fg
Volum XX |

Analiza relațiilor dintre apa subterană și habitatelele sitului NATURA2000 ROSCI0224 Scoroviștea

Rezumat: Analiza relațiilor dintre apa subterană și ecosistemele terestre contribuie la conservarea biodiversității și a stării cantitative și calitative a acviferului.
Principalul obiectiv al lucrării este analiza relațiilor dintre acviferul freatic, reprezentat de către corpul de apă subterană ROIL16 (Câmpia Vlăsia) și cele șase habitate Natura 2000 din Situl de Importanță Comunitară (SCI) ROSCI0224 Scroviștea.
Această lucrare se bazează pe date hidrogelogice, geologice, modelarea matematică a acviferului freatic (17-19 octombrie 2017) și o metodologia de analiză a relațiilor dintre corpurile de apă subterană și ecosistemele terestre, elaborată de către A.H.R. (2015).
Evaluarea relațiilor de dependență (ridicată – A, medie – B, nulă – C) dintre acviferul freatic și habitate este realizată în principal prin corelarea adâncimii nivelului hidrostatic cu adâncimea sistemului radicular al speciilor de plante și arbori.
Principalele constatări bazate pe criteriile hidrogeologice, ecologice și algoritmii de analiză evidențiază faptul că majoritatea habitatelor și ulterior situl Scroviștea prezintă dependență de apele subterane. Cele șase habitate Natura 2000 (3150, 3160, 91M0, 91F0, 91E0 și 92A0) sunt analizate individual în raport cu adâncimea nivelului apei subterane. În evaluarea gradelor de dependență ale habitatelor sunt aplicate alte două criterii, maximal și media aritmetică în raport cu suprafața de extindere a acestora. Astfel, patru habitate (91M0, 91F0, 91E0 și 92A0), sunt identicate cu dependență ridicată (A) față de apa subterană iar două habitate (3150 și 3160) cu dependență nulă (C). Luând în considerare doar această etapă de analiză, s-a considerat că SCI Scroviștea are o dependență ridicată, față de acviferul freatic.
Pentru o evaluare corectă a relațiilor de dependență dintre apele subterane și habitate, sunt necesare analize legate de regimul hidrodinamic și hidrochimic al acviferului freatic și corelarea acestor informații cu analizele din studiile specializate efectuate pe speciile de plante și arbori.

Volum XX |

Cum reorganizează COVID-19 migrația temporară și circulară a forței de muncă: perspectiva Serbiei și a Macedoniei de Nord

Rezumat: Pandemia de Covid-19 a cauzat forței de muncă migrante din întreaga lume provocări numeroase și specifice. Acest studiu își propune să determine cum pandemia de Covid-19 și impactul ei social au influențat migranția temporară și circulară din Serbia și Macedonia de Nord. Au fost efectuate interviuri semi-structurate, detaliate, cu 50 de participanți, pentru a înțelege mai bine obiceiurile de migrație și problemele întâmpinate. Migrația circulară și temporară a forței de muncă din Serbia și Macedonia de Nord se producere preponderent către statele UE, state apropiate din punct de vedere geografic, cu care există conexiuni de transport, și cu care migranții au deja legături foarte bine stabilite. Rezultatele arată că după izbucnirea pandemiei, respondenții s-au confruntat cu încetarea contractelor de muncă, reducerea orelor de lucru și a veniturilor. Majoritatea respondenților s-au întors și doar câțiva și-au găsit de lucru oficial în țara de origine. Impactul Covid-19 asupra locurilor de muncă ale respondenților este determinat ținând cont de reședința temporară, tip de activitate, și sectorul de activitate. Pentru migranții temporari și circulari din Serbia și Macedonia de Nord care lucrau în sectoare esențiale din state UE, riscul de a fi afectați sever de impactul economic al pandemiei Covid-19 este mai mic. Rezultatele sugerează că schemele de migrație temporară și circulară ar trebui îmbunătățite după pandemie, astfel încât să devină sustenabile chiar și în perioadele cu schimbări bruște. În acest sens, soluțiile comune ar trebui să pună țină cont de nevoile pieței forței de muncă din statele emitente și receptoare, precum și de nevoile și drepturile migranților.

