fg

Subscribe2


 

Mediu

Volum XVII |

Măsuri de prevenire și control al poluării solului în China

Rezumat: Poluarea solului este o problemă majoră în China. Lucrarea de față descrie politicile implementate de guvern spre a remedia situația, fie prin prevenirea poluării adiționale, fie prin reducerea nivelului existent de poluare. În primul rând, China își pune la punct cadrul legal pentru protejarea terenurilor arabile, pentru controlul surselor de poluare și pentru evaluarea, managementul și reabilitarea siturilor poluate. În al doilea rand, guvernul a întreprins acțiuni pentru îmbunătățirea identificării și monitorizării surselor de poluare. În al treilea rând, guvernul a promovat tehnologii chimice și biologice cu scopul de a scădea nivelul de poluare a solului. În ciuda acestor eforturi, încă există provocări semnificative. China este caracterizată printr-o considerabilă diversitate economică, socială și environmentală, deci politicile uniforme de tip top-down pot întâmpina probleme serioase în multe areale. Mai mult, instituțiile locale responsabile cu reabilitarea siturilor afectate de acest tip de poluare nu dispun de cunoștințele necesare cu privire la standardele pentru soluri nepoluate, de tehnologia potrivită pentru inspecția și tratamentul solurilor, sau de strategiile de management al unor suprafețe extinse. In plus, costurile pentru reabilitarea terenurilor sunt foarte mari, estimările fiind între 6 și 11 trilioane CNY, iar potențialul de amortizare a cheltuielilor prin reabilitarea solului este redus.

Volum XVII |

Consideraţii privind influenţa insulelor de cădură urbane asupra indicelui temperatură – umiditate în luna Iulie 2017 în centrul oraşului Craiova

Rezumat: Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie, luna iulie a anului 2017 a fost cea mai fierbinte lună iulie din ultimul deceniu, cu una dintre cele mai lungi perioade cu temperaturi caniculare din ultimile decade. In Oltenia, precum şi în oraşul Craiova, a trebuit să fie anunţate avertizări de cod galben sau portocaliu. In vederea evidenţierii stării reale de disconfort termic resimţită de populaţia din Craiova, au fost efectuate cercetări experimentale privind măsurători micrometeorologice pentru determinarea temperaturii şi umidităţii reale care contribuie la stabilirea indicelui de confort termic local. În conformitate cu rezultatele cercetărilor experimentale, confirmate şi prin utilizarea termoviziunii, în centrul Craiovei au fost identificate cinci microinsule de căldură local urbane (MUHI). Pentru trei străzi şi o piaţă publică, chiar şi pentru valori reduse ale umidităţii, datorită temperaturilor mari, în aceste zone fierbinţi media indicelui de confort termic a fost 94,93, şi senzaţia de disconfot termic ar fi făcut necesare măsuri speciale de protecţie. Parametrii micrometeorologici determinaţi în aceste patru zone fierbinţi au fost comparaţi cu cei obţinuti în English Park, unde datorită prezenţei vegetaţiei şi a umbrei arborilor, valoarea medie a indicelui de confort termic a fost de 84,87, deci senzaţia de disconfort termic af fi necesitat măsuri de protecţie adecvate. În vederea studiului intensităţii şi distribuţiei spaţiale în MUHI, pentru măsurarea temperaturii suprafeţelor din MUHI fost utilizată termoviziunea, ca metodă complementară de evaluare a disconfortului termic. Lucrarea prezintă relaţii de interdependenţă dintre temperatura aerului deasupra pavimentului, şi temperatura pavimentului şi a pereţilor clădirilor în MUHI din centrul Craiovei. Lucrarea prezintă câteva metode practice care ar putea fi utilizate pentru reducerea temperaturii pavimentului şi a pereţilor clădirilor, care ar contribui la scăderea indicelui de confort termic din MUHI din oraşul Craiova.

Volum XVII |

Estimarea aprovizionării cu apă potabilă și tendințele sale viitoare în orașul Varanasi, India

Rezumat: Studiul actual prezintă estimarea aprovizionării cu apă potabilă, tendințele viitoare și problemele aferente acesteia în orașul Varanasi, India. Varanasi (care se întinde de la 25013’N la 25024’N latitudine nordică și de la 820 54’E la 830 04′ E longitudine estică) este unul dintre cele mai importante orașe istorice situate în valea Gangelui mijlociu din câmpia nordică a Indiei. Administrația civică a împărțit orașul în 90 de cartiere și pentru extinderea instalațiilor adecvate și sigure de alimentare cu apă pentru întreaga zonă, orașul a fost împărțit în prezent în 16 zone de alimentare cu apă, din care 5 zone se află în zona trans-Varuna și celelalte 11 zone sunt în zona cis-Varuna. Lucrarea de față se bazează pe sursele secundare de date obținute de la Departamentul de Aprovizionare cu Apă (Jal Sansthan), Nagar Nigam (Societatea municipală) din Varanasi. În prima fază a studiului, datele referitoare la generarea de aprovizionare cu apă a cartierelor sunt colectate de la Departamentul de Aprovizionare cu Apă, NNV (Nagar Nigam Varanasi). Au fost realizate discuții de grup informale, PRA (Studiu de acțiune participativă) și a fost folosită metoda observației pentru a obține informații primare cu privire la scenariul de aprovizionare cu apă din oraș. În a doua fază a studiului, software-ul Arc GIS 10.1 a fost utilizat în vederea creării de hărți pentru estimarea managementului aprovizionării cu apă. Creșterea populației din Varanasi în perioada 2011-2041 este estimată la o creștere de 21% în 30 de ani, cu o rată de 2,25% anuală. Această rată de creștere este luată în considerare în modelul din 2011 până în 2041 pentru a anticipa cererea de apă în oraș. Datele au fost colectate de la diferite municipalități, conform înregistrărilor administrative. Se estimează că, cantitatea de apă potabilă pentru 2021, 2031 și 2041 este de 0,49, 0,76 și respectiv 1,17 miliarde de litri pe zi în orașul Varanasi. Aceste date arată că, odată cu creșterea numărului populației, cererea de apă crește de asemenea de la decadă la decadă. Mărirea ratei de creștere a populației, scăderea resurselor de apă de suprafață, supraexploatarea apelor subterane, deteriorarea calității apelor subterane și tratarea redusă a apelor uzate sunt principalele probleme legate de aprovizionarea cu apă din orașul Varanasi, India.

