fg

Geografie umană şi economică

Volum XIX |

Situația condițiilor de locuit, a dotărilor și a facilităților domestice din franja rururbană a orașului Faizabad, India

Rezumat: Scopul principal al acestei lucrări este de a examina efectul urbanizării asupra condițiilor de locuire și a accesului la facilitățile de bază în periferia rururbană a orașului Faizabad. Hrana, îmbrăcămintea și adăpostul sunt nevoile de bază pentru supraviețuirea ființelor umane. Deși alimentele și îmbrăcămintea au propria lor importanță, totuși, nevoia unor condiții de locuit mai bune nu poate fi ignorată. Starea inadecvată a condițiilor de locuit afectează calitatea vieții și bunăstarea socială. Franja rururbană are, în general, caracteristici unice. Această zonă mixtă este caracterizată atât prin prezența unor case tradiționale, cât și a unor case noi cu toate facilitățile. Acest studiu se bazează în principal pe surse secundare de date colectate din arhivele rurale și din statisticile legate de locuire de la recensământul național. Lucrarea relevă faptul că doar în franja primară condițiile generale de locuit și dotările locuințelor sunt mai bune. Astfel, această lucrare sugerează câteva măsuri ameliorative pentru îmbunătățirea condițiilor generale de locuit în periferia rururbană a orașului Faizabad.

Volum XVIII |

Cetățenii născuți pe teritoriul României cu domiciliul actual în Ungaria, în perioada 2011-2017

Rezumat: Cetățenii străini au început să imigreze în Ungaria în urma transformării sale democratice. Etnia a avut un rol decisiv în această perioadă: au sosit mai ales oameni cu naționalitate maghiară. Ulterior, în urma aderării Ungariei la Uniunea Europeană, tendințele globale au avut un impact asupra rețelelor de migrație maghiare: sursa migratorie a Ungariei s-a extins și a fost capabilă să atragă cetățeni străini la distanțe mai mari.
Astfel, se disting două niveluri cauzale ale migrației internaționale către Ungaria: impactul migrației globale și deplasările din țările din bazinul carpatic spre Ungaria. În Europa, ponderea principală a țărilor vecine este legată de afinitățile transfrontaliere de natură lingvistică și culturală. Migrația internațională din Ungaria se caracterizează prin predominanța distanțelor scurte, iar majoritatea populației imigrante are naționalitate maghiară sau vorbește nativ limba maghiară.
Cei mai mulți imigranți din Ungaria sosesc din România, astfel încât obiectivul este analizarea caracteristicilor sociale, economice și demografice ale migranților în funcție de zonele lor de naștere.
Fluxurile migratorii între cele două țări au fost concentrate spațial; un sfert din mișcările cuprinse între 2011 și 2017 au avut loc între Ungaria Centrală și Regiunea de Dezvoltare Centru din România. În alegerea noului loc de reședință, pe lângă centrele de mare importanță economică, regiunile de frontieră joacă și ele un rol important, fapt care poate fi, în parte, explicat prin fenomenul migrației circulare, dar și prin interacțiunea mai lesnicioasă cu acei membri ai familiei care au rămas acasă.

Volum XVII |

Tipare postcomuniste ale migrației în România: dinamică și perspective teritoriale

Rezumat: Lucrarea abordează o problemă de mare importanță pentru România, aceea a migrației internaționale, aflate într-un proces continuu de exacerbare după prăbușirea regimului comunist, dar cu diferențieri spațiale importante. Acest demers a impus necesitatea unei serii de reprezentări spațiale menite să evidențieze tipologia și structura fluxurilor migratorii la nivelul întregii țări în perioada postcomunistă, dar și schimbările de direcție sau de intensitate ale acestora. În aproape trei decenii, din România au emigrat peste 550.000 persoane, alte aproape 240.000 persoane fiind plecate temporar în străinătate în 2017, conform datelor statistice oficiale, în realitate numărul acestora fiind mult mai mare. Migrația internațională a românilor prezintă caracteristici aparte, putând fi individualizate patru perioade distincte, caracterizate prin caracteristici demografice si distributie teritorială specifică. În ansamblu, se constată o glisare a zonelor emițătoare de emigranți dinspre vestul și centrul țării imediat după căderea comunismului către zona estică și sudică în ultimii ani, cu antrenarea predominantă a adultilor tineri.

Volum XVII |

O evaluare a potențialului resurselor umane din Regiunea de Vest a României

Rezumat: Datele analizate în acest studiu arată că potențialul resurselor umane din Regiunea Vest este limitat din punct de vedere natural și caracterizat prin disparități care sunt multidimensionale din punct de vedere cantitativ și calitativ. Când luăm în considerare regiunea din punct de vedere al subunităților administrative, există zone care au resurse umane excedentare cerințelor, dar insuficient dezvoltate și dezechilibrate din punct de vedere structural (județul Hunedoara), altele cu resurse umane de înaltă calitate, dar cu resurse limitate numeric și cu mare potențial de atragere a acestora din alte zone (județele Arad și Timiș) și cazul unei zone ale cărei resurse umane sunt insuficient dezvoltate și deficitare din punct de vedere cantitativ (județul Caraș-Severin).

Volum XVI |

Delimitarea franjei rurbane: orașul Aligarh ca studiu de caz

Rezumat: Orașele depind de împrejurimile lor pentru existența și creșterea lor. Având populație în creștere rapidă, orașele au nevoie de o cantitate imensă de produse agricole pentru susținere. Depind, în mare măsură, de mediul rural pentru aprovizionarea cu legume, lapte, cereale, fructe și forță de muncă. Aceste mărfuri nu sunt aduse numai din imediata vecinătate, dar și de la sute de mile depărtare. Astfel, orașul acoperă o zonă vastă de împrejurimi pentru a-și obține produsele agricole. Frecvența și intensitatea serviciilor depind de legăturile în ceea ce privește distanța dintre un oraș și mediul său rural și natura transportului și comunicării disponibile. Caracteristicile și dezvoltarea socio-economică a unei franje diferă de cele ale alteia. Populația realizează deplasări zilnice pentru a-și desfășura activitățile profesionale traversând orașele de la periferie spre centru, acolo unde se află, în general, birourile și instituțiile în care lucrează. De asemenea, locuitorii satelor călătoresc zilnic către centrele urbane învecinate pentru a-și satisface nevoile socio-economice. Astfel, orașele funcționează ca adevărate centre de gravitație pentru activitățile socio-economice, culturale și administrative care reprezintă cu adevărat împrejurimile rurale.

Orașul Aligarh îndeplinește o varietate de funcții. Acesta oferă o serie de servicii ruralului înconjurător, mai precis: servicii de sănătate, educaționale, bancare și de transport cu autobuzul și primește, în schimb, anumite servicii din zonele învecinate, în principal furnizarea de produse agricole și munca zilnică. Informațiile pe baza cărora a fost delimitată franja rururbană au fost colectate prin anchete și înregistrări întreprinse de colegii și școli, birouri de telefonie, puncte de asamblare a navetei, bănci, piețe rurale și puncte de colectare a laptelui. Cele cinci seturi de factori determinanți pentru delimitarea franjei rururbane din orașul Aligarh includ: caracteristici spațiale, servicii economice, structura ocupațională a populației, determinanți demografici și locativi. Se constată că extinderea orașului se desfășoară în principal spre nord și spre nord-est, mai ales în lungul șoselelor de centură și autostrăzilor naționale.