fg

Subscribe2


 

Geografie umană şi economică

Volum XIV |

Modele teritoriale de dezvoltare socio-economică în sectorul românesc al Văii Dunării

Rezumat: În acest studiu sunt analizate modelele teritoriale de dezvoltare socio-economică în sectorul românesc al Văii Dunării, la nivel de micro-scară (unităţi administrative locale – LAU2) prin intermediul indicelui complex de dezvoltare (INDEV). Lucrarea prezintă calcularea indicilor secundari, care reflectă principalele aspecte ale dezvoltării socio-economice (locuinţe, infrastructura de utilităţi publice, sănătate, ocupare, demografie, educaţie şi economie locală), precum şi distribuţia teritorială a acestora şi a indicelui complex de dezvoltare. Sunt evidenţiate diferenţe între unităţile administrative urbane şi rurale, arealul rural fiind caracterizat de o dezvoltare socio-economică slabă şi foarte slabă, în fapt fiind subdezvoltat, iar spaţiilor urbane fiindu-le specifică dezvoltarea de nivel mediu. Indicele complex de dezvoltare (calculat prin metoda rangurilor reale (sau distanţelor relative) în aplicarea căreia valoarea medie naţională a fiecărui indicator statistic utilizat a fost considerată ca reper) arată că în sectorul românesc al Văii Dunării, comparativ cu nivelul mediu naţional, predomină modelele teritoriale de dezvoltare socio-economică slabă şi foarte slabă.

Volum XIV |

Cetățenii români din Ungaria conform Recensământului din 2011

Rezumat: În ultimele decenii, rolul Europei în cadrul fluxurilor migratorii s-a schimbat. În prezent, în majoritatea statelor din vestul și sudul Europei, numărul populației străine se ridică la câteva milioane. Subiectul migrației internaționale este din ce în ce mai actual în contextul durabilității societăților vest-europene îmbătrânite și al schimbărilor climatice (migrație environmentală). O dată cu schimbarea regimului politic din anii 90, statele din centrul Europei, ca urmare a convergenței și integrării economice, au devenit areale receptoare. În cazul Ungariei și a statelor învecinate, acest fenomen a dus la apariția unor situații noi. Majoritatea migranților provin din statele învecinate. Prin urmare, există certe efecte de graniță și o redistribuire teritorială a etniilor.

Volum XIV |

Reprezentarea cartografică a diferențelor în nivelul de informare publică online al unităților administrativ teritoriale din România

Rezumat: Am analizat diferențele existente în informațiile publice prezentate de unitățile administrativ teritoriale din România prin analiza website-urilor a 175 unități administrative locale folosind o bază de date standard cu 17 indicatori grupați în: indicatorii de identificare, conținut și suport administrativ. Rezultatele au fost analizate folosind elemente de statistică descriptivă și ArcGis 10 pentru reprezentarea cartografică a distribuției geografice. 2769 unități administrativ teritoriale (87,09%) au un website propriu, dar informațiile prezente pe acestea sunt deficitare, și în legătură direct cu rangul localității în rețeaua de așezări. Dezechilibrul existent între frecvența indicatorilor de conținut și a celor administrativi de suport indică o politizare a website-urilor, în detrimentul informării și participării publicului. Cele mai mici valori ale informațiilor publice disponibile online (<20%) se regăsesc în județele cu un nivel ridicat al ruralității sau în cele care au o distribuție etnică a populației distinctă.

Volum XIII |

Mutații recente în structura socio-economică a populației județului Dolj. Diferențieri pe sexe

Rezumat: Articolul explică schimbările care s-au petrecut în structura socio-economică a populației județului Dolj, luând în considerare diferențele între populația de sex masculin și cea de sex feminin. Prezenta analiză se bazează pe prelucrarea și cartarea datelor statistice obținute la recensământul din anul 2011, la nivelul județul Dolj.
Identificarea și analiza dezechilibrelor spațiale au fost făcute prin intermediul a câțiva indicatori economici semnificativi: rata generală de activitate, raportul de dependență economică, rata șomajului, ponderea persoanelor ocupate în sectorul primar sau alte activități ale economiei, nivelul de educație al populației active.
Rezultatele cercetării au pus în evidență câteva diferențe notabile între ariile urbane și cele rurale ale județului, dar și între populația masculină și cea feminină.

Volum XIII |

Tiparul schimbărilor demografice în Craiova şi periferiile sale – agent cauzal sau catalizator în creşterea urbană?

Rezumat: Articolul pune în evidenţă analiza demografică structurală a municipiului Craiova şi a zonei sale adiacente, în contextul suburbanizării şi al declinului demografic pronunţat de după 1990. Potenţialul demografic exprimă forţa motrice internă a urbanului şi reprezintă un factor decisiv în cadrul transformărilor teritoriale pe care le traversează oraşul post-comunist contemporan în contextul mobilităţii crescânde şi a schimbării raporturilor centru-periferie.