fg

Subscribe2


 

Volum XVII |

Măsuri de prevenire și control al poluării solului în China

Rezumat: Poluarea solului este o problemă majoră în China. Lucrarea de față descrie politicile implementate de guvern spre a remedia situația, fie prin prevenirea poluării adiționale, fie prin reducerea nivelului existent de poluare. În primul rând, China își pune la punct cadrul legal pentru protejarea terenurilor arabile, pentru controlul surselor de poluare și pentru evaluarea, managementul și reabilitarea siturilor poluate. În al doilea rand, guvernul a întreprins acțiuni pentru îmbunătățirea identificării și monitorizării surselor de poluare. În al treilea rând, guvernul a promovat tehnologii chimice și biologice cu scopul de a scădea nivelul de poluare a solului. În ciuda acestor eforturi, încă există provocări semnificative. China este caracterizată printr-o considerabilă diversitate economică, socială și environmentală, deci politicile uniforme de tip top-down pot întâmpina probleme serioase în multe areale. Mai mult, instituțiile locale responsabile cu reabilitarea siturilor afectate de acest tip de poluare nu dispun de cunoștințele necesare cu privire la standardele pentru soluri nepoluate, de tehnologia potrivită pentru inspecția și tratamentul solurilor, sau de strategiile de management al unor suprafețe extinse. In plus, costurile pentru reabilitarea terenurilor sunt foarte mari, estimările fiind între 6 și 11 trilioane CNY, iar potențialul de amortizare a cheltuielilor prin reabilitarea solului este redus.

Volum XVII |

Migrarea laterală a cursului Jiului între 1864 și 2018. Studiu de caz: sectorul Craiova – Zăval

Rezumat: În ultimii 154 de ani, cursul Jiului de la confluența cu Amara-dia și până la vărsarea în Dunăre a suferit modificări laterale și de lungime. Scopul prezentului articol este acela de a evidenția aceste modificări și de a le stabili amploarea, cu desprinderea unor concluzii legate de viitoarea evoluție a cursului Jiului.
Rezultatele analizei suporturilor cartografice au arătat că din 1864 și până în 2018 Jiul s-a scurtat în secțiunea inferioară cu 38,1 km, scăzând de la 134 de km la 95,9 km. Scurtarea cursului s-a realizat treptat. Astfel, între 1864 și 1910 lungimea cursului a scăzut cu 25,6 km, de la 134 km până la 108,4 km. Din 1910 și până în 1970 s-a mai produs o scur-tare cu 11,9 km, iar între 1970 și 2018, Jiul şi-a scurtat cursul cu aproximativ 0,6 km. Cea mai mare distanță dintre cursul istoric și cel prezent indică o valoare de 11.22 km la vărsarea în Dunăre.

Volum XVII |

Consideraţii privind influenţa insulelor de cădură urbane asupra indicelui temperatură – umiditate în luna Iulie 2017 în centrul oraşului Craiova

Rezumat: Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie, luna iulie a anului 2017 a fost cea mai fierbinte lună iulie din ultimul deceniu, cu una dintre cele mai lungi perioade cu temperaturi caniculare din ultimile decade. In Oltenia, precum şi în oraşul Craiova, a trebuit să fie anunţate avertizări de cod galben sau portocaliu. In vederea evidenţierii stării reale de disconfort termic resimţită de populaţia din Craiova, au fost efectuate cercetări experimentale privind măsurători micrometeorologice pentru determinarea temperaturii şi umidităţii reale care contribuie la stabilirea indicelui de confort termic local. În conformitate cu rezultatele cercetărilor experimentale, confirmate şi prin utilizarea termoviziunii, în centrul Craiovei au fost identificate cinci microinsule de căldură local urbane (MUHI). Pentru trei străzi şi o piaţă publică, chiar şi pentru valori reduse ale umidităţii, datorită temperaturilor mari, în aceste zone fierbinţi media indicelui de confort termic a fost 94,93, şi senzaţia de disconfot termic ar fi făcut necesare măsuri speciale de protecţie. Parametrii micrometeorologici determinaţi în aceste patru zone fierbinţi au fost comparaţi cu cei obţinuti în English Park, unde datorită prezenţei vegetaţiei şi a umbrei arborilor, valoarea medie a indicelui de confort termic a fost de 84,87, deci senzaţia de disconfort termic af fi necesitat măsuri de protecţie adecvate. În vederea studiului intensităţii şi distribuţiei spaţiale în MUHI, pentru măsurarea temperaturii suprafeţelor din MUHI fost utilizată termoviziunea, ca metodă complementară de evaluare a disconfortului termic. Lucrarea prezintă relaţii de interdependenţă dintre temperatura aerului deasupra pavimentului, şi temperatura pavimentului şi a pereţilor clădirilor în MUHI din centrul Craiovei. Lucrarea prezintă câteva metode practice care ar putea fi utilizate pentru reducerea temperaturii pavimentului şi a pereţilor clădirilor, care ar contribui la scăderea indicelui de confort termic din MUHI din oraşul Craiova.

