fg

Subscribe2


 

Climatologie

Volum XVIII |

Parametrii climatici relevanți pentru declanșarea avalanșelor în Munții Făgăraș (Carpații Meridionali)

Rezumat: Condițiile climatice pot contribui semnificativ la apariția mai multor hazarde naturale în zonele montane, precum aluncări de teren, incendii de vegetație, inundații și avalanșe. Acest studio analizează variațiile principalilor parametrii meteorologici care favorizează declanșarea avalanșelor la stația meteorologică Bâlea-Lac. Din câte cunoaștem, acesta este primul studiu al prametrilor climatici de bază are pot constiti factori declansatori pentru avalanșe în Munții Făgăraș (Carpații Meridionali). Studiul utilizează datele de la o singură stație meteorologică (Bâlea Lac) în perioada 1979-2017, considerând că este relevant din punct de vedere climatic pentru producerea avalanșelor în zonă. Rezultatele demonstrează că circumstanțele teoretice pentru declanșarea avalanșelor (stratul de zăpadă, zăpada proaspăt cazătă sau vântul) pot fi surprinse. Lucrarea descrie succinct și sistemul de monitorizare nivală condus de către Administrația Meteorologică Națională, punând accent pe utilitatea acestuia pentru prevederea avalanșelor.

Volum XVIII |

Urmărirea dezvoltării tehnologiei radarului meteorologic în România și la nivel mondial

Rezumat: La apropape 90 de ani de la invenția radarului, tehnica radar a evoluat extrem de mult, iar astăzi se prezintă ca un instrument de mare importanță în diferite domenii de cercetare (meteorologie, aviație, astronomie, aeroecologie, etc.). Obiectivul principal al articolului este de a identifica perioadele de dezvoltare la nivel global și în România precum și identificarea tehnologiei prezente în majoritatea radarelor meterologice operaționale. Articolul se bazează pe publicații din jurnale internaționale și cărți științifice, care acoperă perioada 1930-2018. Prezentarea de ansamblu demonstrează motivele pentru care astăzi radarul meteorologic este un instrument puternic pentru studiile privind estimarea precipiațiilor atmosferice, viteza și direcția vântului, analiza riscului pluviometric și realizarea prognozelor meteo. Cunoașterea evoluției tehnologice este necesară pentru construirea noilor generații radar și depășirea limitelor actuale în ceea ce privește precizia datelor radar și limitele de observare. Scopul acestui articol este de a rezuma evoluția radarului meteorologic, punându-se accentul pe primele experimente desfășurate în perioada analogică și digitală.

Volum XVII |

Consideraţii privind influenţa insulelor de cădură urbane asupra indicelui temperatură – umiditate în luna Iulie 2017 în centrul oraşului Craiova

Rezumat: Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie, luna iulie a anului 2017 a fost cea mai fierbinte lună iulie din ultimul deceniu, cu una dintre cele mai lungi perioade cu temperaturi caniculare din ultimile decade. In Oltenia, precum şi în oraşul Craiova, a trebuit să fie anunţate avertizări de cod galben sau portocaliu. In vederea evidenţierii stării reale de disconfort termic resimţită de populaţia din Craiova, au fost efectuate cercetări experimentale privind măsurători micrometeorologice pentru determinarea temperaturii şi umidităţii reale care contribuie la stabilirea indicelui de confort termic local. În conformitate cu rezultatele cercetărilor experimentale, confirmate şi prin utilizarea termoviziunii, în centrul Craiovei au fost identificate cinci microinsule de căldură local urbane (MUHI). Pentru trei străzi şi o piaţă publică, chiar şi pentru valori reduse ale umidităţii, datorită temperaturilor mari, în aceste zone fierbinţi media indicelui de confort termic a fost 94,93, şi senzaţia de disconfot termic ar fi făcut necesare măsuri speciale de protecţie. Parametrii micrometeorologici determinaţi în aceste patru zone fierbinţi au fost comparaţi cu cei obţinuti în English Park, unde datorită prezenţei vegetaţiei şi a umbrei arborilor, valoarea medie a indicelui de confort termic a fost de 84,87, deci senzaţia de disconfort termic af fi necesitat măsuri de protecţie adecvate. În vederea studiului intensităţii şi distribuţiei spaţiale în MUHI, pentru măsurarea temperaturii suprafeţelor din MUHI fost utilizată termoviziunea, ca metodă complementară de evaluare a disconfortului termic. Lucrarea prezintă relaţii de interdependenţă dintre temperatura aerului deasupra pavimentului, şi temperatura pavimentului şi a pereţilor clădirilor în MUHI din centrul Craiovei. Lucrarea prezintă câteva metode practice care ar putea fi utilizate pentru reducerea temperaturii pavimentului şi a pereţilor clădirilor, care ar contribui la scăderea indicelui de confort termic din MUHI din oraşul Craiova.

Volum XVII |

Analiza relației dintre microclimat și producția microbială de dioxid de carbon din sol în zonele carstice Ta-polca și Gömör-Tornai, Ungaria

Rezumat: În cadrul zonelor carstice, sistemul epicarstului este un mediu complex și senzitiv care se dezvoltă ca interfață între profilul de sol și zona vadoasă. Epicarstul este o zonă de alterare/meteorizare a rocilor carbonatice formată prin procese abiotice și abiotice. În această lucrare sunt prezentate rezultatele unei investigații complexe care a avut loc în epicarstul ce corespunde dolinelor din cadrul a două regiuni carstice (Gömör-Torna și Tapolca) din Ungaria folosind tehnici de analiză multicriterială în vederea identificării factorilor de control a proceselor carstice precum și pentru a determina diferențieri teritoriale și sezoniere ale proceselor de disoluție specifice epicarstului. Datele obținute au fost comparate luând în considerare gradul de impact antropic din cele două zone carstice eșantionate. După patru ani de măsurători și observații, rezultatele obținute indică existența variațiilor sezoniere, diurne și spațiale semnificative ale parametrilor fizici, chimici și biologici ai învelișului de sol care acoperă și influențează epicarstul din zonele carstice studiate.

Volum XVI |

Monitorizarea condițiilor de secetă prin utilizarea factorului precipitații. Studiu de caz: stația meteorologică Jaisalmer, Rajasthan, India

Rezumat: Seceta reprezintă un fenomen climatic indus de un deficit de umezeală generat de scăderea cantității de precipitații căzute într-o regiune, într-o perioadă dată. Astfel, pentru evaluarea secetei sunt necesare serii lungi de date. Pe baza cantităților de precipitații înregistrate la stația Jaisalmer din statul indian Rajasthan, pentru monitorizarea condițiilor de secetă au fost calculați indicatori ai secetei meteorologice precum Indicele Standard al Precipitațiilor Anuale (ISPA), Indicele Standardizat de Precipitații (ISP), Indicele Anomaliei de Precipitații (IAP) și Indicele Decilelor (ID). Apoi, testele Kolmogorov-Smirnova și Shapiro-Wilk au fost aplicate pentru a verifica acuratețea datelor brute. Testul secvențial Mann–Kendall (testul SQ-MK) a fost aplicat pentru determinarea tendințelor. Rezultatele nu arată o tendință statistic semnificativă, dar au existat mutații negative punctuale ale precipitațiilor anuale. Monitorizarea secetei pe baza celor patru indicatori menționați relevă că indicele ISPA e cel mai potrivit pentru arealul în studiu, de-oarece coeficientul său de corelație este apropiat de valoarea 1.