fg

Subscribe2


 

Climatologie

Volum XVII |

Consideraţii privind influenţa insulelor de cădură urbane asupra indicelui temperatură – umiditate în luna Iulie 2017 în centrul oraşului Craiova

Rezumat: Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie, luna iulie a anului 2017 a fost cea mai fierbinte lună iulie din ultimul deceniu, cu una dintre cele mai lungi perioade cu temperaturi caniculare din ultimile decade. In Oltenia, precum şi în oraşul Craiova, a trebuit să fie anunţate avertizări de cod galben sau portocaliu. In vederea evidenţierii stării reale de disconfort termic resimţită de populaţia din Craiova, au fost efectuate cercetări experimentale privind măsurători micrometeorologice pentru determinarea temperaturii şi umidităţii reale care contribuie la stabilirea indicelui de confort termic local. În conformitate cu rezultatele cercetărilor experimentale, confirmate şi prin utilizarea termoviziunii, în centrul Craiovei au fost identificate cinci microinsule de căldură local urbane (MUHI). Pentru trei străzi şi o piaţă publică, chiar şi pentru valori reduse ale umidităţii, datorită temperaturilor mari, în aceste zone fierbinţi media indicelui de confort termic a fost 94,93, şi senzaţia de disconfot termic ar fi făcut necesare măsuri speciale de protecţie. Parametrii micrometeorologici determinaţi în aceste patru zone fierbinţi au fost comparaţi cu cei obţinuti în English Park, unde datorită prezenţei vegetaţiei şi a umbrei arborilor, valoarea medie a indicelui de confort termic a fost de 84,87, deci senzaţia de disconfort termic af fi necesitat măsuri de protecţie adecvate. În vederea studiului intensităţii şi distribuţiei spaţiale în MUHI, pentru măsurarea temperaturii suprafeţelor din MUHI fost utilizată termoviziunea, ca metodă complementară de evaluare a disconfortului termic. Lucrarea prezintă relaţii de interdependenţă dintre temperatura aerului deasupra pavimentului, şi temperatura pavimentului şi a pereţilor clădirilor în MUHI din centrul Craiovei. Lucrarea prezintă câteva metode practice care ar putea fi utilizate pentru reducerea temperaturii pavimentului şi a pereţilor clădirilor, care ar contribui la scăderea indicelui de confort termic din MUHI din oraşul Craiova.

Volum XVII |

Analiza relației dintre microclimat și producția microbială de dioxid de carbon din sol în zonele carstice Ta-polca și Gömör-Tornai, Ungaria

Rezumat: În cadrul zonelor carstice, sistemul epicarstului este un mediu complex și senzitiv care se dezvoltă ca interfață între profilul de sol și zona vadoasă. Epicarstul este o zonă de alterare/meteorizare a rocilor carbonatice formată prin procese abiotice și abiotice. În această lucrare sunt prezentate rezultatele unei investigații complexe care a avut loc în epicarstul ce corespunde dolinelor din cadrul a două regiuni carstice (Gömör-Torna și Tapolca) din Ungaria folosind tehnici de analiză multicriterială în vederea identificării factorilor de control a proceselor carstice precum și pentru a determina diferențieri teritoriale și sezoniere ale proceselor de disoluție specifice epicarstului. Datele obținute au fost comparate luând în considerare gradul de impact antropic din cele două zone carstice eșantionate. După patru ani de măsurători și observații, rezultatele obținute indică existența variațiilor sezoniere, diurne și spațiale semnificative ale parametrilor fizici, chimici și biologici ai învelișului de sol care acoperă și influențează epicarstul din zonele carstice studiate.

Volum XVI |

Monitorizarea condițiilor de secetă prin utilizarea factorului precipitații. Studiu de caz: stația meteorologică Jaisalmer, Rajasthan, India

Rezumat: Seceta reprezintă un fenomen climatic indus de un deficit de umezeală generat de scăderea cantității de precipitații căzute într-o regiune, într-o perioadă dată. Astfel, pentru evaluarea secetei sunt necesare serii lungi de date. Pe baza cantităților de precipitații înregistrate la stația Jaisalmer din statul indian Rajasthan, pentru monitorizarea condițiilor de secetă au fost calculați indicatori ai secetei meteorologice precum Indicele Standard al Precipitațiilor Anuale (ISPA), Indicele Standardizat de Precipitații (ISP), Indicele Anomaliei de Precipitații (IAP) și Indicele Decilelor (ID). Apoi, testele Kolmogorov-Smirnova și Shapiro-Wilk au fost aplicate pentru a verifica acuratețea datelor brute. Testul secvențial Mann–Kendall (testul SQ-MK) a fost aplicat pentru determinarea tendințelor. Rezultatele nu arată o tendință statistic semnificativă, dar au existat mutații negative punctuale ale precipitațiilor anuale. Monitorizarea secetei pe baza celor patru indicatori menționați relevă că indicele ISPA e cel mai potrivit pentru arealul în studiu, de-oarece coeficientul său de corelație este apropiat de valoarea 1.

