fg

GIS and Remote Sensing

Volum XIX |

Cartografierea inundațiilor și estimarea nivelului apei în cadrul acestora utilizând teledetecția și metoda Fuzzy (Studiu de caz: provincia Golestan, Iran)

Rezumat: Recent, precipitațiile abundente din nordul Iranului au provocat o inundație fără precedent. Datorită condițiilor topografice din zona de studiu, neacordarea atenției la dragarea regulată a râului a cauzat o mulțime de probleme pentru localnici. Pe de altă parte, din cauza precipitațiilor frecvente, apariția inundațiilor pentru o lungă perioadă de timp a reprezentat o altă problemă majoră. Combinația dintre teledetecție și SIG poate aduce o contribuție substanțială la evaluarea și gestionarea inundațiilor. Studiul de față prezintă o metodă fuzzy pentru a arăta potențialul ascuns al imaginilor din satelit Landsat pentru cartografierea inundațiilor. SE evidențiază accesul rapid la informațiile privind nivelul apei, care poate oferi date valoroase pentru factorii de decizie. Precizia generală obținută pentru zona inundată și deteriorată este de 87,23% și respectiv 46%, iar eroarea pătrată medie a rădăcinii (RMSE) de 27,68 cm este obținută pentru nivelul apei pe baza algoritmului propus.

Volum XIX |

O estimare a schimbărilor de temperatură a suprafeței terenului utilizând date Landsat multi-temporale din districtul Ghaziabad, India

Rezumat: Creșterea rapidă a populației urbane din India creează un element esențial pentru dezvoltarea mai multor infrastructuri urbane. Temperatura suprafeței terenului (LST) este un factor semnificativ în multe domenii precum schimbările climatice, utilizarea terenurilor urbane/acoperirea terenului (LULC), studiile privind echilibrul termic și un aport cheie pentru modelele climatice. Obiectivul principal al acestei lucrări este examinarea multi-temporală a temperaturii suprafeței terenului (LST) și a modificărilor Indexului de vegetație cu diferențe normalizate (NDVI) din districtul Gaziabad din Uttar Pradesh, India, folosind datele satelitului LANDSAT în platforma GIS. Pentru a calcula schimbările și relația dintre temperatura suprafeței terenului (LST) și utilizarea/acoperirea terenului (LULC), datele Landsat LST pe pentru lunile septembrie ale anului 2000, 2011 și 2018 au fost utilizate în acest studiu. LST a fost estimat în ceea ce privește valorile Indexului de vegetație cu diferențe normalizate (NDVI), determinate din benzile infraroșii și roșii. Emisivitatea suprafeței terestre (LSE) este preluată direct din benzile infraroșu termic. Studiul de față se concentrează pe funcțiile ArcGIS Raster și calculul Raster folosind LANDSAT din septembrie, benzi termice (10, 11 și 6). Rezultatul acestei lucrări arată că temperatura suprafeței a fost ridicată în zona deschisă și construită, în timp ce este relativ scăzută în zonele cu vegetație bogată și terenuri agricole. De asemenea, se recomandă ca, pentru a reduce temperatura suprafeței terenurilor din zonele urbane, să fie adoptate strategii de planificare urbană durabilă care includ densificarea zonelor de vegetație și adoptarea altor inițiative verzi, cum ar fi silvicultura urbană.

Volum XIX |

Evaluarea modificărilor spațiale asociate dinamicii utilizării/acoperirii terenurilor, folosind date Landsat multi-temporale, în unitatea admin-istrativă Dadri, Gautam Buddh Nagar, India

Rezumat: Lucrarea prezintă observații importante referitoare la securi-tatea alimentară și a apei din mediul periurban, luând în considerare datele din teren și clasificarea imaginilor sateli-tare pentru a înțelege tiparele modificărilor spațiale ale resurselor naturale și impactul lor asupra agriculturii și resurselor de apă. Gautam Buddh Nagar este una dintre zonele urbane importante ale Regiunii Capitalei Naționale, fiind asociată activității multifuncționale; numărul mare de proiecte de infrastructură în continuă dezvoltare, precum și alte activități antropice în zonă determină o presiune crescândă asupra apei, agriculturii și sănătății umane. Imag-inile satelitare Landsat din 2000, 2005, 2010 și 2016 au fost clasificate și utilizate pentru a obține reprezentarea uti-lizării/acoperirii terenului din zonă, pentru a estima și a înțelege rata modificărilor din ultimii 16 ani. Sunt carto-grafiate clasele importante de utilizare a terenului, precum terenurile agricole, vegetația, terenurile construite, ter-enurile deschise și corpurile de apă. Rezultatele indică fap-tul că în cei 16 ani vegetația (2,26%), corpurile de apă (1,65%) și terenurile agricole (3,5%) au înregistrat un declin major, în timp ce suprafețele construite au câștigat aproxi-mativ de patru ori mai mult teren (de la 3,39% la 12,26%). Rezultatele lucrării arată clar că extinsele modificări ale acoperirii naturale a terenurilor afectează agricultura, pre-cum și resursele hidrografice locale de suprafață și sub-terane.

