fg

Geomorfologie

Volum XIX |

Analiza, cartografierea și validarea susceptibilității la alunecări de teren în Piemontul Balaciței (sud-vestul României)

Rezumat: Lucrarea prezintă rezultatele aplicării metodei matricei GIS (GMM) la cartografierea și validarea analizei susceptibilității la alunecări de teren în diferite sectoare ale Piemontului Bălăciței. Obiectivul principal al lucrării se referă la realizarea hărților de susceptibilitate la alunecări de teren pe baza inventarului, clasificării și descrierii acestor procese din zona de studiu. Punctul de plecare a fost reprezentat de DEM și, ulterior, pe baza datelor litologice, au fost analizați și reclasificați alți factori determinanți într-un format vectorial: elevația, aspectul și înclinarea pantei. După identificarea factorilor care determină instabilitatea pentru fiecare tip de mecanism, au fost realizate hărți de susceptibilitate. În harta de susceptibilitate rezultată este prezentat un model pentru validare (pe baza determinării și calculului unui set de alunecări de teren care nu sunt incluse în analiza susceptibilității). Hărțile de susceptibilitate la alunecări de teren în Piemontului Bălăciței sunt instrumente preventive menite să minimizeze riscurile în zonele expuse, în special în apropierea așezărilor situate pe versantul stâng al râului Jiu, unde au loc reactivări ale unor vechi alunecări de teren.

Volum XIX |

Evaluarea eroziunii solului prin modelul RUSLE folosind metode de teledecție și SIG – Studiu de caz: bazinul superior al râului Ziz din sud-estul Marocului

Rezumat: Accelerată de activitățile umane inadecvate, eroziunea apei poate provoca multe probleme de mediu și socio-economice, atât în perimetrul propriu-zis, cât și în afara acestuia: pierderea biodiversității, productivitatea redusă a terenurilor agricole, colmatarea barajelor, riscul crescut de inundații. Cuantificarea eroziunii solului este esențială în gestionarea și conservarea resurselor de apă și sol. Modelarea eroziunii solului poate oferi o mulțime de informații pentru a estima pierderile de sol și volumul de sedimente pe scară largă. În acest studiu, ecuația revizuită universală a pierderilor de sol (RUSLE) integrată în GIS a fost utilizată pentru a cuantifica pierderile de sol din marele bazin superior din Ziz (4435 km2) din sud-estul Marocului. Parametrii RUSLE au fost estimați pe baza datelor din imaginile din satelit, DEM-SRTM și studiile naționale ale bazinului hidrografic. Rezultatele arată că media anuală a eroziunii potențiale a solului este de 489,5 t. ha-1. yr-1 și volumul specific de sedimente este de 36,4 t. ha-1. yr-1. Principalele surse de sedimente se află în arealele din amonte și unele zone de depunere sunt situate înainte de zona de confluență. Aceste pierderi de sol contribuie la colmatarea anuală a barajului Hassan Eddakhil cu o rată de 3,5%. Aplicarea analizei principalelor componente la factorii de eroziune a solului arată o influență importantă a factorului de erodabilitate a solului (K), urmat de factorul topografic (LS), apoi de factorul de gestionare a culturilor (C). Aceste rezultate de modelare vor furniza date pentru Marele Atlas de sud-est marocan, importante pentru conturarea viitoarele proiecte de combatere a eroziunii a solului și pot fi un instrument util pentru propunerea strategiilor de conservare a solului.

Volum XIX |

Formarea ”bilelor de argilă ghintuite”(”amored mud balls”) în condiții de scurgere torențială a pâraielor din Platoul Meledic – Subcarpații de Curbură, România

