fg
Volum XXI |

Caracteristicile morfostructurilor munților vulcanici din Transcarpatia, Ucraina

Rezumat: Studiul prezintă o caracterizare geomorfologică detaliată a munților vulcanici din Transcarpatia. Sunt sistematizate materiale ale cercetărilor geologice anterioare, inclusiv expediția de explorare geologică transcarpatică, care sunt completate cu rezultatele cercetărilor proprii de teren. Pe baza analizei formelor de relief și luând în considerare factorii geomorfologici și tectonici, morfostructura Vyhorlat-Gutyn de ordinul doi este împărțită în morfostructuri de ordinul al treilea: Poprychny, Antaliv-Synyatska, Velykyi Dil, Tupy și Oash, care la rândul lor sunt împărţite în morfostructuri de ordin inferior. Morfostructura Mukachevo de ordinul doi este compusă din următoarele morfostructuri de ordinul al treilea: dealurile Beregovo, dealurile Kosino-Biganski, vestigii vulcanice (Shalanka, Chorna Gora). Pe baza unei analize amănunțite a materialelor colectate, s-a stabilit că rolul principal în modelarea reliefului actual al munților vulcanici revine văilor și cursurilor temporare de apă, precum și intemperiior, care au format văile râurilor și suprafețele de modelare, care sunt cele mai importante morfosculpturi. Pe baza abordării morfologice și structural-litologice, precum și a cercetărilor de teren proprii, a fost întocmită o hartă geomorfologică a munților vulcanici din Transcarpatia la scara 1: 100.000.

Volum XXI |

Caracteristici ale morfologiei și dinamicii insulei superficiale a Spitului Dolgaya (Marea Azov)

Rezumat: Relieful depunerilor sedimentare marine, ca de exemplu bancurile de nisip submerse, este un subiect important pentru cercetarea științifică și cu caracter aplicativ. O trăsătură de bază a acestor depunri sedimentare este dată de existența unor adâncimi mai mici. Lucrarea de față își propune să analizeze structura de mică adâncime generată de spitul Dolgaya (Marea Azov) și să identifice mecanismele naturale care determină atât variabilitatea acumulărilor pe o perioadă scurtă de timp și stabilitatea mare a gesosistemului ca întreg. Modelele digitale de elevație pentru zona de studiu au fost realizate cu ajutorul teledetecției (Sentinel-2). S-a stabilit că lungimea banculuisubmers este de aproape 20 km. Există și bancuri de cochilii și insule cu o configurație și relief complex. Nivelul mării, regimul vânturilor și al valurilor, precum și încărcătura de sedimente sunt principalii factori care determină atât echilibrul dinamic al insulei superficiale a Spitului Dolgaya și al reliefului acesteia. Spitul Dolgaya are caracteristicile distinctive ale unui corp e acumulare influențat de transportul sedimentor în lungul țărmului. Configurația părții exondate este marcată de prezența bancurilor de nisip formate de doi curenți de nisip. Totuși, partea mai puțin adâncă se dezvoltă sub influența mișcărilor transversale alternante ale maselor de apă și valurlor din sectoare diferite. Datorită prezenței aluviunilor în apropierea țărmurilor, precum și a bancului submers, putem considera că Spitul Dolgya nu este o corp de acumulare (de tipul spiturilor Azov), ci mai degrabă este un tip separat, care se dezvoltă sub acțiunea conjugată a depunerilor de sedimente atât transversal, cât și în lungul țărmului.

Volum XXI |

Estimarea conținutului de carbon organic din solurile modificate prin procese tehnologice în cadrul municipalității Kula (Bulgaria)