Volum XVIII |

De câtă apă dispun păsările acvatice în Câmpia Banatului? Prima inventariere la scară regională a suprafețelor acvatice la o rezoluție spațială de 10 m utilizând imagini satelitare Sentinel-2

Rezumat: În Câmpia Banatului au fost consemnate peste jumătate din numărul de specii de păsări din România. Aici există unsprezece Situri de Protecție Avifaunistică (SPA) Natura 2000, în toate fiind prezente și specii de păsări acvatice. Suprafețele acvatice s-au restrâns foarte mult odată cu demararea lucrărilor hidrotehnice acum cca. 300 de ani iar în prezent intervenția antropică asociată cu perioadele secetoase tot mai frecvente continuă să amenințe suprafețele acvatice, de a căror existență depind numeroasele păsări acvatice. Pentru evaluarea suprafețelor acvatice, în lipsa unor hărți și date oficiale precise și actuale, s-a realizat prima cartare a suprafețelor ocupate de apă din Câmpia Banatului, la o rezoluție spațială de 10 m, pe baza imaginilor satelitare multispectrale Sentinel-2. Peisajul eterogen și fragmentat, cu o mare diversitate a unităților acvatice, ne-a determinat să utilizăm metoda de clasificare orientată – obiect, care a permis o abordare multi-scară. S-au utilizat atât benzile spectrale cât și indici normalizați de diferențiere a apei. S-au realizat două segmnentări ale imaginilor: prima a dus la obținerea unor obiecte ce au permis clasificarea unităților acvatice de mari dimensiuni iar cea de-a doua a avut ca rezultat generarea unor obiecte folosite penru detectarea suprafețelor acvatice mici. Clasificarea a avut o acuratețe generală foarte bună, de 96 %, cu un indice Kappa de 0.91. Setul nostru de date a fost comparat cu alte șase seturi de date ale suprafețelor acvatice la nivel global și european, observându-se o cartare mai precisă a corpurilor de apă de mici dimensiuni. Astfel, rezultatul acestui studiu reprezintă primul inventar a unităților acvatice permanente pentru Câmpia Banatului, la rezoluția de 10 m. Acesta poate fi utilizat ca suport pentru o mai bună gestiune a unităților acvatice în vederea elaborării unor strategii privind protecția păsărilor acvatice și al contracarării amenințărilor crescânde asupra habitatelor acestora.

Volum XVIII |

O nouă aplicație SIG a algoritmului ce folosește fuzzy logic pentru clasificarea terenurilor

Rezumat: Creșterea populației și carențele planificării urbane au dus la o extindere inadecvată a orașelor în centrul Iranului. Re-cunoașterea regiunii adecvate pentru dezvoltarea arealelor urbane este un pas important în planificarea. În studiul de față au fost studiați algoritmi de logică fuzzy (SAU, Și, Su-mă, Produs și Gamma) în SIG pentru a identifica terenuri valoroase pentru dezvoltarea rezidențială adecvată. Mai mult, au fost examinați factori efectivi ai dezvoltării terenuri-lor urbane (altitudine, pantă, aspect, geologie, utilizarea terenului, rețeaua de drenaj, drumurile principale și ocolitoa-re, distribuția zonelor urbane și rurale și faliile), folosind logica fuzzy, pentru a-i identifica pe cei mai importanți. Rezultatele au arătat că, luând în considerare prioritățile și constrângerile regionale, cel mai bun operator a fost Gam-ma, cu o putere de 0,9. Conform acestuia, 74% din totalul terenurilor sunt puțin și foarte puțin valoroase, iar suprafe-țele rămase (adică 26% din regiune) au fost clasificate de la cele valoroase la cele foarte valoroase. Măsurarea sensibili-tății straturilor utilizate în studiu a arătat că cele ce cuprind faliile și distribuția zonelor urbane și rurale au fost cele mai eficiente, respectiv cele mai puțin eficiente pentru recunoaș-terea regiunii (cu 25,83%, respectiv cu 3,29%).