Rezumat: În lungul a două văi cu caracter torențial, formate în depozitele Mio-cene de sare din cadrul pânzei subcar-patice de Sud-Est, au fost identificate formațiuni geologice descrise în litera-tura geologică și geomorfologică inter-națională sub numele de armored mud balls (bile de argilă armate/ghintuite). Formațiunile argiloase rotunjite, dar cu suprafața rugoasă, care au fost identifi-cate în albia pâraielor, erau parțial sub-merse, ori prinse într-o matrice de sed-imente fine. Suprafața bilelor de argilă, cu diametrul cuprins între 5 și 17 cm, era armată cu nisip grosier, pietriș și fragmente angulare de rocă, colectatate în timpul scurgerii turbulente care apare doar la debitele extraordinare cauzate de ploi torențiale. Sursa pri-mară a materialului din care sunt for-mate bilele de argilă este cuvertura sedimentară a masivului de sare, frag-mentat de văile în care s-au format acestea. Bilele de argilă care au fost identificate în albia unei văi, imediat după inundația din iunie 2019, con-firmă faptul că aceste structuri sedi-mentare particulare se formează exclu-siv în timpul debitelor extraordinare ale unor cursuri mici de apă. Atunci când bucățile angulare de argilă, de dimensi-uni caracteristice, ajung în albia râului, ele sunt preluate ca parte a debiuluit solid de scurgerea turbulentă a apei, timp în care sunt rulate și rotunjite, asigurînd totodată și aderarea fragmen-telor de rocă și nisip la suprafața plas-tică a acestora din care rezultă din care se formează armura. Această lucrare semnalează pentru prima dată for-marea bilelor de argilă armate în mediu fluvial actual aflat în Subcarpații de Curbură, România.

Volum XIX |

Analiza chimică brută a solurilor podzolice dezvoltate pe depozite glaciare, depuse pe roci carbonatice dense

Rezumat: Analiza brută ne permite să dezvăluim probleme referitoare la geneza solurilor și să identificăm particularitățile proceselor pedogenetice. Articolul rezumă rezultatele studiului analizei chimice brute a solurilor podzolice pe depozite aluviale și glaciare, formate pe roci carbonatice dense. Sunt luate în considerare caracteristicile și relațiile conținutului de oxizi din soluri și rocile din substrat, ceea ce va face posibilă justificarea problemelor importante ale naturii acestor soluri și studierea dependenței caracteristicilor lor naturale de stratului de roci carbonatice.
S-a stabilit că oxizii de siliciu, fer, aluminiu și calciu se află la baza compoziției chimice brute a solurilor podzolice dezvoltate pe depozitele glaciare, deasupra rocilor carbonatice dense. Conținutul maxim al primei componente este observat în humusul orizontului eluvial superior (90-94%), aluminiu și oxizi de fier în orizonturile de acumulare iluviale, unde conținutul lor total este de 7-15%. Conținutul de oxid de calciu în profilele solurilor studiate crește în mod natural de la 0,36% în orizonturile superioare la 0,95% în cele de tranziție, iar în rocile carbonatice, conținutul său poate ajunge până la 35%. Acest lucru confirmă faptul că rocile carbonatice parentale au o influență semnificativă asupra fluxului tuturor proceselor elementare ale solului, iar analiza brută a confirmat prezența carbonaților pe întregul profil al solului, ceea ce nu a putut fi determinat în timpul studiilor de teren sau a celor macromorfologice. Oxizii metalelor alcalino-pământoase sunt acumulați în principal în humusul din orizonturile superioare ale tuturor tipurilor de sol, conținutul acestora scăzând pe profil. Oxizii de potasiu și fosfor, deși pot fi spălați, cu toate acestea sunt reținuți în sol și incluși în ciclul biologic și fixați parțial în minerale secundare. Conținutul de componente biologice importante precum P2O5, MnO, S, N, în orizonturile superioare ale solurilor studiate este strâns legat de acumularea de humus.

Volum XVIII |

Parametrii climatici relevanți pentru declanșarea avalanșelor în Munții Făgăraș (Carpații Meridionali)

Rezumat: Condițiile climatice pot contribui semnificativ la apariția mai multor hazarde naturale în zonele montane, precum aluncări de teren, incendii de vegetație, inundații și avalanșe. Acest studio analizează variațiile principalilor parametrii meteorologici care favorizează declanșarea avalanșelor la stația meteorologică Bâlea-Lac. Din câte cunoaștem, acesta este primul studiu al prametrilor climatici de bază are pot constiti factori declansatori pentru avalanșe în Munții Făgăraș (Carpații Meridionali). Studiul utilizează datele de la o singură stație meteorologică (Bâlea Lac) în perioada 1979-2017, considerând că este relevant din punct de vedere climatic pentru producerea avalanșelor în zonă. Rezultatele demonstrează că circumstanțele teoretice pentru declanșarea avalanșelor (stratul de zăpadă, zăpada proaspăt cazătă sau vântul) pot fi surprinse. Lucrarea descrie succinct și sistemul de monitorizare nivală condus de către Administrația Meteorologică Națională, punând accent pe utilitatea acestuia pentru prevederea avalanșelor.