fg

Subscribe2


 

Climatologie

Volum XVI |

Considerații asupra temperaturilor extreme pe teritoriul României

Rezumat: În lucrare este analizată evoluția în timp a unor extreme de temperatură semnificative pentru România și în mod deosebit a extremelor termice absolute pentru întreaga țară. După o cercetare amănunțită a surselor credibile menționate în bibliografie, am analizat în ordine cronologică recordurile absolute ale temperaturilor minime, respectiv ale celor maxime înregistrate la stațiile meteorologice de pe teritoriul actual al României, conform disponibilității datelor, începând cu ultima parte a secolului al XIX-lea și până în prezent. Sunt clasificate și discutate sursele datelor climatologice ale temperaturilor maxime și minime. Măsurătorile meteorologice pe actualul teritoriu național au fost înregistrate încă din 1770 la Iași (cf. Dissescu 1931 și http://www.meteoromania.ro/anm2/despre-noi/istoric/ – pagină deschisă la 30.03.2017). Pentru o abordare sistematică însoțită de date credibile a mai trecut cel puțin un secol, până la înființarea la București a Institutului Meteorologic Central al României (I.M.C.) de către Ștefan Hepites în 1884 (Dissescu, 1931 și cf. cu site-ul ANM). Institutul nou creat nu includea stațiile meteorologice existente la momentul respectiv dincolo de Carpați, ci doar pe cele de pe teritoriul României din perioada 1859-1918 format din vechile state Moldova și Tara Românească. Lucrarea pune în evidență procesul încălzirii climatice și efectele acestuia asupra evoluției extremelor termice absolute pentru anumite intervale de timp. Precizările și clarificările obținute din analiza acestor date și surse sunt utile și necesare cercetătorilor în domeniul climei, pentru corectitudinea analizelor viitoare. Lucrarea face parte dintr-o serie extinsă de analize asupra variabilității climatului în România, a procesului de încălzire climatică și efectele acestuia asupra parametrilor climatici.

Volum XVI |

Analiza mediei temperaturii maxime zilnice în Câmpia Română (1961-2015)

Rezumat: Prezentul studiu are ca scop stabilirea caracteristicilor valorilor medii de temperatură maximă zilnică la nivel lunar, anotimpual și anual în cadrul Câmpiei Române, precum și a tendințelor de evoluție ale acestora. Serii de date acoperă o perioadă de 55 de ani (1961-2015), iar datele provin de la 8 stații meteorologice. Pentru a evalua distribuția datelor, s-au calculat doi coeficienți (Skewness-S și Kurtosis-K) și s-a aplicat testul Kolmogorov-Smirnov pentru distribuția normală. Valorile S pozitive și valorile K negative indică faptul că distribuția nu este simetrică, dar având în vedere că valorile sunt apropiate de 0, se poate spune că acestea nu sunt departe de normal. Testul KS indică, de asemenea, o distribuție normală. Omogenitatea temperaturilor anuale a fost testată prin testul Pettitt, testul standard de omogenitate normală (SNTH) și testul t, care au subliniat faptul că punctul de schimbare a fost înregistrat înainte de 2000. La trei stații (D.T. Severin, Bechet, Buzău) toate cele trei teste aplicate au indicat același an 1988, respectiv 1989 ca punct de schimbare, în timp ce la celelalte stații, este același an în funcție de testul SNHT și T și unul diferit bazat pe MWP. Pe baza testului Mann-Kendall și a estimării pantei lui Sen, au fost evidențiate tendințele evoluție a temperaturii și semnificația lor statistică. Cea mai mare creștere a temperaturii și tendință ascendentă a fost înregistrată pentru valorile medii anuale și ale anotimpului vara (0,001 nivel de semnificație statistică în întreaga regiune). Cu toate acestea, cu excepția toamnei, care se caracterizează în general prin tendințe negative nesemnificative statistic, toate celelalte anotimpuri prezintă tendințe ascendente semnificative. La nivel lunar, numai lunile de vară au înregistrat tendințe ascendente în întreaga câmpie (nivelul de semnificație variind între 0,05 și 0,001), în timp ce în lunile de toamnă nu s-au înregistrat tendințe semnificative statistic.

