fg

Subscribe2


 

Geomorfologie

Volum XVI |

O hartă web a peisajelor Muntelui Vitosha și dezvoltarea științei peisajului în Bulgaria

Rezumat: În primul rând, scopul articolului este acela de a prezenta clasificarea peisajelor și harta acestora la nivelul Muntelui Vitosha. Pe de altă parte, lucrarea furnizează harta ca exem-plu și ilustrare în contextul abordărilor tradiționale utilizate în Bulgaria cu privire la definirea peisajului, precum și în cercetarea și clasificarea peisajelor. În articol se realizează și o succintă prezentare a dezvoltării științei peisajului în Bulgaria.
Alegerea arealului de studiu este legată de faptul că Muntele Vitosha reprezintă o arie protejată, fiind declarat Parc natural în 1934, iar în prezent este parte a rețelei Natura 2000.
Harta peisajelor Muntelui Vitosha este realizată prin utiliz-area instrumentelor GIS și este implementată ca o hartă web, ceea ce ușurează mult accesul, examinarea și lucrul cu aceasta, în comparație cu hărțile statice.

Volum XVI |

Impactul expansiunii urbane asupra Luncii Jiului. Studiu de caz – Municipiul Craiova, România

Rezumat: Expansiunea urbană a oricărei așezări presupune modificarea mediului natural și transformarea treptată a acestuia într-unul antropic, care să asigure necesitățile comunității. Un prim pas în planificarea urbană îl constituie identificarea schimbărilor produse, iar acest studiu reconstituie modificările antropice induse luncii Jiului în ultimii 150 de ani, prin intermediul comparațiilor spațiale multi temporale, a caracteristicilor geomorfologice și a indicatorilor de antropizare și transformare a mediului. Prin procesarea materialelor cartografice istorice si a imaginilor satelitare actuale se evidențiază dinamica zonelor umede si a ariei construite din lunca Jiului in perioada 1864 – 2017. Extinderea teritoriul urban a impus lucrări de protecție împotriva inundațiilor, ce au fost realizate de-a lungul canalelor și lacurilor rezultate din desecarea bălților si zonelor mlăștinoase. Pe cursul Jiului au fost executate lucrări hidrotehnice de îndreptare, îndiguire și regularizare, ceea ce a dus la transformarea cursului dintr-unul puternic meandrat cum era în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, într-unul sinuos în anul 2017. Studiul se constituie într-un instrument util in planificarea urbană, prin centralizarea modificărilor survenite în luncă, a lucrărilor antropice realizate si a schimbărilor cursului Jiului in sectorul analizat.

Volum XVI |

Influența parametrilor morfometrici ai ariei sursă asupra dimensiunii ghețarilor de pietre din Carpații Meridionali

Rezumat: Lucrarea își propune să determine în ce măsură dimensiunea ghețarilor de pietre (RG) din Carpații Meridionali (România) este influențată de parametrii zonelor lor sursă (CA). Pentru a îndeplini acest obiectiv a fost folosită regresia liniară simplă (LR) și modelul liniar generalizat (GLM), utilizând ca variabile independente principalele caracteristici morfometrice ale zonelor sursă. Rezultatul regresiei liniare simple arată faprul că variabilele cele mai influente sunt lățimea (R2=0.57) și mărimea zonei sursă (R2=0.51). Conform celui mai bun rezultat obținut în urma aplicării GLM (R2=0.58), mărimea ghețarilor de pietre poate fi explicată printr-o combinație de trei variabile: lungimea, lățimea și altitudinea minimă a ariei sursă. Ambele metode aplicate, atât regresia liniară simplă, cât și GLM arată că mărimea ghețarilor de pietre poate fi explicată doar parțial de caracteristicile zonei sursă. Studiul relevă faptul că GLM reprezintă un instrument analitic puternic, care oferă rezultate rezonabile în analiza rolului pe care foactorii de contol îl au asupra dezvoltării ghețarilor de pietre.

Volum XVI |

Schimbări în peisajul carstic și în sistemul epicarstului din zona carstică Tapolca, nord-vestul ținutului muntos Balaton, Ungaria

Rezumat: Protecția peșterilor are o  lungă tradiție în Ungaria. Conform legislației naționale curente referitoare la conservarea naturii, toate peșterile din Ungaria sunt protejate de lege dar nu și terenurile carstice aflate deasupra lor. În cadrul teritoriilor carstice, deopotrivă aflate în proprietatea statului și în proprietate privată, au loc diferite activități economice care degradează și amenință direct și indirect calitatea mediului endocarstic și a depozitelor acvifere carstice. Degradarea și poluarea peșterilor are loc prin intermediul sistemului epicarstic, aflat în conexiune directă cu suprafața topografică. Din acest motiv este extrem de importantă cunoașterea proceselor naturale care au loc în sistemele epicarstice în relație cu schimbările cauzate de impactul antropic. Efectele impactului antropic asupra sistemului epicarstic Tapolca au fost analizate pe baza observațiilor de teren și a analizelor de laborator. Evoluția istorică a modului de acoperire a terenului a fost evaluată în relație cu impactul generat asupra mediului abiotic (sol și depozite carstice, apă) în zona Tapolca. Vulnerabilitatea intrinsecă a fost evaluată aplicând metoda semicantitativă COP. Rezultatele obținute arată că vulnerabilitatea resurselor carstice este extrem de ridicată în toate siturile epicarstice analizate.

Volum XV |

Caracteristici de formă ale insulelor fluviale bazate pe tehnici SIG. Studiu de caz: insulele Dunării între Giurgiu şi Olteniţa

Rezumat: Scopul acestui studiu este de a descrie cantitativ aspectul insulelor fluviale utilizând tehnicile GIS. În acest sens, au fost selectați pentru analiză opt parametrii morfometrici. Pentru automatizarea fluxului de lucru, toate funcțiile folosite pentru calcularea parametrilor au fost grupate într-un model conceptual. Ca studiu de caz a fost ales sectorul dunărean Giurgiu – Oltenița. Evoluția formei insulelor fluviale a fost urmărită pentru intervalul 1864 – 2010. Informațiile au fost extrase din surse de date istorice precum hărțile vechi și ortofoplanuri. Modelul conceptual creat a fost rulat pentru fiecare an analizat.
Rezultatele ilustrează schimbări majore în aspectul insulelor fluviale dunărene prezente în sectorul studiat. Între 1864 și 2010 numărul insulelor a crescut ușor, iar suprafața totală a acestora a variat de la 21.19 kmp la 27.96 kmp. În perioada studiată forma insulele fluviale a evoluat de la un aspect circular la unul alungit. Cunoașterea informațiilor privind forma acestor formațiuni geomorfologice este relevantă pentru strategiile de reconstrucție ecologică în lungul râurilor/fluviilor, conservarea și menținerea habitatelor protejate.