fg

Biogeografie

Volum [:ro]XX[:] |

Analiza comparativă a rolului vegetației în controlarea efectelor potențiale ale benzinăriilor din zonele rezidențiale

Rezumat: În contextul activităților antropice din orașe cu potențiale efecte negative asupra mediului, benzinărille reprezintă un subiect de actualitate. De peste un secol prezența lor a crescut direct proporțional cu numărul de vehicule, fiind asociate frecvent cu spațiile rezidențiale ce conțin un număr mare de utilizatori. Recunoscând efectele lor potențiale, benzinăriile sunt un răspuns la cerința de mobilitate a mediilor urbane. Acest aspect este extrem de relevant în orașele din Europa Centrală și de Est (precum Bucureștiul), ce continuă să fie dominate de autovehicole iar transportul alternativ are ponderi mai reduse. În prezentul studiu am pornit de la aplicarea unor fișe de observații ale caracteristicilor principale pentru benzinăriile din Sectorul 4 al municipiului București. Folosind Survey 123 am aplicat 31 de fișe cu informații despre amplasament, accesibilitate, distribuția vegetației, etc. Rezultatele au fost comparate cu cele din 120 de chestionare aplicate populației, și au evidențiat importantul rol al prezenței vegetației în reducerea efectelor negative ale benzinăriilor (observate sau percepute), precum și diferențele de percepție dintre rezidenții din proximitatea acestora și alți locuitori, precum și gradul de respectare diferit al cerințelor legale. Rezultatele sunt extreme de revelante și pot reprezenta instrumente utile pentru urbaniști și factorii de decizie în eforturile lor de îmbunătățire a călității vieții și bunăstării în orașe.

Volum [:ro]XX[:] |

Analiza relațiilor dintre apa subterană și habitatelele sitului NATURA2000 ROSCI0224 Scoroviștea

Rezumat: Analiza relațiilor dintre apa subterană și ecosistemele terestre contribuie la conservarea biodiversității și a stării cantitative și calitative a acviferului.
Principalul obiectiv al lucrării este analiza relațiilor dintre acviferul freatic, reprezentat de către corpul de apă subterană ROIL16 (Câmpia Vlăsia) și cele șase habitate Natura 2000 din Situl de Importanță Comunitară (SCI) ROSCI0224 Scroviștea.
Această lucrare se bazează pe date hidrogelogice, geologice, modelarea matematică a acviferului freatic (17-19 octombrie 2017) și o metodologia de analiză a relațiilor dintre corpurile de apă subterană și ecosistemele terestre, elaborată de către A.H.R. (2015).
Evaluarea relațiilor de dependență (ridicată – A, medie – B, nulă – C) dintre acviferul freatic și habitate este realizată în principal prin corelarea adâncimii nivelului hidrostatic cu adâncimea sistemului radicular al speciilor de plante și arbori.
Principalele constatări bazate pe criteriile hidrogeologice, ecologice și algoritmii de analiză evidențiază faptul că majoritatea habitatelor și ulterior situl Scroviștea prezintă dependență de apele subterane. Cele șase habitate Natura 2000 (3150, 3160, 91M0, 91F0, 91E0 și 92A0) sunt analizate individual în raport cu adâncimea nivelului apei subterane. În evaluarea gradelor de dependență ale habitatelor sunt aplicate alte două criterii, maximal și media aritmetică în raport cu suprafața de extindere a acestora. Astfel, patru habitate (91M0, 91F0, 91E0 și 92A0), sunt identicate cu dependență ridicată (A) față de apa subterană iar două habitate (3150 și 3160) cu dependență nulă (C). Luând în considerare doar această etapă de analiză, s-a considerat că SCI Scroviștea are o dependență ridicată, față de acviferul freatic.
Pentru o evaluare corectă a relațiilor de dependență dintre apele subterane și habitate, sunt necesare analize legate de regimul hidrodinamic și hidrochimic al acviferului freatic și corelarea acestor informații cu analizele din studiile specializate efectuate pe speciile de plante și arbori.