Volum XVII |

Indicatori de evaluare a rolului infrastructurilor verzi în dezvoltarea urbană durabilă în România

Rezumat: Infrastructurile urbane verzi sunt considerate elemente cheie pentru îmbunătățirea calității vieții rezidenților și crearea unui cadru adecvat pentru dezvoltarea orașelor durabile. Una dintre cele mai eficiente metode de evaluare a stării și performanței infrastructurilor verzi urbane constă în utilizarea a diferite tipuri de indicatori. Indicatorii de evaluare a beneficiilor, serviciilor ecosistemice și a rolului infrastructurilor verzi în procesul de dezvoltare durabilă reprezintă instrumente importante pentru factorii de decizie și cei politici. Indicatorii oferă informații ce pot fi ușor interpretate de către decidenții politici and facilitează procesul de planificare, monitorizare și evaluare a infrastructurilor verzi urbane. Studiul nostru se concentrează pe stabilirea unor indicatori ce ar putea fi folosiți pentru a evidenția diversitatea structurală și funcțională a infrastructurilor verzi urbane. Scopul acestei lucrări este de a sublinia indicii și indicatorii utilizați în arealele urbane din România pentru a cuantifica sustenabilitatea infrastructurilor verzi, pentru o profundă înțelegere a acestui concept. Pe parcursul lucrării sunt propuși o serie de indicatori, subliniind faptul că, prin utilizarea setului corespunzător de indici, autoritățile locale pot eticheta un anumit areal ca având o dezvoltare urbană durabilă. Cu toate acestea, o evaluare obiectivă pe baza unui anumit set de indicatori, nu oferă întotdeauna rezultate realiste.

Volum XVII |

Cartarea expansiunii spaţiale urbane şi a schimbărilor în utilizarea terenurilor folosind tehnica geoinformatică în Districtul Varanasi, Uttar Pradesh, India

Rezumat: Expansiunea urbană este un fenomen mondial, iar rata de urbanizare este foarte rapidă în țările în curs de dezvoltare, cum este cazul Indiei. Aceasta se datorează în principal expansiunii neorganizate, imigrației sporite, populației în creștere rapidă. În acest context, utilizarea terenurilor și acoperirea terenului sunt considerate componentele centrale ale strategiilor actuale de gestionare a resurselor naturale și de monitorizare a schimbărilor de mediu. Avântul necontrolat al dezvoltării urbane și al schimbărilor în utilizarea terenurilor ridică numeroase probleme care ar putea avea efecte pozitive, dar și negative. Această extindere urbană necontrolată poate fi monitorizată eficient utilizând date aparţinând teledetecţiei, de la momente diferite, prin analiza digitală a imaginilor, utilizând tehnici avansate de detectare a modificărilor.
Prezentul studiu își propune să examineze modificările referitoare la expansiune urbană, la utilizarea terenurilor/acoperirea terenului (LU/LC) pe o perioadă de timp și să evalueze modelul de extindere prin tehnici SIG. Aria geografică a districtului Varanasi este de 1535 kmp, incluzând o arie rurală de 1371,22 kmp și o arie urbană de 163,78 kmp, iar populația era de 3676841 persoane în 2011. Se compune din opt unităţi administrative: Baragaon, Pindra, Cholapur, Chiraigaon, Harahua, Arajiline și Kashi Vidyapeeth. Studiul dinamicii spațio-temporale a utilizării/acoperirii terenurilor s-a efectuat pentru două repere temporale: 1990 și 2016. Sursele de date utilizate pentru analiză sunt Landsat MSS și Landsat OLI. Analiza s-a concentrat în principal asupra creșterii urbane, împreună cu schimbările în utilizarea/acoperirea terenurilor utilizând tehnici de procesare a imaginilor digitale, cum ar fi algoritmul de clasificare a riscurilor maxime pentru clasificarea supravegheată și indicele de vegetație NDVI. Tendința de extindere necontrolată este semnificativ mai mare în centrele urbane decât în unităţile administrative rurale.