fg

Subscribe2


 

Mediu

Volum XVII |

Utilizarea rețelelor de senzori wireless în detectarea inundațiilor și monitorizarea poluării fluviale

Rezumat: În această lucrare propunem un sistem de monitorizare a râurilor pe baza rețelelor de senzori wireless (tehnologiei WSN). Sistemul constă din noduri de senzori care măsoară periodic mai mulți parametri, cum ar fi debitul, nivelul apei, precipitațiile și nivelul de poluare. Fiecare tip de nod are două valori de prag și datele măsurate sunt comparate cu acestea la sfârșitul intervalului de raportare. Pe baza situației actuale din WSN și a vitezei de măsurare, senzorii pot utiliza trei frecvențe diferite de raportare. Simu-larea sistemului de monitorizare a râurilor este realizată folosind un instrument software Matlab și sunt prezentate rezultatele analizei pe parcursul unui ciclu de viață WSN. Sunt luate în considerare două posibile arhitecturi ierarhice de sistem, iar performanța acestora este comparată. Arhitectura optimă a sistemului pentru această aplicație WSN este discutată pe baza rezultatelor obținute.

Volum XVII |

Impactul activităților umane asupra mediului natural în Câmpia Romanațiului (România), în perioada postcomunistă

Rezumat: Scopul articolului este acela de a prezenta impactul activităților umane asupra peisajelor naturale în Câmpia Romanațiului. Odată cu schimbarea regimului comunist, s-a schimbat și forma de proprietate a pământului prin dispariția cooperativelor agricole. Acest lucru a dus la fărâmițarea terenurilor și schimbarea modului de utilizare a acestora. Prin calcularea unor indicatori de presiune umană asupra mediului, pe baza datelor statistice, s-au realizat hărți cu ajutorul programelor GIS, acestea fiind apoi comparate și interpretate, urmârindu-se astfel evoluția impactului antropic asupra mediului, în perioada 1992-2017.

Volum XVII |

Modelarea calității habitatelor peisajelor forestiere intacte la scară globală folosind metode specifice ecologiei peisajelor

Rezumat: Modelarea calității habitatelor peisajelor forestiere intacte (IFL) pentru diferite specii reprezintă un aspect crucial în privința conservării biodiversității. Ecologia peisajelor permite aplicarea unei game variate de metrici utili în vederea cuantificării relațiilor complexe dintre structura și funcția acestora. Studiul de față are ca scop realizarea unui diagnostic ecologic al parcelelor IFL nealterate din anul 2013 în contextul eficienței funcției acestora de habitate pentru specii ce preferă atât zonele de margine, cât și cele interioare prin intermediul cunatificării influenței parcelelor vecine alterate în perioada 2003-2013 din cauze naturale sau antropice cu ajutorul Indexului Contrastului de Margine și Indexului Suprafeței Centrale. Rezultatele evidențiază faptul că regiunile forestiere globale nu prezintă potențiale disfuncționalități ecologice în contextul furnizării de habitate atât pentru specii interioare, cât și de margine. Totuși, regiunile ecuatoriale din Africa, America și Asia sunt caracterizate de prezența unei calități scăzute a habitatelor, situație ce pe viitor poate genera disfuncționalități severe.

Volum XVII |

Măsuri de prevenire și control al poluării solului în China

Rezumat: Poluarea solului este o problemă majoră în China. Lucrarea de față descrie politicile implementate de guvern spre a remedia situația, fie prin prevenirea poluării adiționale, fie prin reducerea nivelului existent de poluare. În primul rând, China își pune la punct cadrul legal pentru protejarea terenurilor arabile, pentru controlul surselor de poluare și pentru evaluarea, managementul și reabilitarea siturilor poluate. În al doilea rand, guvernul a întreprins acțiuni pentru îmbunătățirea identificării și monitorizării surselor de poluare. În al treilea rând, guvernul a promovat tehnologii chimice și biologice cu scopul de a scădea nivelul de poluare a solului. În ciuda acestor eforturi, încă există provocări semnificative. China este caracterizată printr-o considerabilă diversitate economică, socială și environmentală, deci politicile uniforme de tip top-down pot întâmpina probleme serioase în multe areale. Mai mult, instituțiile locale responsabile cu reabilitarea siturilor afectate de acest tip de poluare nu dispun de cunoștințele necesare cu privire la standardele pentru soluri nepoluate, de tehnologia potrivită pentru inspecția și tratamentul solurilor, sau de strategiile de management al unor suprafețe extinse. In plus, costurile pentru reabilitarea terenurilor sunt foarte mari, estimările fiind între 6 și 11 trilioane CNY, iar potențialul de amortizare a cheltuielilor prin reabilitarea solului este redus.

Volum XVII |

Consideraţii privind influenţa insulelor de cădură urbane asupra indicelui temperatură – umiditate în luna Iulie 2017 în centrul oraşului Craiova

Rezumat: Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie, luna iulie a anului 2017 a fost cea mai fierbinte lună iulie din ultimul deceniu, cu una dintre cele mai lungi perioade cu temperaturi caniculare din ultimile decade. In Oltenia, precum şi în oraşul Craiova, a trebuit să fie anunţate avertizări de cod galben sau portocaliu. In vederea evidenţierii stării reale de disconfort termic resimţită de populaţia din Craiova, au fost efectuate cercetări experimentale privind măsurători micrometeorologice pentru determinarea temperaturii şi umidităţii reale care contribuie la stabilirea indicelui de confort termic local. În conformitate cu rezultatele cercetărilor experimentale, confirmate şi prin utilizarea termoviziunii, în centrul Craiovei au fost identificate cinci microinsule de căldură local urbane (MUHI). Pentru trei străzi şi o piaţă publică, chiar şi pentru valori reduse ale umidităţii, datorită temperaturilor mari, în aceste zone fierbinţi media indicelui de confort termic a fost 94,93, şi senzaţia de disconfot termic ar fi făcut necesare măsuri speciale de protecţie. Parametrii micrometeorologici determinaţi în aceste patru zone fierbinţi au fost comparaţi cu cei obţinuti în English Park, unde datorită prezenţei vegetaţiei şi a umbrei arborilor, valoarea medie a indicelui de confort termic a fost de 84,87, deci senzaţia de disconfort termic af fi necesitat măsuri de protecţie adecvate. În vederea studiului intensităţii şi distribuţiei spaţiale în MUHI, pentru măsurarea temperaturii suprafeţelor din MUHI fost utilizată termoviziunea, ca metodă complementară de evaluare a disconfortului termic. Lucrarea prezintă relaţii de interdependenţă dintre temperatura aerului deasupra pavimentului, şi temperatura pavimentului şi a pereţilor clădirilor în MUHI din centrul Craiovei. Lucrarea prezintă câteva metode practice care ar putea fi utilizate pentru reducerea temperaturii pavimentului şi a pereţilor clădirilor, care ar contribui la scăderea indicelui de confort termic din MUHI din oraşul Craiova.