fg

Geografie umană şi economică

Volum XIII |

Tiparul schimbărilor demografice în Craiova şi periferiile sale – agent cauzal sau catalizator în creşterea urbană?

Rezumat: Articolul pune în evidenţă analiza demografică structurală a municipiului Craiova şi a zonei sale adiacente, în contextul suburbanizării şi al declinului demografic pronunţat de după 1990. Potenţialul demografic exprimă forţa motrice internă a urbanului şi reprezintă un factor decisiv în cadrul transformărilor teritoriale pe care le traversează oraşul post-comunist contemporan în contextul mobilităţii crescânde şi a schimbării raporturilor centru-periferie.

Volum XIII |

Dezvoltarea şi utilizarea spaţiului public – cazul pieţei Sf. Ştefan, Szeged

Rezumat: Dezvoltarea spaţiilor publice a devenit din ce în ce mai importantă în cadrul curentelor de dezvoltare urbană. Aceste părţi ale oraşelor au jucat mereu un rol important de-a lungul istoriei, devenind în prezent o temă abordată de tot mai mulţi cercetători. In statele occidentale (cu deosebire America de Nord şi Europa de Vest), modul în care se dezvoltă spaţiile publice este supus unei analize foarte detaliate. În Ungaria, aceste analize au început să fie întreprinse mult mai târziu, nefiind atât de amănunţite. Această lucrare prezintă dezvoltarea pieţei Sf. Ştefan din Szeged, precum şi principalele metode ce se pretează pentru analiza unui astfel de spaţiu. Piaţa Sf. Ştefan este un bun exemplu pentru a ilustra modificările legate de lucrările de realibilare, întrucât era un loc degradat, dar totuşi foarte popular, iar după aceste lucrări a devenit foarte atractiv, dar mai puţin frecventat. Această piaţă a apărut ca un târg de vechituri, ceea ce i-a conferit anumite caracteristici, după renovare devenind însă mult mai restrânsă, si cu trăsături total diferite. Acestă schimbare a constituit un prejudiciu major, atrăgând după sine şi alte consecinţe negative.

Volum XII |

Impactul și importanța reîntoarcerii emigranților în Europa Central-Estică

Rezumat: Întoarcerea emigranților ar putea fi un factor-cheie pentru dezvoltare regiunilor, mai ales în Europa Central-estică. În 2004, extinderea Uniunii Europene a determinat o migrație a forței de muncă în masă din țările post-socialiste către regiunile din Europa de Vest. Printre regulile Uniunii această migrație Est-Vest a devenit mai mult decât ”un exod al intelectualilor”, alături de emigranții cu înaltă calificare, au plecat de asemenea din țara lor de origine și cei mai puțin calificați. Această lucrare s-a concentrat pe caracteristicile comune ale emigranților din țările central-estice europene. În timpul cercetării, am folosit rezultatele unui sondaj on-line în rândul emigranților și am realizat interviuri cu emigranții maghiari reîntorși în țară. Deși țările de origine fac eforturi pentru reatragerea emigranților, fără macro-factori stabili, întoarcerea lor ar putea fi incertă. În funcție de rezultatele obținute, deși fiecare țară are propriul profil, în unele cazuri, în special emigranții din Ungaria și Polonia au caracteristici comune în motivarea emigrării și în ceea ce privește tipul de muncă în străinătate.

Volum XII |

Managementul mobilității urbane: noi provocări pentru un viitor durabil

Rezumat: Zonele urbane din zilele noastre cunosc probleme de mediu tot mai mari (calitatea proastă a aerului, aglomerarea traficului, resurse de subsol limitate, etc.) în timp ce zonele verzi și spațiile deschise sunt în pericol continuu. Activitățile urbane afectează profund mediul și calitatea generală a vieții populației urbane. Astfel mobilitatea urbană devine din ce în ce mai mult o problemă internațională și eforturile în ceea ce privește domeniul mobilității durabile se răspândesc la nivel mondial. Mai multe țări propun noi standarde pentru mobilitatea reală, ducând transportul către un nou viitor durabil.
Mobilitate durabilă înseamnă a induce un transfer modal către modele de transport mai durabile, cum ar fi mersul pe jos, mersul cu bicicleta sau transportul public prin intermediul instrumentelor de campanii de informare și de promovare. Aceste măsuri sunt în măsură de a îmbunătăți eficiența transportului urban „greu”, și de a dezvolta un comportament sustenabil în rândul cetățenilor. Mai multe proiecte internaționale care se ocupă cu gestionarea mobilității au fost promovate în Europa, cele mai multe dintre ele susținute de către Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, Platforma Europeană pentru Managementul Mobilității (EPOMM) a fost lansată oficial în 1999 ca un parteneriat internațional cu scopul de a promova și de a dezvolta în continuare gestionarea mobilității în UE. Scopul principal al acestei lucrări este de a identifica diferite strategii sustenabile de mobilitate în contextul european, pentru a prezenta proiectele europene cele mai relevante de mobilitate și pentru a încerca să demonstreze că cele mai bune practici în gestionarea durabilă a mobilității ar putea fi transferate cu ușurință la alte realități abia dezvoltate în multe orașe italiene.

Volum XII |

Dinamica teritorial-urbană și schimbările socio-economice în municipiul Craiova

Rezumat: Orașul ca formă de organizare spațială a cunoscut diferite tipologii de-a lungul timpului ce au fost redate în diferitele modele de organizare urbană. Funcțiile complexe ale orașului care au la bază analiza zonelor sale funcționale imprimă un anumit model și o specificitate a potențialului local ce poate fi valorificat în diferite modalități. Fenomenele de natură economică și socială care au loc la nivelul orașului precum industrializarea, terțiarizarea, dezindustrializarea și reconversia funcțională a unor spații, dar și dinamica populației, ponderea angrenării sale în diferite sectoare de activitate economică, lasă amprente clare asupra fizionomiei orașului. Dinamica urbană relevă faptul că orașul se confruntă în permanență cu o serie de probleme și se află în strânsă conectivitate cu spațiile rurale și urbane din apropiere. Studiul de față are ca principal obiectiv realizarea unei analize de tip diagnoză a spațiului urban al municipiului Craiova vizând dinamica urbană și analiza sistemică cât și aspectele socio-economice prezentate prin prelucrarea cantitativă a datelor statistice despre dinamica populației, angrenarea acesteia pe sectoare de activitate cât și profilul funcțional al orașului în perioada 1965-2012.
Determinarea modelului de organizare urbană și zonarea morfo-funcțională a orașului Craiova vor releva caracteristici spațiale care se vor reflecta și în activitățile sociale și economice întreprinse în municipiu.