Rezumat: Cercetările privind influența reliefului asupra precipitațiilor sunt prezente în multe studii realizate la nivel local, regional sau global. Prin comparație, cercetările privind zona abordată în prezenta lucrare lipsesc. Arealul montan în studiu este reprezentat de bazinele hidrografice Someș și Tisa. Studiul este axat pe analiza influenței reliefului în funcție de altitudine, orientarea pantei în raport cu poziția Soarelui și mișcarea maselor de aer ca factor de influență al precipitațiilor. În analiză au fost utilizate seturi de date referitoare la precipitațiile zilnice înregistrate la 62 de posturi pluviometrice, astfel: 36 posturi din județul Maramureș, 19 posturi din județul Satu Mare și 7 posturi din județul Bistrița-Năsăud. Pentru a determina influența reliefului asupra precipitațiilor frontale au fost utilizate datele de la posturile situate în vecinătatea zonei de studiu. Al doilea obiectiv a fost de a determina dacă există o corelație între precipitații și altitudine. Pentru aceasta s-au folosit software ca ArcGIS și Microsoft Office. Rezultatele par să confirme influența majoră a reliefului asupra convecției dinamice impuse maselor de aer în mișcare ascendentă pe versanți, respectiv diverșii gradienți medii verticali ai precipitațiilor și distribuția diferențiată a precipitațiilor. Întreaga analiză va contribui semnificativ la Sistemul Spațial de Suport Decizional pentru Prevenirea și Managementul Inundațiilor în Bazinul Firiza (Carpații de NV).
Rezumat: Geodiversitatea este considerată un indicator complex al mediului abiotic. Pornind de la exemplul informațiilor despre Muntele Golo Bardo (Bulgaria de Vest), articolul subliniază necesitatea dezvoltării unor metode de evaluare cantitativă a geodiversității unei zone pentru a minimiza caracterul subiectiv al evaluării prin definirea unor criterii clare care pot fi cuantificate. Evaluarea complexă a geodiversităţii zonei investigate a fost realizată pe baza analizei litologiei, solurilor, caracteristicilor topografice şi reţelei de drenaj. Analiza se face într-un mediu SIG. Caracteristicile topografice sunt analizate pe baza modelului digital de elevație cu o dimensiune a celulei de 30 m folosind Spatial Analyst Tools. Modelul elevației este utilizat pentru calcularea rugozității terenului, a pantelor și a caracteristicilor acestora. Componenta geologică este evaluată având în vedere compoziţia petrografică a zonei. Varietatea componentelor abiotice este calculată prin aplicarea metodei caroiajului (dimensiunea celulei 1000 x 1000 m), folosind instrumentul de statistică focală (Focal statistics tool), tipul neighborhood „Varietate”. Se sugerează utilizarea logicii fuzzy pentru compararea zonelor situate în diferite regiuni și cu diferite condiții de peisaj.
Rezultatele evaluării geodiversităţii arată că cea mai mare parte a zonei muntelui Golo Bardo are un indice de geodiversitate mediu. Metoda folosită în articol oferă rezultate fiabile cu subiectivitate minimă, care pot fi utilizate pentru evaluarea distribuției geodiversității pe o anumită zonă și permit compararea diferitelor unități teritoriale. Rezultatele obținute în studiul de față arată o bună corelație între zonele cu indice de geodiversitate ridicat și moderat și zonele cu valori mari de biodiversitate. Metodologia aplicată și vizualizarea indicelui de geodiversitate permit înțelegerea ușoară a geodiversității de către o gamă largă de părți interesate, nu numai cercetători în domeniul științelor naturii, și pot fi aplicate cu succes în planificarea activităților de geoturism.
Rezumat: Prezența oxizilor și hidroxilor de mangan ce formează cruste cu grosimi de până la 4-5 mm, depozite și impregații de culoare neagră au fost semnalate în cadrul depozitelor de zeolit clinoptilolit de culoare roz-roșiatică în timpul lucrărilor de teren din apropierea depozitului Most din Bulgaria. Lucrarea de față studiază zeolitul ca materie primă din zona de origine a depozitului pentru a determina mineralizația de mangan. Prezența anumitor minerale miroporoase, denumite site moleculare octaedrice (OMS) și materiale în straturi octaedrice (OL), va crește valorea materiei prime de zeolit, permițând folosirea acestuia ca absorbant pentru metalele grele și nuclid radioactiv, rezolvând astfel unele probleme de natură ecologică.
Rezumat: Pandemia de Covid-19 s-a răspândit la nivel mondial la începutul anului 2020, iar statele dens populate au rămas vulnerabile în fața acestui biohazard. Multe persoane au fost forțate să rămână acasă datorită modului de răspâdire a bolii. Prin urmare, un lockdown la nivel național a fost implementat în India pentru 29 de zile (24 martie – 21 aprilie 2020), la începutul pandemiei de COVID-19. În această perioadă, au fost suspendate toate activitățile industriale, de transport si comerciale, cu excepția serviciilor esențiale. Pe întreaga perioadă a pandemiei a fost observat un impact pozitiv asupra calității aerului la nivel mondial și național, perioada de lockdown generând o îmbunătățire a poluării aeriene severe. Aparent, o reduce a nivelului de PM 2.5 și a Indicelui de calitate a aerului afost înregistra și la Mumbay, Delhi, Kalcutta, Hyeabad și Chennai.
Lucrarea de față analizează diferiți parametri pentru poluarea aerului în Calcutta, Bengalul de Vest, India (ca urmare a măsurilor restrictive impuse de Covid-19). Parametrii de poluare (ex. PM10, PM2.5, SO2, NO2, CO, O3, NH3) au fost aleși pentru 7 stații de monitorizare (Ballygunge, Fort William, Victoria, Bidhannagar, Jadavpur, Rabindra Bharati, Rabindra Sarabar) situate în zona metropolitană Calcutta. Indicele calității aerului la nivel național (NAQI) a fost utilizat pentru a arăta tiparele spațiale privind calitatea aerului în perioada înainte și în timpul lockdown-ului. Cea mai mare reducere la emisiile de poluanți a fost observată pentru PM10 (-60.82%), PM2.5 (-45.05%) și NO2 (-62.27%), urmat de NH3 (-32.12%) și SO2 (-32.00%), CO (-47.46%), O3 (15.10%) și O3 (-32.12%). De la începutul până la finalul lockdown-ului, valoarea NAQI s-a redus cu 52.93% în aria analizată.
Rezumat: Lucrarea prezintă proiectele din domeniul transportului public urban, care au fost implementate în Polonia după integrarea în Uniunea Europeană, cu sprijinul financiar al Fondului European Regional pentru Dezvoltare, Fondul European pentru Coeziune și Mecanismul de Conectare a Europei. Aceste proiecte au fost clasificate ținând cont de tipul de activități și modul de transport, precum și distribuția lor teritorială la nivelul țării. Proiectele privind transportul public urban, finanțațe de către UE, au avut un impact considerabil asupra multor orașe mari și mici din Polonia în ultimi ani. Cu toate acestea, ele au fost raspândite foarte inegal la nivelul țării.
© 2009- 2023 Forum geografic
Creat de Alin Clincea.