fg

Climatologie

Volum XIX |

Ariditatea climatică în sudul Bulgariei în perioada 1961-2015

Rezumat: Schimbările climatice la scară globală, regională și locală sunt una dintre cele mai mari probleme indicate de studiile secolului XXI. Unele dintre schimbările climatice majore din Peninsula Balcanică, în special în Bulgaria, sunt legate de creșterea temperaturilor și scăderea precipitațiilor, ceea ce duce la secetă și ariditate climatică. Studiul de față se concentrează pe investigarea aridității climatice din partea non-muntoasă a sudului Bulgariei pentru a evalua starea de ariditate la scară temporală și spațială. Principala perioadă investigată este 1961-2015, iar perioadele de referință sunt 1961-1990 și 1986-2015. Ariditatea este analizată pe baza datelor lunare de temperatură a aerului și de precipitații la opt stații meteorologice prin calculul indicelui de ariditate De Martonne și al indicelui Emberger. Studiul arată că la toate stațiile meteorologice analizate din sudul Bulgariei există perioade care sunt caracteristice climatului semiarid sau arid. Ariditatea este bine exprimată în partea de sud-vest a Bulgariei (stația Sandanski) și în partea de vest a podișului tracic (stația Plovdiv). În ciuda condițiilor de ariditate stabilite în regiunea investigată, tendințele variabilității multianuale ale indicilor De Martonne și Emberger arată scăderea aridității în ultimii 30 de ani (1986-2015) din perioada investigată.

Volum XVIII |

Parametrii climatici relevanți pentru declanșarea avalanșelor în Munții Făgăraș (Carpații Meridionali)

Rezumat: Condițiile climatice pot contribui semnificativ la apariția mai multor hazarde naturale în zonele montane, precum aluncări de teren, incendii de vegetație, inundații și avalanșe. Acest studio analizează variațiile principalilor parametrii meteorologici care favorizează declanșarea avalanșelor la stația meteorologică Bâlea-Lac. Din câte cunoaștem, acesta este primul studiu al prametrilor climatici de bază are pot constiti factori declansatori pentru avalanșe în Munții Făgăraș (Carpații Meridionali). Studiul utilizează datele de la o singură stație meteorologică (Bâlea Lac) în perioada 1979-2017, considerând că este relevant din punct de vedere climatic pentru producerea avalanșelor în zonă. Rezultatele demonstrează că circumstanțele teoretice pentru declanșarea avalanșelor (stratul de zăpadă, zăpada proaspăt cazătă sau vântul) pot fi surprinse. Lucrarea descrie succinct și sistemul de monitorizare nivală condus de către Administrația Meteorologică Națională, punând accent pe utilitatea acestuia pentru prevederea avalanșelor.

Volum XVIII |

Urmărirea dezvoltării tehnologiei radarului meteorologic în România și la nivel mondial

Rezumat: La apropape 90 de ani de la invenția radarului, tehnica radar a evoluat extrem de mult, iar astăzi se prezintă ca un instrument de mare importanță în diferite domenii de cercetare (meteorologie, aviație, astronomie, aeroecologie, etc.). Obiectivul principal al articolului este de a identifica perioadele de dezvoltare la nivel global și în România precum și identificarea tehnologiei prezente în majoritatea radarelor meterologice operaționale. Articolul se bazează pe publicații din jurnale internaționale și cărți științifice, care acoperă perioada 1930-2018. Prezentarea de ansamblu demonstrează motivele pentru care astăzi radarul meteorologic este un instrument puternic pentru studiile privind estimarea precipiațiilor atmosferice, viteza și direcția vântului, analiza riscului pluviometric și realizarea prognozelor meteo. Cunoașterea evoluției tehnologice este necesară pentru construirea noilor generații radar și depășirea limitelor actuale în ceea ce privește precizia datelor radar și limitele de observare. Scopul acestui articol este de a rezuma evoluția radarului meteorologic, punându-se accentul pe primele experimente desfășurate în perioada analogică și digitală.

