fg

Subscribe2


 

Climatologie

Volum XV |

Indicele oscilaţiei mediteraneene (IOM) şi incendiile de pădure din România în perioada 1986-2014

Rezumat: Articolul examinează conexiunile dintre Indicele Oscilației Mediteraneene (IOM) și incendiile de pădure (numărul anual de incendii, suprafața arsă anual și suprafața medie afectată de un incendiu) din România în perioada 1986-2014. În acest scop, a fost utilizat coeficientul de corelație Pearson (R) pentru a determina corelațiile. Au fost folosite două seturi de date privind IOM : IOM-1 (Algiers și Cairo) și IOM-2 (Israel și Gibraltar), pentur calcule bazându-ne pe valorile lunare, sezoniere și anuale ale IOM. Rezultatele pentru numărul de incendii și IOM-1: cele mai mari valori ale lui R (semnificative statistic la nivel de p≤0,05) au fost obținute pentru luna aprilie (-0,446) și iunie (0,423), și pentru vară (0,432). Suprafața arsă anuală și IOM-1: cele mai mari valori ale lui R (semnificative statistic la nivel de p≤0,05) au fost obținute pentru luna aprilie (-0,459) și pentru iarnă (0,406). Numărul de incendii și IOM-2: cele mai mari valori ale lui R (semnificative statistic la nivel de p≤0,01) au fost obținute pentru luna iunie (0,449) și februarie (0,475), precum și pentru sezonul de vară (0,507). Suprafață arsă annual și IOM-2: cele mai mari valori ale lui R (semnificative statistic la nivel de p≤0,05) au fost obținute pentru luna iunie (0,449) și februarie (0,439), precum și pentru vară (0,439). Rezultatele cercetării ar putea fi folosite și pentru previziunile pe termen lung asupra incendiilor de pădure din România. Totuși, sunt necesare și alte investigații în ceea ce privește legătura dintre incendiile de pădure și alți indici climatici.

Volum XIV |

Influenţa Oscilaţiei Nord Atlantice la nivelul aspectelor climatice şi a variabilităţii scurgerii Dunării Inferioare între Olteniţa şi Călăraşi

Rezumat: Cercetări la nivel internațional arata că Oscilația Nord-Atlantica (NAO) influentează variabilitatea climatică în emisfera nordică. În acest studiu se investighează impactul indicelui NAO asupra regimului precipitațiilor și al debitelor fluviale anuale și hibernale pentru un sector al Văii Dunării Inferioare. Un obiectiv major este acela de a testa relația dintre direcțiile și modul în care variază NAO și apariția evenimentelor exteme in sectorul studiat. Ipoteza de la care pornim este aceea că un mediu puternic modificat antropic, precum este Dunărea în zona de studiu, care a fost transformată în perioada comunistă dintr-o zonă umedă într-o zonă agricolă, se adaptaza mai greu unor variatii mari. Înțelegerea relației NAO – precipitații și NAO – debit fluvial s-a bazat pe datele lunare ale indicelui NAO din perioada ianuarie 1977 – decembrie 2010, precipitațiile medii la nivelul bazinului Dunării și debitele Dunării măsurate la stațiile Oltenița și Călărași. Rezultatele arată că variabilitatea inter-anuală în regimul precipitațiilor și al debitelor Dunării este modulată de fenomenul NAO. Cele patru serii de timp analizate în zona de studiu sunt slab staționare, ceea ce înseamnă că evenimentele naturale variază moderat de-a lungul unei medii constante, iar evenimentele exteme nu au puterea de a se propaga, dispărând după o scurtă perioadă.

Volum XIV |

Evaluarea precipitaţiilor extreme. Studiu de caz: regiunile de coastă nord-estice şi vestice ale Indiei

Rezumat: Ca urmare a schimbărilor climatice, frecvența și intensitatea fenomenelor meteorologice extreme a crescut. Lucrarea de față își propune să analizeze tendințele în evoluția cantității de precipitații torențiale și a cantității de precipitații căzute în 24 ore în Regiunea Nord-Est și Regiunea costieră din vestul Indiei, în perioada 1901-2009. Analiza statistică standard indică faptul că la majoritatea stațiilor meteorologice din cele două regiuni există o tendință de creștere a cantității de precipitații anuale și musonice. Mai mult, tendințele de creștere au fost investigate, fiind identificate condițiile sinoptice. Studiul de față indică faptul că sistemele sinoptice, respectiv musonul, circulația ciclonică, ariile depresionare, contribuie la creșterea cantității de precipitații torențiale în Regiunea costieră din vest.

Volum XIV |

Potential usage of met mast datasets for climatic parameters monitoring in Tulcea County, Romania

Rezumat: In order to evaluate the potential usage of high-accuracy climatic data measured continuously in the frame of newly developed renewable energy facilities in Romania for real-time local scale monitoring of climatic parameters, we used 2 years (May 2009 – May 2011) of in-situ climatic datasets measured at 7 met masts locations in Tulcea County. Realization of detailed thematic climatic maps afforded a more focused view of the spatial distribution and of the local patterns for air temperature, relative humidity and pressure, wind speed, direction and energy in the frame of the study site. On the basis of these preliminary results, we emphasize the great potential of similar in-situ real-time measured data to be integrated in the future, together with the data provided by meteorological stations, into complex databases. Their usefulness emerges from their capabilities of being integrated in specialized web-GIS platforms for real-time or near-real-time monitoring of small spatial scale climatic parameters and of contributing to climatic models calibration, weather forecasting, feeding early warning systems for local climatic hazards or to rapid small spatial scale assessment of air pollutants dispersal following different scenarios of wind speed and direction. Further research and initiatives are necessary in the near future for the creation and implementation of these databases in order to become operational.

Volum XIV |

Biourbanismul – o soluție pentru ameliorarea climatului urban. Studiu de caz: Municipiul București

Rezumat: Ca mediu de viață sau biotop al speciei umane, structurile urbane trebuie să răspundă atât nevoilor economice, sociale și politice ale oamenilor, cât și nevoilor biologice și neuropsihologice ale acestora. În acest sens, o nouă abordare științifică a planificării urbane o reprezintă biourbanismul sau urbanismul organic, care consideră mediul urban ca un organism viu, hiper-complex. Particularitățile potențialului climatic și topoclimatic al municipiului București, densitatea populației, a construcțiilor, a mijloacelor de transport motorizate și ponderea redusă a suprafețelor oxigenate verzi și acvatice, înscriu capitala României în categoria orașelor care reclamă o nouă abordare a planificării urbane, respectiv biourbanismul sau urbanismul organic. Scopul studiului îl reprezintă promovarea argumentată a acestui concept modern de planificare a mediului urban bucureștean, în contextul tendințelor climatice marcate de creșterea frecvenței fenomenelor meteorologice de risc (secete prelungite, temperatura estivale ridicate, vijelii etc.). Obiectivele studiului sunt: analiza contextului climatic al orașului; evidențierea fenomenelor de risc pentru populație și elaborarea unor scenarii de implementare a conceptului în București. Metodologia de cercetare s-a axat pe: discuții asupra cadrului conceptual, pe baza consultării literaturii de specialitate,calcularea indicilor bioclimatici în scopul evaluării vulnerabilității climatice a orașului și prezentarea unor scenarii biourbanistice pe eșantioane de țesut urban. Studiul relevă vulnerabilitatea capitalei în raport cu riscurile asociate fenomenelor climatice din sezonul cald (temperaturi ridicate și deficit de umiditate), ca argument în favoarea implementării biourbanismului sau urbanismului organic.