Volum XX |

Rolul mass-media în gestionarea conflictelor de mediu în zona Termocentralei Rovinari, Judeţul Gorj, România

Rezumat: Centralele termice contribuie în mod semnificativ la producția globală de energie. Cu toate acestea, ele provoacă o serie de conflicte de mediu prin procesele de poluare și degradare a mediului. În acest context, oamenii, precum și o serie de organizații de mediu, ONG-uri și, în principal, mass-media joacă un rol important în gestionarea acestor conflicte. În acest studiu, ne-am propus să analizăm modul în care mass-media poate contribui la gestionarea conflictelor de mediu generate de centrala termică Rovinari din județul Gorj, România. Impactul său este foarte vizibil în satul Rogojel (comuna Farcășești), care se află în imediata apropiere a centralei termice, datorită zgomotului produs de benzile transportoare și excavatoare, precum și de poluarea aerului generată de cărbune şi praf. Locuitorii au depus o serie de reclamații la Garda de Mediu, Guvern și Comisia Europeană. Ca metodă de investigare a situației, a fost aleasă mass-media locală și națională, care a devenit o adevărată agora în care cetățenii își exprimă nemulțumirea. Ziare.com a fost aleasă ca arhivă de știri, unde 20 de voluntari au citit 24 de articole de știri. Când au fost întrebaţi dacă articolul reflectă preocupări cu privire la mediu, a fost obținut un total de 276 de răspunsuri afirmative. În plus, când voluntarii au fost întrebați câtă violență și tensiune transmite articolul, a fost obținut un total de 136 de răspunsuri pentru violență maximă și 160 pentru violență ridicată. Indicele Cronbach Alpha a avut valori de 0,73 și 0,66 în primul și respectiv al doilea caz. Articolele și cuvintele puternice ale voluntarilor au fost analizate folosind software-ul NVivo pentru a le calcula frecvența și gradul de rezultate corecte. În prezent, situația este încă deschisă dezbaterii, dincolo de soluția improbabilă a relocării întregii localități sau închiderii centralei termice.

Volum XX |

Analiza spațială multivariată a poluării reduse a aerului în Delhi în timpul pandemiei de COVID-19

Rezumat: Spre sfârșitul anului 2019, un nou virus contagios (COVID-19) cu originea în Wuhan, China a determinat o pandemie dezastruoasă. Multe țări au fost închise complet sau parțial. Această pandemie a afectat foarte mult societatea și economia noastră, dar a avut și efecte asupra mediului natural, care s-a regenerat. Prezentul studiu raportează calitatea aerului și distribuția spațială a parametrilor calității aerului (PM10, PM2.5, NO2, SO2, O3 și CO) în Delhi, folosind date de la 36 de stații de monitorizare, pentru lunile ianuarie – aprilie 2019 și 2020, respectiv înainte și în timpul pandemiei COVID -19. Instrumente statistice precum Diagrama Boxplot, Corelația Pearson și Analiza Componentelor Principale/PCA, au fost utilizate pentru a interpreta datele privind poluarea aerului înainte și în timpul perioadei de lockdown. Rezultatele au evidențiat caracteristicile poluanților în ceea ce privește locația, relația dintre poluanți și monitorizarea nivelului acestora în conformitate cu limitele stabilite de legislație. Rezultatele analizei multivariate au fost ulterior analizate spațial, prin cartografierea distribuției poluanților, utilizând interpolarea IDW. Rezultatul a relevat reducerea treptată a concentrațiilor de poluanți (PM10, PM2.5, CO, SO2) și s-a observat o creștere a concentrației de ozon datorită unei reduceri drastice a NO2, în special în perioada martie-aprilie 2020, imediat după blocarea declarată în regiune. În general, studiul a indicat că intervențiile pentru atenuarea poluării aerului urban sunt cruciale în regenerarea naturii.

Volum XX |

Turismul durabil și turismul comunitar în insulele mici: o analiză a politicilor

Rezumat: Importanța sectorului turistic pentru micile state insulare în curs de dezvoltare (SIDS) se bazează pe „insularitatea” lor. Turismul contribuie la dezvoltarea socio-economică în multe feluri. Cu toate acestea, dependența mare față de entitățile și expertiza străină a împiedicat procesele care asigură un control local mai mare, proprietatea, participarea și evitarea problemelor. Renunțarea la aceste dependențe este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă SIDS în căutarea lor de autodeterminare și a unui viitorul emancipator. Articolul susține că trebuie găsite noi căi și traiectorii pentru a induce schimbarea necesară în care durabilitatea și incluziunea devin fundamentale pentru autodeterminare, justiție socială și un turism corect. Articolul sugerează stabilirea unor politici insulare specifice care să susțină sustenabilitatea și turismul comunitar (CBT). Sugestiile includ, de asemenea, înființarea unui hub regional CBT pentru insulele dintr-o regiune. Acest articol este o lucrare conceptuală bazată pe date secundare, articole de specialitate, cărți și documente guvernamentale.