Rezumat: Studiul de față analizează conținutul de carbon organic din cadrul tehnosolurilor din municipalitatea Kula, având mai multe scopuri. Este nevoie de furnizarea mai multor date cu privirea la ratele de izolare a carbonului în straturile superioare de sol din zonele de câmpie care s-au format în condiții climatice subumede. Un alt scop îl reprezintă verificarea comparabilității stratului cultural în profil cu altele care s-au constituit în condiții climatice diferite. Obiectivele lucrării sunt de actualitate întrucât orizonturile îngropate de sol au un rol major pentru asigurarea serviciilor esențiale ecosistemelor. Caracteristicile materiei organice din sol au fost determinate cu ajutorul analizei chimice a șase mostre de sol în laboratoarele Institutului de Științe ale Solului, Agrotehnologii și Protecția Plantelor N. Pushkarov. Conținutul total de carbon este determinat cu ajutorul testului Turin, iar culoarea solului cu ajutorul diagramelor Munsell (1975). Valorile pentru conținutul de carbon organic din stratele superioare ale solului variază de la 670 000 t/ha la 1 240 000 t/ha. În cazul siturilor studiate, carbonul organic reprezintă mai puțin de 1% din mostre. Studiul poate fi considerat ca un prim pas în evaluarea tehnosolurilor din Bulgaria și a rolului acestora în ciclul global al carbonului.
Rezumat: Numărul cazurilor de Coronavirus din India a fost într-o continuă creștere începând cu luna martie 2020. Pentru a face față epidemiei de Covid-19 au fost luate mai multe măsuri preventive. Una dintre cele mai importante măsuri luate de către guvernul Indiei pentru limitarea răspândirii virusului și a bolii a fost luată începând cu 25 martie 2020, și a presupus suspendarea tuturor activităților în aer liber pe tot teritoriul statului indian. O astfel de situație a dus la o diminuare a emisiilor antropice, parțial datorită restricțiilor impuse activităților umane. Regiunea Capitalei Naționale Delhi, o regiune fără ieșiere la mare, se confruntă cu o cantitate mare e aerosoli, generată atât de factori naturali, cât și antropici. Lucrarea de față analizează schimbările în Adâncimea Optică a Aerosolilor (AOA înainte și în perioada de lock-down (faza de lockdown inițial și următoarea) în cazul orașelor satelit ale capitalei (Faridabad, Ghaziabad, Gautam Budh Nagar și Gurugram), folosind MODIS AOD de mare rezoluție. O dată cu implementarea măsurilor de lockdown din faza I si III, în aria studiată AOA a scăzut considerabil, în timp ce în fazele II și IV s-a înregistrat o concentrație mai mare de aerosoli. O creștere neașteptată a AOA a fost sesizată în cea de a doua perioadă de lockdown, comparativ cu situația din perioara primului lockdown și cea premergătoare acestuia. Per ansamblu, schimbările medii procentuale din 2019 si 2020 pentru prima perioadă de lockdown au fost de -4,4%, în timp ce pentru a doua perioadă, 2020-2021 de 27.63%.
Rezumat: Poluarea urbană este una dintre cele mai serioase probleme care afectează oamenii din întreaga lume, contribuind la răspândirea epidemiilor și a bolilor ce reprezintă o amenințare la adresa sănătății tuturor. Ca și în cazul altor societăți, deșeurile sunt o problemă și pentru Algeria. Prin urmare, în cadrul acestei lucrări ne-am propus să luăm ca exemplu poluarea urbană dintr-un oraș algerian important din punct de vedere istoric și administrativ, respectiv orașul El-Khroub, localizat în provincia Constantine. Scopul l-a reprezentat monitorizarea managementului efectiv al deșeurilor urbane în cadrul centrului orașului, dezinfectarea și eliminarea deșeurilor solide. Astfel, am monitorizat cele mai importante mijloace prin care autoritățile locale încearcă să elimine deșeurile solide, în principal gropile de gunoi sau incinerarea, întrucât deșeurile din gospodăriile populației se ridică la 2045328 tone/an. Mizeria plutește în continuare în toate cartierele orașului, datorită nepăsării populației și lipsei unei autorități care să asigure un mediu curat și sustenabil.
Rezumat: Mediul terenurilor umede reprezintă ecosisteme amenințate de către schimbările climatice și extinderea urbană. Studierea comportamentului Sabkha din Sousse, care reprezintă plămânul verde al ariei industriale Sidi Abd Elhamid din nord-estul Tunisiei este necesară pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale populației ce locuiește în cadrul acestui ecosistem. Studiul de față analizează impactul schimbărilor climatice și al activităților antropice asupra comportamentului sezonier și multianual al acestei sabkha cu ajutorul unor serii de imagini satelitare de înaltă rezoluție și unui sondaj de opinie în cadrul locuitorilor zonei. Liniile de țărm din perioada 2003-2019 au fost vectorizat în mediul GIS folosind imagini georeferențiate de pe platforma Google Earth. Ulterior, au fot detectate modificările Land Use Land Cover cu ajutorul software-ului Environment Visualising Imageries. Rezultatele arată că zona construită și cea cultivată au crescut cu 4,3% și respectiv 18,5% în partea de nord și de est a ariei studiate. Mai mult, schimbările climatice din timpul anotimpurilor au dus și la modificări în ocuparea solurilor, de unde rezultă importanța stabilirii unor strategii care să conserve acest ecosistem fragil. Dezvoltarea unui parc urban în jurul sabkha va îmbunătăți condițiile de trai ale populației locale, contribuind totodată la stoparea degradării sabkha.
Rezumat: Lucrarea își propune să întocmească un inventar al semnalelor de alarmă la interfața dintre bunăstarea comunităților gazdă, a serviciilor ecosistemice (SE) și turismului, care au fost deja semnalate în literatura de specialitate. Ne-am axat pe comunitățile gazdă din statele în curs de dezvoltare, întrucat persoanele sărace și dezavantajat depind într-o măsură mult mai mare de SE. Începem printr-o descriere a conceptelor de SE și bunăstare; cea e a doua secțiune prezintă principalele discrepanțe și provocări în relația SE-bunăstare, cu un accent special pe elementele relevante pentru turism (ex. înființarea unor arii protejate, conceptul de a plăti pentru SE, reducerea sărăciei, înzestrare vs drepturi). A treia parte cuprinde discuțiile referitoare la discrepanțele și provocările identificate, în timp ce ultima parte este dedicată concluziilor si implicațiilor acestui studiu. Acestea sunt recomandări globale și indicii generale care ar trebui considerate în politicile privind relația dintre SE, turism și bunăstare, indiferent de context.
© 2009- 2023 Forum geografic
Creat de Alin Clincea.