fg

Subscribe2


 

Volum XVII |

Consideraţii privind influenţa insulelor de cădură urbane asupra indicelui temperatură – umiditate în luna Iulie 2017 în centrul oraşului Craiova

Rezumat: Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie, luna iulie a anului 2017 a fost cea mai fierbinte lună iulie din ultimul deceniu, cu una dintre cele mai lungi perioade cu temperaturi caniculare din ultimile decade. In Oltenia, precum şi în oraşul Craiova, a trebuit să fie anunţate avertizări de cod galben sau portocaliu. In vederea evidenţierii stării reale de disconfort termic resimţită de populaţia din Craiova, au fost efectuate cercetări experimentale privind măsurători micrometeorologice pentru determinarea temperaturii şi umidităţii reale care contribuie la stabilirea indicelui de confort termic local. În conformitate cu rezultatele cercetărilor experimentale, confirmate şi prin utilizarea termoviziunii, în centrul Craiovei au fost identificate cinci microinsule de căldură local urbane (MUHI). Pentru trei străzi şi o piaţă publică, chiar şi pentru valori reduse ale umidităţii, datorită temperaturilor mari, în aceste zone fierbinţi media indicelui de confort termic a fost 94,93, şi senzaţia de disconfot termic ar fi făcut necesare măsuri speciale de protecţie. Parametrii micrometeorologici determinaţi în aceste patru zone fierbinţi au fost comparaţi cu cei obţinuti în English Park, unde datorită prezenţei vegetaţiei şi a umbrei arborilor, valoarea medie a indicelui de confort termic a fost de 84,87, deci senzaţia de disconfort termic af fi necesitat măsuri de protecţie adecvate. În vederea studiului intensităţii şi distribuţiei spaţiale în MUHI, pentru măsurarea temperaturii suprafeţelor din MUHI fost utilizată termoviziunea, ca metodă complementară de evaluare a disconfortului termic. Lucrarea prezintă relaţii de interdependenţă dintre temperatura aerului deasupra pavimentului, şi temperatura pavimentului şi a pereţilor clădirilor în MUHI din centrul Craiovei. Lucrarea prezintă câteva metode practice care ar putea fi utilizate pentru reducerea temperaturii pavimentului şi a pereţilor clădirilor, care ar contribui la scăderea indicelui de confort termic din MUHI din oraşul Craiova.

Volum XVII |

Analiza relației dintre microclimat și producția microbială de dioxid de carbon din sol în zonele carstice Ta-polca și Gömör-Tornai, Ungaria

Rezumat: În cadrul zonelor carstice, sistemul epicarstului este un mediu complex și senzitiv care se dezvoltă ca interfață între profilul de sol și zona vadoasă. Epicarstul este o zonă de alterare/meteorizare a rocilor carbonatice formată prin procese abiotice și abiotice. În această lucrare sunt prezentate rezultatele unei investigații complexe care a avut loc în epicarstul ce corespunde dolinelor din cadrul a două regiuni carstice (Gömör-Torna și Tapolca) din Ungaria folosind tehnici de analiză multicriterială în vederea identificării factorilor de control a proceselor carstice precum și pentru a determina diferențieri teritoriale și sezoniere ale proceselor de disoluție specifice epicarstului. Datele obținute au fost comparate luând în considerare gradul de impact antropic din cele două zone carstice eșantionate. După patru ani de măsurători și observații, rezultatele obținute indică existența variațiilor sezoniere, diurne și spațiale semnificative ale parametrilor fizici, chimici și biologici ai învelișului de sol care acoperă și influențează epicarstul din zonele carstice studiate.

Volum XVII |

O analiză preliminară a scenariului de rupere a barajului în arc folosind modelarea HEC-RAS și HEC-GEO RAS. Studiu de caz barajul Someșul Rece 1

Rezumat: Această lucrare prezintă o analiză/simulare preliminară a scenariului de rupere a barajului Someșul Rece 1, din bazinul omonim, situat în nord-estul Munților Apuseni, la un debit de calcul afluent cu probabilitate de 0.1 %. Studiul arealelor inundabile, care apar după ruperea barajului Someșul Rece 1, s-a realizat cu ajutorul modelării hidrologice 1D. Acest tip de modelare este unul dintre cele mai complexe (Cameron et al., 2006), implicând atât definirea unui model cu evoluție temporală a rupturii barajului, cât și simularea unui flux inconstant de scurgere în aval. Pentru zona barajului analizat și sectorul din aval am realizat mai multe scenarii și modelări ale sistemelor hidrologice, cu ajutorul softului HEC-RAS 5.0.3 dezvoltat de către Hydrologic Engineering Center (US Army Corps of Engineers).
Acest soft gratuit este cel mai utilizat din domeniu la nivel mondial, îndeosebi de către agenții oficiale, având o continuă dezvoltare, dată de implicarea specialiștilor în domeniu. Softul simplifică problema modelării hidrodinamice, datorită limitării la un model 1D. Pentru că inundația are evident un caracter spațial, softuri GIS (ESRI ArcGis împreună cu extensia HEC-GeoRAS) au fost utilizate, atât în determinarea și definirea elementelor hidrografice (canal, talveg, maluri etc.) cât și în reprezentarea rezultatelor. Au fost elaborate hărți ale arealelor inundabile, care au indicat amploarea estimată a inundațiilor accidentale în aval. Rezultatele simulării au fost utilizate și pentru a determina timpul de anticipare.