Volum XVI |

Considerații asupra temperaturilor extreme pe teritoriul României

Rezumat: În lucrare este analizată evoluția în timp a unor extreme de temperatură semnificative pentru România și în mod deosebit a extremelor termice absolute pentru întreaga țară. După o cercetare amănunțită a surselor credibile menționate în bibliografie, am analizat în ordine cronologică recordurile absolute ale temperaturilor minime, respectiv ale celor maxime înregistrate la stațiile meteorologice de pe teritoriul actual al României, conform disponibilității datelor, începând cu ultima parte a secolului al XIX-lea și până în prezent. Sunt clasificate și discutate sursele datelor climatologice ale temperaturilor maxime și minime. Măsurătorile meteorologice pe actualul teritoriu național au fost înregistrate încă din 1770 la Iași (cf. Dissescu 1931 și http://www.meteoromania.ro/anm2/despre-noi/istoric/ – pagină deschisă la 30.03.2017). Pentru o abordare sistematică însoțită de date credibile a mai trecut cel puțin un secol, până la înființarea la București a Institutului Meteorologic Central al României (I.M.C.) de către Ștefan Hepites în 1884 (Dissescu, 1931 și cf. cu site-ul ANM). Institutul nou creat nu includea stațiile meteorologice existente la momentul respectiv dincolo de Carpați, ci doar pe cele de pe teritoriul României din perioada 1859-1918 format din vechile state Moldova și Tara Românească. Lucrarea pune în evidență procesul încălzirii climatice și efectele acestuia asupra evoluției extremelor termice absolute pentru anumite intervale de timp. Precizările și clarificările obținute din analiza acestor date și surse sunt utile și necesare cercetătorilor în domeniul climei, pentru corectitudinea analizelor viitoare. Lucrarea face parte dintr-o serie extinsă de analize asupra variabilității climatului în România, a procesului de încălzire climatică și efectele acestuia asupra parametrilor climatici.

Volum XVI |

Analiza mediei temperaturii maxime zilnice în Câmpia Română (1961-2015)

Rezumat: Prezentul studiu are ca scop stabilirea caracteristicilor valorilor medii de temperatură maximă zilnică la nivel lunar, anotimpual și anual în cadrul Câmpiei Române, precum și a tendințelor de evoluție ale acestora. Serii de date acoperă o perioadă de 55 de ani (1961-2015), iar datele provin de la 8 stații meteorologice. Pentru a evalua distribuția datelor, s-au calculat doi coeficienți (Skewness-S și Kurtosis-K) și s-a aplicat testul Kolmogorov-Smirnov pentru distribuția normală. Valorile S pozitive și valorile K negative indică faptul că distribuția nu este simetrică, dar având în vedere că valorile sunt apropiate de 0, se poate spune că acestea nu sunt departe de normal. Testul KS indică, de asemenea, o distribuție normală. Omogenitatea temperaturilor anuale a fost testată prin testul Pettitt, testul standard de omogenitate normală (SNTH) și testul t, care au subliniat faptul că punctul de schimbare a fost înregistrat înainte de 2000. La trei stații (D.T. Severin, Bechet, Buzău) toate cele trei teste aplicate au indicat același an 1988, respectiv 1989 ca punct de schimbare, în timp ce la celelalte stații, este același an în funcție de testul SNHT și T și unul diferit bazat pe MWP. Pe baza testului Mann-Kendall și a estimării pantei lui Sen, au fost evidențiate tendințele evoluție a temperaturii și semnificația lor statistică. Cea mai mare creștere a temperaturii și tendință ascendentă a fost înregistrată pentru valorile medii anuale și ale anotimpului vara (0,001 nivel de semnificație statistică în întreaga regiune). Cu toate acestea, cu excepția toamnei, care se caracterizează în general prin tendințe negative nesemnificative statistic, toate celelalte anotimpuri prezintă tendințe ascendente semnificative. La nivel lunar, numai lunile de vară au înregistrat tendințe ascendente în întreaga câmpie (nivelul de semnificație variind între 0,05 și 0,001), în timp ce în lunile de toamnă nu s-au înregistrat tendințe semnificative statistic.