fg

Mediu

Volum XVIII |

Estimarea capacității turistice de suport pentru situri Natura 2000. Studiu de caz din NV României

Rezumat: Estimarea capacității turistice de suport pentru trei situri Natura 2000 din NV României și utilizarea adecvată a unei metodologii cantitative adaptată tehnicilor de lucru actuale reprezintă obiectivele principale ale acestui demers științific. În acest sens, s-au determinat parametri pentru obținerea capacității fizice de suport, după care valoarea rezultată a fost modificată prin coeficienții aferenți factorilor de corecție. În cadrul lor a fost introdus și CAV_NDVI, factor ce reflectă abundența vegetației și valoarea indicelui spectral NDVI la nivel de pixel, prin care cuantificăm starea de sănătate a vegetației, ca măsură a stării ecologice a siturilor. Rezultatele obținute indică senzitivitatea algoritmilor utilizați la coeficienții factorilor de corecție și posibilitățile de conversie ale acestor rezultate în elemente cu valențe practice pentru gestionarea sustenabilă a siturilor.

Volum XVIII |

O revizuire a studiilor recente privind definițiile, mecanismele, schimbările undelor de căldură și impactul asupra mortalității

Rezumat: Valurile de căldură (HWs) reprezintă un pericol major pentru societate și mediul înconjurător. Creșterea frecvenței HWs cu magnitudine și impact ridicate a generat preocupare la nivel global și a atras interes asupra problemei în rândul climatologilor în ultimul deceniu. În articol sunt inventariate studiile realizate în perioada 2007-2018 privind definiţiile HWs, factorilor declanșatori, schimbărilor prezente și viitoare și impactul asupra mortalității. Prin inventarierea literaturii de specialitate recente, a fost evdențiat că deși dinamica atmosferei este principalul factor generator al HWs, temperatura apei de suprafață (SST) și condițiile date de suprafața terenurilor sunt de asemenea factori generatori importanți. Diverstatea definițiilor atribuite HWs determină dificultăți în selectarea unor metodologii potrivite pentru identificarea fenomenelor respectve și compararea rezultatelor unor studii care utilizează definiții diferite. Totuși, analizând un eșantion de 109 lucrări, a fost observată o preferință asupra unor definiții bazate pe percentile. Așadar, în 71.6% din articolele analizate au fost utilizate doar definiții bazate pe percentile pentru identificarea HWs. În ciuda marii varietăți de definiții, rezultatele analizelor au fost similare. Astfel, literatura recentă furnizează dovezi ample care atestă o creștere semnificativă a caracteristicilor HWs pe suprafeţe extinse ale planetei. Literatura științifică indică faptul că HWs au fost unul dintre factorii responsabili pentru creșterea mortalității în multe părți ale lume. În viitor este anticipată o amplificare a caracteristicilor HWs, conducând la o creștere a impactului pe care acestea îl vor avea asupra mortalității. Cu toate acestea, prin implementarea unor măsuri riguroase de adaptare, poate fi diminuat impactul negativ care conduce la mortalitate. În concluzie, a fost remarcat faptul că s-a realizat un progres substanţial în cercetarea HWs, rămânând însă lacune importante care necesită abordare.

Volum XVIII |

Impactul antropic datorat valorificării resurselor de apă din Parcul Național Defileul Jiului

Rezumat: În Parcul Național Defileul Jiului s-a executat, aproape de finalizare, un proiect de amenajare hidroenergetică a râului care implică un impact potențial negativ al acestei investiții asupra mediului acvatic al râului Jiu în acest sector. Prezentul studiu analizează regimul hidrologic al râului Jiu în sectorul defileului (debit natural și debit controlat pentru asigurarea indicatorilor tehnico-economici de exploatare) și impactul asupra peisajelor naturale generat de şantierele deschise cu ocazia amenajării hidroenergetice, aducând argumente și soluții pentru îndeplinirea obiectivului declarat de conservare a ecosistemelor acvatice din Parcul Național Defileul Jiului. Se impune astfel asigurarea unui debit minim (debit ecologic) pe toate cursurile de apă din interiorul parcului național și sitului Natura 2000 care să asigure scopul acestor categorii de arii protejate.