Rezumat: Studiul de față analizează conținutul de carbon organic din cadrul tehnosolurilor din municipalitatea Kula, având mai multe scopuri. Este nevoie de furnizarea mai multor date cu privirea la ratele de izolare a carbonului în straturile superioare de sol din zonele de câmpie care s-au format în condiții climatice subumede. Un alt scop îl reprezintă verificarea comparabilității stratului cultural în profil cu altele care s-au constituit în condiții climatice diferite. Obiectivele lucrării sunt de actualitate întrucât orizonturile îngropate de sol au un rol major pentru asigurarea serviciilor esențiale ecosistemelor. Caracteristicile materiei organice din sol au fost determinate cu ajutorul analizei chimice a șase mostre de sol în laboratoarele Institutului de Științe ale Solului, Agrotehnologii și Protecția Plantelor N. Pushkarov. Conținutul total de carbon este determinat cu ajutorul testului Turin, iar culoarea solului cu ajutorul diagramelor Munsell (1975). Valorile pentru conținutul de carbon organic din stratele superioare ale solului variază de la 670 000 t/ha la 1 240 000 t/ha. În cazul siturilor studiate, carbonul organic reprezintă mai puțin de 1% din mostre. Studiul poate fi considerat ca un prim pas în evaluarea tehnosolurilor din Bulgaria și a rolului acestora în ciclul global al carbonului.

Volum XXI |

Morphometry and Topographic Wetness Index Analysis for flood inundation mapping in Mata Allo watershed (South Sulawesi, Indonesia)

Rezumat: Datorită schimbărilor climatice, dezastrele naturale, precum inundațiile, se vor produce cu o frecvență mai mare. Inundațiile din cadrul bazinelor hidrografice unde se desfășoară diverse activități antropice, cum este cazul bazinului Mata Allo, vor avea în mod particular un impact considerabil. Ca urmare a formei alungite a bazinului, propagarea debitului maxim se face lent ceea ce duce la un decalaj și a timpul de producere. În cadrul bazinul Mata Allo predomină pantele cu o înclinare de 25→45% (65%) și terenurile agricole care reprezintă 53% din suprafața totală, ceea ce are un impact evident asupra cantității de apă scursă pe versant și eroziunii. Solul erodat este transportat o dată cu scurgerea de suprafață și apoi depus în zonele mai plane dintre munți și luncile râurilor. Pe baza rezultatelor acestui studiu, harta indicelui topografic de umiditate (ITU) indică faptul că zona situată între munți și luncile râurilor din Mata Allo prezintă o valoare ridicată a acestui indice, ceea ce indică o vulnerabilitate ridicată pentru anticiparea inundațiilor în cazul unor precipitații abundente ce ar duce la revărsări ale râului Mata Allo. Morfometria râului, utilizarea terenurilor și comportamentul hidrologic din cadrul bazinului hidrografic sunt într-o strânsă relație cu valorile ITU.

Volum XXI |

Efectul lockdown-ului din perioada Covid-19 asupra adâncimii optice a aerosolilor în regiunea capitalei naționale Delhi, India

Rezumat: Numărul cazurilor de Coronavirus din India a fost într-o continuă creștere începând cu luna martie 2020. Pentru a face față epidemiei de Covid-19 au fost luate mai multe măsuri preventive. Una dintre cele mai importante măsuri luate de către guvernul Indiei pentru limitarea răspândirii virusului și a bolii a fost luată începând cu 25 martie 2020, și a presupus suspendarea tuturor activităților în aer liber pe tot teritoriul statului indian. O astfel de situație a dus la o diminuare a emisiilor antropice, parțial datorită restricțiilor impuse activităților umane. Regiunea Capitalei Naționale Delhi, o regiune fără ieșiere la mare, se confruntă cu o cantitate mare e aerosoli, generată atât de factori naturali, cât și antropici. Lucrarea de față analizează schimbările în Adâncimea Optică a Aerosolilor (AOA înainte și în perioada de lock-down (faza de lockdown inițial și următoarea) în cazul orașelor satelit ale capitalei (Faridabad, Ghaziabad, Gautam Budh Nagar și Gurugram), folosind MODIS AOD de mare rezoluție. O dată cu implementarea măsurilor de lockdown din faza I si III, în aria studiată AOA a scăzut considerabil, în timp ce în fazele II și IV s-a înregistrat o concentrație mai mare de aerosoli. O creștere neașteptată a AOA a fost sesizată în cea de a doua perioadă de lockdown, comparativ cu situația din perioara primului lockdown și cea premergătoare acestuia. Per ansamblu, schimbările medii procentuale din 2019 si 2020 pentru prima perioadă de lockdown au fost de -4,4%, în timp ce pentru a doua perioadă, 2020-2021 de 27.63%.