fg

Mediu

Volum [:ro]XX[:] |

Analiza comparativă a rolului vegetației în controlarea efectelor potențiale ale benzinăriilor din zonele rezidențiale

Rezumat: În contextul activităților antropice din orașe cu potențiale efecte negative asupra mediului, benzinărille reprezintă un subiect de actualitate. De peste un secol prezența lor a crescut direct proporțional cu numărul de vehicule, fiind asociate frecvent cu spațiile rezidențiale ce conțin un număr mare de utilizatori. Recunoscând efectele lor potențiale, benzinăriile sunt un răspuns la cerința de mobilitate a mediilor urbane. Acest aspect este extrem de relevant în orașele din Europa Centrală și de Est (precum Bucureștiul), ce continuă să fie dominate de autovehicole iar transportul alternativ are ponderi mai reduse. În prezentul studiu am pornit de la aplicarea unor fișe de observații ale caracteristicilor principale pentru benzinăriile din Sectorul 4 al municipiului București. Folosind Survey 123 am aplicat 31 de fișe cu informații despre amplasament, accesibilitate, distribuția vegetației, etc. Rezultatele au fost comparate cu cele din 120 de chestionare aplicate populației, și au evidențiat importantul rol al prezenței vegetației în reducerea efectelor negative ale benzinăriilor (observate sau percepute), precum și diferențele de percepție dintre rezidenții din proximitatea acestora și alți locuitori, precum și gradul de respectare diferit al cerințelor legale. Rezultatele sunt extreme de revelante și pot reprezenta instrumente utile pentru urbaniști și factorii de decizie în eforturile lor de îmbunătățire a călității vieții și bunăstării în orașe.

Volum [:ro]XX[:] |

Rolul mass-media în gestionarea conflictelor de mediu în zona Termocentralei Rovinari, Judeţul Gorj, România

Rezumat: Centralele termice contribuie în mod semnificativ la producția globală de energie. Cu toate acestea, ele provoacă o serie de conflicte de mediu prin procesele de poluare și degradare a mediului. În acest context, oamenii, precum și o serie de organizații de mediu, ONG-uri și, în principal, mass-media joacă un rol important în gestionarea acestor conflicte. În acest studiu, ne-am propus să analizăm modul în care mass-media poate contribui la gestionarea conflictelor de mediu generate de centrala termică Rovinari din județul Gorj, România. Impactul său este foarte vizibil în satul Rogojel (comuna Farcășești), care se află în imediata apropiere a centralei termice, datorită zgomotului produs de benzile transportoare și excavatoare, precum și de poluarea aerului generată de cărbune şi praf. Locuitorii au depus o serie de reclamații la Garda de Mediu, Guvern și Comisia Europeană. Ca metodă de investigare a situației, a fost aleasă mass-media locală și națională, care a devenit o adevărată agora în care cetățenii își exprimă nemulțumirea. Ziare.com a fost aleasă ca arhivă de știri, unde 20 de voluntari au citit 24 de articole de știri. Când au fost întrebaţi dacă articolul reflectă preocupări cu privire la mediu, a fost obținut un total de 276 de răspunsuri afirmative. În plus, când voluntarii au fost întrebați câtă violență și tensiune transmite articolul, a fost obținut un total de 136 de răspunsuri pentru violență maximă și 160 pentru violență ridicată. Indicele Cronbach Alpha a avut valori de 0,73 și 0,66 în primul și respectiv al doilea caz. Articolele și cuvintele puternice ale voluntarilor au fost analizate folosind software-ul NVivo pentru a le calcula frecvența și gradul de rezultate corecte. În prezent, situația este încă deschisă dezbaterii, dincolo de soluția improbabilă a relocării întregii localități sau închiderii centralei termice.