Volum XVIII |

Pericolul aridizării în vestul Câmpiei Olteniei: impactul factorilor naturali și antropici asupra degradării terenurilor

Rezumat: Terenurile din sudul Olteniei au cunoscut în ultimul secol etape de evoluţie diferite sub influenţa factorului climatic dar mai ales a factorului antropic. De la suprafeţele extinse de bălţi şi mlaştini din perioada postbelică la desecări, indiguiri, sisteme de irigaţii şi plantări de perdele de protecţie din anii 50-60 (reflectate în apogeul agricol din anii 70-80) şi până în zilele noastre când, asistăm la aridizarea terenurilor şi extinderea suprafeţelor, predominant nisipoase, impracticabile tipului de agricultură actuală. După 1990 agricultura din sudul Câmpiei Olteniei a cunoscut o decădere accelarată datorată distrugerii sistemelor de irigaţii, defrişării perdelelor de protecţie, situaţiei proprietăţii terenurilor şi neadaptării culturilor la tipurile de sol. În 2012 s-a ajuns la procente de suprafeţe irigate de 0% capacitate utilizată din 76820 ha amenajate în Câmpia Blahniţei şi de 1% capacitate utilizată din 299621 ha amenajate în Câmpia Olteniei. Toate acestea au dus la degradarea terenurilor şi amplificarea proceselor geomorfologice în special pe suprafeţele nisipoase, acolo unde lipsa stratului vegetal coroborat cu procesul eolian duce la destabilizarea şi miscarea dunelor de nisip. Acest articolul propune analiza spaţio-temporală a câtorva tipuri de terenuri expuse aridizării, a căror suprafaţă a crescut considerabil la aproape 50.000 de hectare, alte 50.000 de hectare predispuse acestui fenomen în Câmpia Olteniei la vest de Jiu şi observă că o strategie de management de mediu pentru o dezvoltare durabilă ar putea fi protejarea terenurilor împotriva vânturilor prin plantarea de perdele de păduri din specii rapid crescătoare (salcâmul, plopul hibrid, pinul silvestru, nucul). Metodologia cercetării a implicat prelucrarea datelor medii anuale de temperatură, precipitaţii şi direcţia vântului de la staţiile metorologice din SV Olteniei, prelucrarea datelor din hărţile Landsat, Corine precum şi analiza datelor oferite de rapoartele de expertiză privind ocuparea terenurilor oferite de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. În analiza degradării terenurilor ca urmare a procesului de aridizare s-a luat în considerare situaţia stratului vegetal actual folosind indexul NDVI (Normalized Difference Vegetation Index) şi date preluate de la Corine Land Cover între anii 1990 şi 2006 privind schimbarea destinaţiei terenurilor din Câmpia Olteniei.

Volum XVIII |

Evaluarea riscului consumului de hidrocarburi aromatice (studiu de caz: Mesopotamichthys sharpeyi din zona umedă Huralazim, Iran)

Rezumat: Scop: hidrocarburile aromatice reprezintă unul dintre cei mai importanți poluanți ai mediului. Acești compuși, chiar în concentrații foarte mici, au caracteristici cancerigene și sunt cunoscuți din punct de vedere cantitativ și calitativ drept compuși care afectează toate componentele mediului datorită activităților umane. Studiul de față analizează concentrația hidrocarburilor aromatice în ihtiofauna (Mesopotamichthys sharpeyi) din zona umedă Huralazim, calculând riscul la care se expune populația consumând acest pește.
Material și metodă: În toamna anului 2018, 210 pești au fost colectați din 4 rezervoare (7 stații). Analiza celor 16 compuși ai hidrocarburilor s-a făcut cu ajutorul GC-FID (Shimadzn-14A), echipat cu o coloană capilară (RTX-5).
Rezultate: Cea mai mare concentrație a hidrocarburilor pe bază de ulei a fost înregistrată la stația 7 (43.93 ± 2.70 mg/kg), iar cea mai mică concentrație la stația 1 (9.52 ± 3.06 mg/kg). Cea mai ridicată rată a incidenței cancerigene a fost de 1,13 la stația 7, iar cea mai mare rată de mutație, 23,49, la stația 5. Rata cancerigenă graduală a Benzo [a] pirenei a variat între 0,00003 and 0,0029 și n în general, pe tot cuprinsul zonei umede Huralazim fiind de 0,0027. Riscul mutației gradule pentru benzo [a] pirena a fost evaluat la 0,055 (variind între 0,034 și 0,061).
Concluzii: Conform standardelor compușilor cancerigeni și cu potențial pentru mutații genetice, se poate afirma că un consum zilnic de pește provenit din această zonă umedă crește riscul de cancer pentru populație. Trebuie luate măsuri pnetru a reduce consumul de pește pescuit aici, întrucât acesta este expus unei poluări considerabile din zona umedă Huralazim, astfel ncât să se limiteze riscul de îmbolnăviri în rândul populației autohtone.