Volum XVII |

Analiza relației dintre microclimat și producția microbială de dioxid de carbon din sol în zonele carstice Ta-polca și Gömör-Tornai, Ungaria

Rezumat: În cadrul zonelor carstice, sistemul epicarstului este un mediu complex și senzitiv care se dezvoltă ca interfață între profilul de sol și zona vadoasă. Epicarstul este o zonă de alterare/meteorizare a rocilor carbonatice formată prin procese abiotice și abiotice. În această lucrare sunt prezentate rezultatele unei investigații complexe care a avut loc în epicarstul ce corespunde dolinelor din cadrul a două regiuni carstice (Gömör-Torna și Tapolca) din Ungaria folosind tehnici de analiză multicriterială în vederea identificării factorilor de control a proceselor carstice precum și pentru a determina diferențieri teritoriale și sezoniere ale proceselor de disoluție specifice epicarstului. Datele obținute au fost comparate luând în considerare gradul de impact antropic din cele două zone carstice eșantionate. După patru ani de măsurători și observații, rezultatele obținute indică existența variațiilor sezoniere, diurne și spațiale semnificative ale parametrilor fizici, chimici și biologici ai învelișului de sol care acoperă și influențează epicarstul din zonele carstice studiate.

Volum XVII |

O analiză preliminară a scenariului de rupere a barajului în arc folosind modelarea HEC-RAS și HEC-GEO RAS. Studiu de caz barajul Someșul Rece 1

Rezumat: Această lucrare prezintă o analiză/simulare preliminară a scenariului de rupere a barajului Someșul Rece 1, din bazinul omonim, situat în nord-estul Munților Apuseni, la un debit de calcul afluent cu probabilitate de 0.1 %. Studiul arealelor inundabile, care apar după ruperea barajului Someșul Rece 1, s-a realizat cu ajutorul modelării hidrologice 1D. Acest tip de modelare este unul dintre cele mai complexe (Cameron et al., 2006), implicând atât definirea unui model cu evoluție temporală a rupturii barajului, cât și simularea unui flux inconstant de scurgere în aval. Pentru zona barajului analizat și sectorul din aval am realizat mai multe scenarii și modelări ale sistemelor hidrologice, cu ajutorul softului HEC-RAS 5.0.3 dezvoltat de către Hydrologic Engineering Center (US Army Corps of Engineers).
Acest soft gratuit este cel mai utilizat din domeniu la nivel mondial, îndeosebi de către agenții oficiale, având o continuă dezvoltare, dată de implicarea specialiștilor în domeniu. Softul simplifică problema modelării hidrodinamice, datorită limitării la un model 1D. Pentru că inundația are evident un caracter spațial, softuri GIS (ESRI ArcGis împreună cu extensia HEC-GeoRAS) au fost utilizate, atât în determinarea și definirea elementelor hidrografice (canal, talveg, maluri etc.) cât și în reprezentarea rezultatelor. Au fost elaborate hărți ale arealelor inundabile, care au indicat amploarea estimată a inundațiilor accidentale în aval. Rezultatele simulării au fost utilizate și pentru a determina timpul de anticipare.