Volum XVIII |

O revizuire a studiilor recente privind definițiile, mecanismele, schimbările undelor de căldură și impactul asupra mortalității

Rezumat: Valurile de căldură (HWs) reprezintă un pericol major pentru societate și mediul înconjurător. Creșterea frecvenței HWs cu magnitudine și impact ridicate a generat preocupare la nivel global și a atras interes asupra problemei în rândul climatologilor în ultimul deceniu. În articol sunt inventariate studiile realizate în perioada 2007-2018 privind definiţiile HWs, factorilor declanșatori, schimbărilor prezente și viitoare și impactul asupra mortalității. Prin inventarierea literaturii de specialitate recente, a fost evdențiat că deși dinamica atmosferei este principalul factor generator al HWs, temperatura apei de suprafață (SST) și condițiile date de suprafața terenurilor sunt de asemenea factori generatori importanți. Diverstatea definițiilor atribuite HWs determină dificultăți în selectarea unor metodologii potrivite pentru identificarea fenomenelor respectve și compararea rezultatelor unor studii care utilizează definiții diferite. Totuși, analizând un eșantion de 109 lucrări, a fost observată o preferință asupra unor definiții bazate pe percentile. Așadar, în 71.6% din articolele analizate au fost utilizate doar definiții bazate pe percentile pentru identificarea HWs. În ciuda marii varietăți de definiții, rezultatele analizelor au fost similare. Astfel, literatura recentă furnizează dovezi ample care atestă o creștere semnificativă a caracteristicilor HWs pe suprafeţe extinse ale planetei. Literatura științifică indică faptul că HWs au fost unul dintre factorii responsabili pentru creșterea mortalității în multe părți ale lume. În viitor este anticipată o amplificare a caracteristicilor HWs, conducând la o creștere a impactului pe care acestea îl vor avea asupra mortalității. Cu toate acestea, prin implementarea unor măsuri riguroase de adaptare, poate fi diminuat impactul negativ care conduce la mortalitate. În concluzie, a fost remarcat faptul că s-a realizat un progres substanţial în cercetarea HWs, rămânând însă lacune importante care necesită abordare.

Volum XVIII |

Pericolul aridizării în vestul Câmpiei Olteniei: impactul factorilor naturali și antropici asupra degradării terenurilor

Rezumat: Terenurile din sudul Olteniei au cunoscut în ultimul secol etape de evoluţie diferite sub influenţa factorului climatic dar mai ales a factorului antropic. De la suprafeţele extinse de bălţi şi mlaştini din perioada postbelică la desecări, indiguiri, sisteme de irigaţii şi plantări de perdele de protecţie din anii 50-60 (reflectate în apogeul agricol din anii 70-80) şi până în zilele noastre când, asistăm la aridizarea terenurilor şi extinderea suprafeţelor, predominant nisipoase, impracticabile tipului de agricultură actuală. După 1990 agricultura din sudul Câmpiei Olteniei a cunoscut o decădere accelarată datorată distrugerii sistemelor de irigaţii, defrişării perdelelor de protecţie, situaţiei proprietăţii terenurilor şi neadaptării culturilor la tipurile de sol. În 2012 s-a ajuns la procente de suprafeţe irigate de 0% capacitate utilizată din 76820 ha amenajate în Câmpia Blahniţei şi de 1% capacitate utilizată din 299621 ha amenajate în Câmpia Olteniei. Toate acestea au dus la degradarea terenurilor şi amplificarea proceselor geomorfologice în special pe suprafeţele nisipoase, acolo unde lipsa stratului vegetal coroborat cu procesul eolian duce la destabilizarea şi miscarea dunelor de nisip. Acest articolul propune analiza spaţio-temporală a câtorva tipuri de terenuri expuse aridizării, a căror suprafaţă a crescut considerabil la aproape 50.000 de hectare, alte 50.000 de hectare predispuse acestui fenomen în Câmpia Olteniei la vest de Jiu şi observă că o strategie de management de mediu pentru o dezvoltare durabilă ar putea fi protejarea terenurilor împotriva vânturilor prin plantarea de perdele de păduri din specii rapid crescătoare (salcâmul, plopul hibrid, pinul silvestru, nucul). Metodologia cercetării a implicat prelucrarea datelor medii anuale de temperatură, precipitaţii şi direcţia vântului de la staţiile metorologice din SV Olteniei, prelucrarea datelor din hărţile Landsat, Corine precum şi analiza datelor oferite de rapoartele de expertiză privind ocuparea terenurilor oferite de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. În analiza degradării terenurilor ca urmare a procesului de aridizare s-a luat în considerare situaţia stratului vegetal actual folosind indexul NDVI (Normalized Difference Vegetation Index) şi date preluate de la Corine Land Cover între anii 1990 şi 2006 privind schimbarea destinaţiei terenurilor din Câmpia Olteniei.