Volum [:ro]XX[:] |

Analiza spațială multivariată a poluării reduse a aerului în Delhi în timpul pandemiei de COVID-19

Rezumat: Spre sfârșitul anului 2019, un nou virus contagios (COVID-19) cu originea în Wuhan, China a determinat o pandemie dezastruoasă. Multe țări au fost închise complet sau parțial. Această pandemie a afectat foarte mult societatea și economia noastră, dar a avut și efecte asupra mediului natural, care s-a regenerat. Prezentul studiu raportează calitatea aerului și distribuția spațială a parametrilor calității aerului (PM10, PM2.5, NO2, SO2, O3 și CO) în Delhi, folosind date de la 36 de stații de monitorizare, pentru lunile ianuarie – aprilie 2019 și 2020, respectiv înainte și în timpul pandemiei COVID -19. Instrumente statistice precum Diagrama Boxplot, Corelația Pearson și Analiza Componentelor Principale/PCA, au fost utilizate pentru a interpreta datele privind poluarea aerului înainte și în timpul perioadei de lockdown. Rezultatele au evidențiat caracteristicile poluanților în ceea ce privește locația, relația dintre poluanți și monitorizarea nivelului acestora în conformitate cu limitele stabilite de legislație. Rezultatele analizei multivariate au fost ulterior analizate spațial, prin cartografierea distribuției poluanților, utilizând interpolarea IDW. Rezultatul a relevat reducerea treptată a concentrațiilor de poluanți (PM10, PM2.5, CO, SO2) și s-a observat o creștere a concentrației de ozon datorită unei reduceri drastice a NO2, în special în perioada martie-aprilie 2020, imediat după blocarea declarată în regiune. În general, studiul a indicat că intervențiile pentru atenuarea poluării aerului urban sunt cruciale în regenerarea naturii.

Volum XIX |

Sensibilitatea, expunerea şi vulnerabilitatea la schimbările climatice ale şorecarului mare în Europa

Rezumat: Răspunsul speciilor la schimbările climatice pot fi analizate din 3 perspective principale: schimbările ale ariei de distribuţie, schimbările fenologice şi secţia genetică a diferitelor caracteristici pentru a se putea adapta la noile condiţii. Analiza factorilor climatici de nişă (CNFA) este un instrument dezvoltat pentru a ajuta la evaluarea vulnerabilităţii speciilor la schimbările climatice. Pentru a testa utilitatea metodei CNFA, am ales ca studiu de caz şorecarul mare (Buteo rufinus). Această specie se regăşeşte în Europa de Sud-Est, din sudul Balcanilor până în nord-vestul Mongoliei şi China, preferând zonele deschise, stepele aride şi semi-deşerturile sau zonele muntoase. Conform modelului CNFA, habitatul şorecarului mare primeşte o cantitate mai mica de precipitaţii în sezonul cald (PWQ) comparative cu regiunea europeană, şi înregistrează mai puţine variaţii de temperature în timpul anului (TS). Pe de altă parte, prezenţa şorecarului mare este asociată cu valori mari ale variaţiei diurne medii (MDR) şi variaţii ale precipitaţiilor (PS). Cea mai mare sensibilitate a speciei provine de la cantitatea de precipitaţii din sezonul cald (PWQ) şi de la variaţiile de temperatură şi umiditate din toate anotimpurile (TS şi PS). Cea mai mare vulnerabilitate pentru şorecarul mare este cauzată de precipitaţiile din cea mai caldă perioadă (PWQ), sezonalitatea temperaturilor (TS) şi temperatura medie anuală (ATM).

Volum XVIII |

Estimarea capacității turistice de suport pentru situri Natura 2000. Studiu de caz din NV României

Rezumat: Estimarea capacității turistice de suport pentru trei situri Natura 2000 din NV României și utilizarea adecvată a unei metodologii cantitative adaptată tehnicilor de lucru actuale reprezintă obiectivele principale ale acestui demers științific. În acest sens, s-au determinat parametri pentru obținerea capacității fizice de suport, după care valoarea rezultată a fost modificată prin coeficienții aferenți factorilor de corecție. În cadrul lor a fost introdus și CAV_NDVI, factor ce reflectă abundența vegetației și valoarea indicelui spectral NDVI la nivel de pixel, prin care cuantificăm starea de sănătate a vegetației, ca măsură a stării ecologice a siturilor. Rezultatele obținute indică senzitivitatea algoritmilor utilizați la coeficienții factorilor de corecție și posibilitățile de conversie ale acestor rezultate în elemente cu valențe practice pentru gestionarea sustenabilă a siturilor.