fg
Volum XVIII |

O nouă aplicație SIG a algoritmului ce folosește fuzzy logic pentru clasificarea terenurilor

Rezumat: Creșterea populației și carențele planificării urbane au dus la o extindere inadecvată a orașelor în centrul Iranului. Re-cunoașterea regiunii adecvate pentru dezvoltarea arealelor urbane este un pas important în planificarea. În studiul de față au fost studiați algoritmi de logică fuzzy (SAU, Și, Su-mă, Produs și Gamma) în SIG pentru a identifica terenuri valoroase pentru dezvoltarea rezidențială adecvată. Mai mult, au fost examinați factori efectivi ai dezvoltării terenuri-lor urbane (altitudine, pantă, aspect, geologie, utilizarea terenului, rețeaua de drenaj, drumurile principale și ocolitoa-re, distribuția zonelor urbane și rurale și faliile), folosind logica fuzzy, pentru a-i identifica pe cei mai importanți. Rezultatele au arătat că, luând în considerare prioritățile și constrângerile regionale, cel mai bun operator a fost Gam-ma, cu o putere de 0,9. Conform acestuia, 74% din totalul terenurilor sunt puțin și foarte puțin valoroase, iar suprafe-țele rămase (adică 26% din regiune) au fost clasificate de la cele valoroase la cele foarte valoroase. Măsurarea sensibili-tății straturilor utilizate în studiu a arătat că cele ce cuprind faliile și distribuția zonelor urbane și rurale au fost cele mai eficiente, respectiv cele mai puțin eficiente pentru recunoaș-terea regiunii (cu 25,83%, respectiv cu 3,29%).

Volum XVIII |

Ecologiile urbane post-comuniste în cadrul orașelor mijlocii din România

Rezumat: Politicile şi intervenţiile post-comuniste, aplicate şi desfăşurate în procesul de restructurare urbană la nivel local au reprezentat factorii determinanţi în apariţia şi reproducerea spaţiilor urbane marginalizate în toate oraşele mici şi mijlocii ale României. Lucrarea analizează ecologiile urbane post-comuniste, în strânsă legătură cu mediile urbane derelicte, în contextul în care, deşi de mare interes în cercetările actuale, la nivelul României, acestea ocupă un loc periferic. Spațiul laborator îl reprezintă municipiul Lugoj, cercetarea fiind realizată între anii 2012 şi 2016. Designul metodologic este bazat pe date empirice şi informaţii rezultate prin aplicarea analizei etnografice, a observaţiei participative, a cercetării cantitative şi a metodelor calitative de investigare a spaţiului urban. Rezultatele studiului evidenţiază un declin masiv al unor spaţii urbane, cu consecinţe negative, cu elemente de risc şi insecuritate urbană şi cu implicaţii majore în imaginea oraşului şi a peisajului urban. Mai mult decât atât, aceste aspecte îşi pun amprenta asupra calităţii mediului urban şi al modului de viaţă al oamenilor la nivel local. Spaţiile marginalizate, identificate prin studiul de faţă solicită noi intervenţii de regenerare în vederea reducerii aspectelor negative ale mediului urban şi intervenţii adecvate din partea tuturor actorilor implicaţi în procesul dezvoltării urbane, din perspectiva sustenabilităţii la nivel local.

Volum XVII |

Studiu privind evoluția peisajului în bazinul raului Koel de Nord, Jharkhand, India: implicații tectonice și structurale bazate pe analiza hipsometrică

Rezumat: Hispometria este larg utilizată în indicarea efectelor tectonice și a stadiului de eroziune al reliefului. Tectonica, neomogenitatea structurală, diferențele litologice și variațiile climatice duc la undulații topografice marcate în discrepanțe ale valorilor. Indicele hipometric (și curba), care indică distribuția frecvenței altitudinii proporționale cu aria proporțională corespunzătoare, este folosit ca instrument pentru a descrie caracteristicile morfologiei peisajului, variabilitatea litologică și gradul de disecție fluvială. Mulți muncitori au folosit-o pentru a deduce compararea ratelor de eroziune cu ratele tectonice de ridicare. Cu toate acestea, există mulți alți factori care au influențat undulațiile topografice, altele decât tectonica, care au dus la o varietate a hipsometriilor. Indicele morfotectonic, integrala hipsometrică, calculat folosind modele altimetrice digitale (DEM) în mediul SIG, a fost folosit pe scară largă pentru a deduce efectele tectonice, starea eroziunii și controalele structurale. Prezentul studiu este făcut pentru bazinul hidrografic al râului Koel de Nord. Acest râu îzvorăște din platoul Ranchi și unește cu râul Son, aflat la câțiva kilometri nord-vest de Haidarnagar, fiind afluent de dreapta al râului Son. De-a lungul întregului său curs, râul Koel de Nord (260 km) curge prin regiunea de platou formată mai ales din roci metamorfice. Prin urmare, controlul structural pare a fi controlul primar privind evoluția peisajului din acest sub-bazin. În acest studiu, a fost calculată integrala (și curba) hipsometrică pentru cursurile de ordinul trei și cele de ordin superior pentru a vedea dacă acest indice morfotectonic indică vreun semn de înfluență tectonică, structurală sau litologică asupra evoluției peisajului din bazinul râului Koel de Nord.

Volum XVII |

Utilizarea rețelelor de senzori wireless în detectarea inundațiilor și monitorizarea poluării fluviale

Rezumat: În această lucrare propunem un sistem de monitorizare a râurilor pe baza rețelelor de senzori wireless (tehnologiei WSN). Sistemul constă din noduri de senzori care măsoară periodic mai mulți parametri, cum ar fi debitul, nivelul apei, precipitațiile și nivelul de poluare. Fiecare tip de nod are două valori de prag și datele măsurate sunt comparate cu acestea la sfârșitul intervalului de raportare. Pe baza situației actuale din WSN și a vitezei de măsurare, senzorii pot utiliza trei frecvențe diferite de raportare. Simu-larea sistemului de monitorizare a râurilor este realizată folosind un instrument software Matlab și sunt prezentate rezultatele analizei pe parcursul unui ciclu de viață WSN. Sunt luate în considerare două posibile arhitecturi ierarhice de sistem, iar performanța acestora este comparată. Arhitectura optimă a sistemului pentru această aplicație WSN este discutată pe baza rezultatelor obținute.

Volum XVII |

Impactul activităților umane asupra mediului natural în Câmpia Romanațiului (România), în perioada postcomunistă

Rezumat: Scopul articolului este acela de a prezenta impactul activităților umane asupra peisajelor naturale în Câmpia Romanațiului. Odată cu schimbarea regimului comunist, s-a schimbat și forma de proprietate a pământului prin dispariția cooperativelor agricole. Acest lucru a dus la fărâmițarea terenurilor și schimbarea modului de utilizare a acestora. Prin calcularea unor indicatori de presiune umană asupra mediului, pe baza datelor statistice, s-au realizat hărți cu ajutorul programelor GIS, acestea fiind apoi comparate și interpretate, urmârindu-se astfel evoluția impactului antropic asupra mediului, în perioada 1992-2017.