Nord, Jharkhand, India: implicații tectonice și structurale bazate pe analiza hipsometrică

Rezumat: Hispometria este larg utilizată în indicarea efectelor tectonice și a stadiului de eroziune al reliefului. Tectonica, neomogenitatea structurală, diferențele litologice și variațiile climatice duc la undulații topografice marcate în discrepanțe ale valorilor. Indicele hipometric (și curba), care indică distribuția frecvenței altitudinii proporționale cu aria proporțională corespunzătoare, este folosit ca instrument pentru a descrie caracteristicile morfologiei peisajului, variabilitatea litologică și gradul de disecție fluvială. Mulți muncitori au folosit-o pentru a deduce compararea ratelor de eroziune cu ratele tectonice de ridicare. Cu toate acestea, există mulți alți factori care au influențat undulațiile topografice, altele decât tectonica, care au dus la o varietate a hipsometriilor. Indicele morfotectonic, integrala hipsometrică, calculat folosind modele altimetrice digitale (DEM) în mediul SIG, a fost folosit pe scară largă pentru a deduce efectele tectonice, starea eroziunii și controalele structurale. Prezentul studiu este făcut pentru bazinul hidrografic al râului Koel de Nord. Acest râu îzvorăște din platoul Ranchi și unește cu râul Son, aflat la câțiva kilometri nord-vest de Haidarnagar, fiind afluent de dreapta al râului Son. De-a lungul întregului său curs, râul Koel de Nord (260 km) curge prin regiunea de platou formată mai ales din roci metamorfice. Prin urmare, controlul structural pare a fi controlul primar privind evoluția peisajului din acest sub-bazin. În acest studiu, a fost calculată integrala (și curba) hipsometrică pentru cursurile de ordinul trei și cele de ordin superior pentru a vedea dacă acest indice morfotectonic indică vreun semn de înfluență tectonică, structurală sau litologică asupra evoluției peisajului din bazinul râului Koel de Nord.

Volum XVII |

Utilizarea rețelelor de senzori wireless în detectarea inundațiilor și monitorizarea poluării fluviale

Rezumat: În această lucrare propunem un sistem de monitorizare a râurilor pe baza rețelelor de senzori wireless (tehnologiei WSN). Sistemul constă din noduri de senzori care măsoară periodic mai mulți parametri, cum ar fi debitul, nivelul apei, precipitațiile și nivelul de poluare. Fiecare tip de nod are două valori de prag și datele măsurate sunt comparate cu acestea la sfârșitul intervalului de raportare. Pe baza situației actuale din WSN și a vitezei de măsurare, senzorii pot utiliza trei frecvențe diferite de raportare. Simu-larea sistemului de monitorizare a râurilor este realizată folosind un instrument software Matlab și sunt prezentate rezultatele analizei pe parcursul unui ciclu de viață WSN. Sunt luate în considerare două posibile arhitecturi ierarhice de sistem, iar performanța acestora este comparată. Arhitectura optimă a sistemului pentru această aplicație WSN este discutată pe baza rezultatelor obținute.