fg
Volum XIX |

In Memoriam – viața și activitatea Profesorului Vasile Pleniceanu

Rezumat:
Volum XIX |

Ariditatea climatică în sudul Bulgariei în perioada 1961-2015

Rezumat: Schimbările climatice la scară globală, regională și locală sunt una dintre cele mai mari probleme indicate de studiile secolului XXI. Unele dintre schimbările climatice majore din Peninsula Balcanică, în special în Bulgaria, sunt legate de creșterea temperaturilor și scăderea precipitațiilor, ceea ce duce la secetă și ariditate climatică. Studiul de față se concentrează pe investigarea aridității climatice din partea non-muntoasă a sudului Bulgariei pentru a evalua starea de ariditate la scară temporală și spațială. Principala perioadă investigată este 1961-2015, iar perioadele de referință sunt 1961-1990 și 1986-2015. Ariditatea este analizată pe baza datelor lunare de temperatură a aerului și de precipitații la opt stații meteorologice prin calculul indicelui de ariditate De Martonne și al indicelui Emberger. Studiul arată că la toate stațiile meteorologice analizate din sudul Bulgariei există perioade care sunt caracteristice climatului semiarid sau arid. Ariditatea este bine exprimată în partea de sud-vest a Bulgariei (stația Sandanski) și în partea de vest a podișului tracic (stația Plovdiv). În ciuda condițiilor de ariditate stabilite în regiunea investigată, tendințele variabilității multianuale ale indicilor De Martonne și Emberger arată scăderea aridității în ultimii 30 de ani (1986-2015) din perioada investigată.

Volum XIX |

Formarea ”bilelor de argilă ghintuite”(”amored mud balls”) în condiții de scurgere torențială a pâraielor din Platoul Meledic – Subcarpații de Curbură, România

Rezumat: În lungul a două văi cu caracter torențial, formate în depozitele Mio-cene de sare din cadrul pânzei subcar-patice de Sud-Est, au fost identificate formațiuni geologice descrise în litera-tura geologică și geomorfologică inter-națională sub numele de armored mud balls (bile de argilă armate/ghintuite). Formațiunile argiloase rotunjite, dar cu suprafața rugoasă, care au fost identifi-cate în albia pâraielor, erau parțial sub-merse, ori prinse într-o matrice de sed-imente fine. Suprafața bilelor de argilă, cu diametrul cuprins între 5 și 17 cm, era armată cu nisip grosier, pietriș și fragmente angulare de rocă, colectatate în timpul scurgerii turbulente care apare doar la debitele extraordinare cauzate de ploi torențiale. Sursa pri-mară a materialului din care sunt for-mate bilele de argilă este cuvertura sedimentară a masivului de sare, frag-mentat de văile în care s-au format acestea. Bilele de argilă care au fost identificate în albia unei văi, imediat după inundația din iunie 2019, con-firmă faptul că aceste structuri sedi-mentare particulare se formează exclu-siv în timpul debitelor extraordinare ale unor cursuri mici de apă. Atunci când bucățile angulare de argilă, de dimensi-uni caracteristice, ajung în albia râului, ele sunt preluate ca parte a debiuluit solid de scurgerea turbulentă a apei, timp în care sunt rulate și rotunjite, asigurînd totodată și aderarea fragmen-telor de rocă și nisip la suprafața plas-tică a acestora din care rezultă din care se formează armura. Această lucrare semnalează pentru prima dată for-marea bilelor de argilă armate în mediu fluvial actual aflat în Subcarpații de Curbură, România.

Volum XIX |

Analiza chimică brută a solurilor podzolice dezvoltate pe depozite glaciare, depuse pe roci carbonatice dense

Rezumat: Analiza brută ne permite să dezvăluim probleme referitoare la geneza solurilor și să identificăm particularitățile proceselor pedogenetice. Articolul rezumă rezultatele studiului analizei chimice brute a solurilor podzolice pe depozite aluviale și glaciare, formate pe roci carbonatice dense. Sunt luate în considerare caracteristicile și relațiile conținutului de oxizi din soluri și rocile din substrat, ceea ce va face posibilă justificarea problemelor importante ale naturii acestor soluri și studierea dependenței caracteristicilor lor naturale de stratului de roci carbonatice.
S-a stabilit că oxizii de siliciu, fer, aluminiu și calciu se află la baza compoziției chimice brute a solurilor podzolice dezvoltate pe depozitele glaciare, deasupra rocilor carbonatice dense. Conținutul maxim al primei componente este observat în humusul orizontului eluvial superior (90-94%), aluminiu și oxizi de fier în orizonturile de acumulare iluviale, unde conținutul lor total este de 7-15%. Conținutul de oxid de calciu în profilele solurilor studiate crește în mod natural de la 0,36% în orizonturile superioare la 0,95% în cele de tranziție, iar în rocile carbonatice, conținutul său poate ajunge până la 35%. Acest lucru confirmă faptul că rocile carbonatice parentale au o influență semnificativă asupra fluxului tuturor proceselor elementare ale solului, iar analiza brută a confirmat prezența carbonaților pe întregul profil al solului, ceea ce nu a putut fi determinat în timpul studiilor de teren sau a celor macromorfologice. Oxizii metalelor alcalino-pământoase sunt acumulați în principal în humusul din orizonturile superioare ale tuturor tipurilor de sol, conținutul acestora scăzând pe profil. Oxizii de potasiu și fosfor, deși pot fi spălați, cu toate acestea sunt reținuți în sol și incluși în ciclul biologic și fixați parțial în minerale secundare. Conținutul de componente biologice importante precum P2O5, MnO, S, N, în orizonturile superioare ale solurilor studiate este strâns legat de acumularea de humus.

Volum XIX |

În legătură cu tendințele liniare ale debitelor râurilor în timp. Studiu de caz: sectorul superior al râului Buzău (România)

Rezumat: Acest articol dorește să ofere o imagine dinamică de ansamblu, din punct de vedere statistico-hidrologic, asupra impactului barajului Siriu asupra râului Buzău (România). Studiul de caz folosește debitele zilnice ale râului Buzău, colectate la stația hidrometrică Nehoiu în perioada 1 ianuarie 1955 – 31 decembrie 2010. Construcția barajului Siriu în 1984 a determinat împărțirea intervalului în două sub-perioade care să fie analizate anual și sezonal, pe seriile de date inițiale sau pe cele procesate, când este cazul. Existența tendinței liniare pe diferite perioade și sub-perioade a fost studiată cu ajutorul testelor Mann-Kendall și Mann-Kendall Sezonal. În cazul existenței trendului linear, panta a fost calculată cu Evaluatorul de pantă Sen. Staționaritatea a fost studiată cu ajutorul testelor Dickey-Fuller și Kwiatkowski–Phillips–Schmidt–Shin. Conform rezultatelor obținute, a fost observată staționaritatea în tendință după construcția barajului, respectiv liniar crescătoare, pe aproape toate seriile și sub-seriile de date. Rezultatele referitoare la tendință și staționaritate demonstrează impactul pozitiv al construcției rezervorului lacului Siriu asupra omogenității debitului râului Buzău și tendințele crescătoare sunt corelate cu activitatea umană coroborată cu schimbările climatice.