Volum XVII |

Experimente cu apa – Introducere în hidrologia experimentală

Rezumat: Apa este cea mai importantă resursă pentru omenire, prin urmare înțelegerea proceselor hidrologice poate fi considerată o sarcină vitală. Astfel, obiectivele principale ale acestei lucrări sunt: (i) stadiul actual al experimentului hidrologic de teren; (ii) tehnicile și etapele experimentului hidrologic de teren la microscară (scara parcelei). Studiile hidrologice la microscară sunt importante, atât din punct de vedere social, cât și din punct de vedere economic, deoarece subliniază rolul factorilor condiționali (de ex. panta) în utilizarea resurselor de apă, în bugetul sedimentelor (identificarea pragurilor hidro-logice critice pentru mobilizarea și propagarea fluxului de particule de sol) precum și timpul necesar pentru propagarea pesticidelor, a substanțelor nutritive și a metalelor grele. Cheia pentru a efectua un experiment hidrologic de succes la microscară constă în realizarea de încercări repetate în teren. Din punct de vedere economic, experimentele de teren, expe-diționare (temporare) sunt benefice, deoarece scurtează perioada de lucru și reduc costurile financiare ale procesului de achiziție a datelor. Una dintre provocările hidrologiei experimentale este manipularea „upscaling” sau abordarea statistică pentru colectarea și prelucrarea datelor.

Volum XVII |

Estimarea aprovizionării cu apă potabilă și tendințele sale viitoare în orașul Varanasi, India

Rezumat: Studiul actual prezintă estimarea aprovizionării cu apă potabilă, tendințele viitoare și problemele aferente acesteia în orașul Varanasi, India. Varanasi (care se întinde de la 25013’N la 25024’N latitudine nordică și de la 820 54’E la 830 04′ E longitudine estică) este unul dintre cele mai importante orașe istorice situate în valea Gangelui mijlociu din câmpia nordică a Indiei. Administrația civică a împărțit orașul în 90 de cartiere și pentru extinderea instalațiilor adecvate și sigure de alimentare cu apă pentru întreaga zonă, orașul a fost împărțit în prezent în 16 zone de alimentare cu apă, din care 5 zone se află în zona trans-Varuna și celelalte 11 zone sunt în zona cis-Varuna. Lucrarea de față se bazează pe sursele secundare de date obținute de la Departamentul de Aprovizionare cu Apă (Jal Sansthan), Nagar Nigam (Societatea municipală) din Varanasi. În prima fază a studiului, datele referitoare la generarea de aprovizionare cu apă a cartierelor sunt colectate de la Departamentul de Aprovizionare cu Apă, NNV (Nagar Nigam Varanasi). Au fost realizate discuții de grup informale, PRA (Studiu de acțiune participativă) și a fost folosită metoda observației pentru a obține informații primare cu privire la scenariul de aprovizionare cu apă din oraș. În a doua fază a studiului, software-ul Arc GIS 10.1 a fost utilizat în vederea creării de hărți pentru estimarea managementului aprovizionării cu apă. Creșterea populației din Varanasi în perioada 2011-2041 este estimată la o creștere de 21% în 30 de ani, cu o rată de 2,25% anuală. Această rată de creștere este luată în considerare în modelul din 2011 până în 2041 pentru a anticipa cererea de apă în oraș. Datele au fost colectate de la diferite municipalități, conform înregistrărilor administrative. Se estimează că, cantitatea de apă potabilă pentru 2021, 2031 și 2041 este de 0,49, 0,76 și respectiv 1,17 miliarde de litri pe zi în orașul Varanasi. Aceste date arată că, odată cu creșterea numărului populației, cererea de apă crește de asemenea de la decadă la decadă. Mărirea ratei de creștere a populației, scăderea resurselor de apă de suprafață, supraexploatarea apelor subterane, deteriorarea calității apelor subterane și tratarea redusă a apelor uzate sunt principalele probleme legate de aprovizionarea cu apă din orașul Varanasi, India.