Volum XV |

Indicele oscilaţiei mediteraneene (IOM) şi incendiile de pădure din România în perioada 1986-2014

Rezumat: Articolul examinează conexiunile dintre Indicele Oscilației Mediteraneene (IOM) și incendiile de pădure (numărul anual de incendii, suprafața arsă anual și suprafața medie afectată de un incendiu) din România în perioada 1986-2014. În acest scop, a fost utilizat coeficientul de corelație Pearson (R) pentru a determina corelațiile. Au fost folosite două seturi de date privind IOM : IOM-1 (Algiers și Cairo) și IOM-2 (Israel și Gibraltar), pentur calcule bazându-ne pe valorile lunare, sezoniere și anuale ale IOM. Rezultatele pentru numărul de incendii și IOM-1: cele mai mari valori ale lui R (semnificative statistic la nivel de p≤0,05) au fost obținute pentru luna aprilie (-0,446) și iunie (0,423), și pentru vară (0,432). Suprafața arsă anuală și IOM-1: cele mai mari valori ale lui R (semnificative statistic la nivel de p≤0,05) au fost obținute pentru luna aprilie (-0,459) și pentru iarnă (0,406). Numărul de incendii și IOM-2: cele mai mari valori ale lui R (semnificative statistic la nivel de p≤0,01) au fost obținute pentru luna iunie (0,449) și februarie (0,475), precum și pentru sezonul de vară (0,507). Suprafață arsă annual și IOM-2: cele mai mari valori ale lui R (semnificative statistic la nivel de p≤0,05) au fost obținute pentru luna iunie (0,449) și februarie (0,439), precum și pentru vară (0,439). Rezultatele cercetării ar putea fi folosite și pentru previziunile pe termen lung asupra incendiilor de pădure din România. Totuși, sunt necesare și alte investigații în ceea ce privește legătura dintre incendiile de pădure și alți indici climatici.

Volum XIV |

Influenţa Oscilaţiei Nord Atlantice la nivelul aspectelor climatice şi a variabilităţii scurgerii Dunării Inferioare între Olteniţa şi Călăraşi

Rezumat: Cercetări la nivel internațional arata că Oscilația Nord-Atlantica (NAO) influentează variabilitatea climatică în emisfera nordică. În acest studiu se investighează impactul indicelui NAO asupra regimului precipitațiilor și al debitelor fluviale anuale și hibernale pentru un sector al Văii Dunării Inferioare. Un obiectiv major este acela de a testa relația dintre direcțiile și modul în care variază NAO și apariția evenimentelor exteme in sectorul studiat. Ipoteza de la care pornim este aceea că un mediu puternic modificat antropic, precum este Dunărea în zona de studiu, care a fost transformată în perioada comunistă dintr-o zonă umedă într-o zonă agricolă, se adaptaza mai greu unor variatii mari. Înțelegerea relației NAO – precipitații și NAO – debit fluvial s-a bazat pe datele lunare ale indicelui NAO din perioada ianuarie 1977 – decembrie 2010, precipitațiile medii la nivelul bazinului Dunării și debitele Dunării măsurate la stațiile Oltenița și Călărași. Rezultatele arată că variabilitatea inter-anuală în regimul precipitațiilor și al debitelor Dunării este modulată de fenomenul NAO. Cele patru serii de timp analizate în zona de studiu sunt slab staționare, ceea ce înseamnă că evenimentele naturale variază moderat de-a lungul unei medii constante, iar evenimentele exteme nu au puterea de a se propaga, dispărând după o scurtă perioadă.

Volum XIV |

Evaluarea precipitaţiilor extreme. Studiu de caz: regiunile de coastă nord-estice şi vestice ale Indiei

Rezumat: Ca urmare a schimbărilor climatice, frecvența și intensitatea fenomenelor meteorologice extreme a crescut. Lucrarea de față își propune să analizeze tendințele în evoluția cantității de precipitații torențiale și a cantității de precipitații căzute în 24 ore în Regiunea Nord-Est și Regiunea costieră din vestul Indiei, în perioada 1901-2009. Analiza statistică standard indică faptul că la majoritatea stațiilor meteorologice din cele două regiuni există o tendință de creștere a cantității de precipitații anuale și musonice. Mai mult, tendințele de creștere au fost investigate, fiind identificate condițiile sinoptice. Studiul de față indică faptul că sistemele sinoptice, respectiv musonul, circulația ciclonică, ariile depresionare, contribuie la creșterea cantității de precipitații torențiale în Regiunea costieră din vest.