Volum XVIII |

În căutarea ultimilor giganți. Modelarea potențialului de conservare al arborilor seculari din Regiunile Biogeografice Continentale și Stepice ale României

Rezumat: Articolul de față urmărește modelarea potențialului de conservare al câtorva specimene foarte mari de arbori aparținând unor specii atât autohtone cât și exotice din Regiunile Biogeografice Continentale și Stepice ale României, areale caracterizate de o mare diversitate a mediului natural. Secole de intervenție antropică au generat înlocuirea majoră a vegetației inițiale cu păduri seminaturale în zone de munte, pășuni și culturi permanente la deal sau terenuri arabile la câmpie. Peisajele inițial virgine prezintă numeroase rămășițe prin prisma arborilor bătrâni, în timp ce alte speciile exotice sunt comune. În vederea identificării potențialului de conservare a acestora, a fost aplicată o abordare enciclopedică axată pe numeroase deplasări în teren, măsurători, cercetări în literatura de specialitate, analiză de hărți istorice și discuții cu localnicii. Rezultatele certifică existența a diferite specii caracterizate de un potențial de conservare mediu și ridicat. Câteva dintre aceste specimene sunt subiectul a numeroase cercetări și posedă un statut de conservare favorabil, în timp ce numeroase altele sunt practic necunoscute și neprotejate. Rezultatele sunt utile în domenii complexe precum conservarea biodiversității, managementul durabil al ecosistemelor și ecoturism.

Volum XVIII |

Estimarea capacității turistice de suport pentru situri Natura 2000. Studiu de caz din NV României

Rezumat: Estimarea capacității turistice de suport pentru trei situri Natura 2000 din NV României și utilizarea adecvată a unei metodologii cantitative adaptată tehnicilor de lucru actuale reprezintă obiectivele principale ale acestui demers științific. În acest sens, s-au determinat parametri pentru obținerea capacității fizice de suport, după care valoarea rezultată a fost modificată prin coeficienții aferenți factorilor de corecție. În cadrul lor a fost introdus și CAV_NDVI, factor ce reflectă abundența vegetației și valoarea indicelui spectral NDVI la nivel de pixel, prin care cuantificăm starea de sănătate a vegetației, ca măsură a stării ecologice a siturilor. Rezultatele obținute indică senzitivitatea algoritmilor utilizați la coeficienții factorilor de corecție și posibilitățile de conversie ale acestor rezultate în elemente cu valențe practice pentru gestionarea sustenabilă a siturilor.

Volum XVI |

Starea de conservare a habitatelor de interes comunitar din regiunea biogeografică Alpină din România

Rezumat: Directiva Habitate (DH) este cea mai importantă strategie de conservare a naturii în cadrul Uniunii Europene care are ca scop stoparea pierderii biodiversității. În această lucrare este prezentat statutul de conservare a tipurilor de habitate desemnate ca fiind importante la nivel european și care sunt prezente în cadrul regiunii biogeografice alpine (APL) din România. Starea de conservare  (CS) a habitatelor a fost evaluată pe baza datelor colectate în urma primei monitorizări la nivel național a speciilor și habitatelor de interes european. Monitorizarea s-a realizat în perioada 2007-2012 în baza obligațiilor care decurg din articolul 17 al DH referitoare la raportarea în 2013 a rezultatelor către Comisia Europeană. În ALP, una din cele cinci regiuni demarcate pe teritoriul României după criteriile EU, este inclus lanțul carpatic și ocupă o suprafață de  46,800 km2. Pentru identificarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat au fost evaluați și combinați toți parametrii ceruți în conformitate cu metodologia de raportare stabilită de EU. Rezultatele obținute arată că în cadrul sectorului carpatic românesc al bioregiunii alpine, există 51 de habitate de importanță comunitară, grupate în 6 clase, dintre care doar 17 sunt exclusiv în ALP. În baza evaluării, starea de conservare este: ”Favorabilă” (FV) pentru 11 tipuri (apă dulce – 1, tufișuri temperate – 3, formațiuni de pajiști naturale și seminaturale – 4, păduri – 2), ”Nefavorabilă inadecvată” (U1) pentru patru tipuri (apă dulce – 1, tufărișuri temperate – 1, mlaștini acide cu Sphagnum – 1, Păduri -1), ”Nefavorabilă rea” (U2) pentru un habitat (turbării acide cu Sphagnum) și ”Necunoscută” (XX) pentru un habitat (Formațiuni pioniere alpine cu Caricion bicoloris-atrofuscae). Acestea sunt rezultate obținute urmare a primei evaluări naționale a speciilor și habitatelor protejate de DH pe baza cărora a fost întocmit primul raport national înaintat Comisiei Europene.