fg
Volum XVIII |

Asupra unei proceduri de simulare a extinderii terenurilor urbane pe baza credinței – dorinței – intenției. Studiu de caz: Regiunea Metropolitană Teheran, Iran

Rezumat: Urbanizarea, extinderea ariilor urbane, a avut o dinamică rapidă în ultimele două decenii. Fenomenul afectează procesele aerobiologice, economice, industriale, ecologice, controlul social și familia. Astfel, anticiparea extinderii zonei urbane are rol semnificativ în deciziile municipalității. Sistemul Multi-Agent (MAS) este un instrument bun pentru simularea și modelarea procesului, fiind folosit pentru rezolvarea unor problem spațiale și non-spațiale diverse. În acest articol, MAS este utilizat pentru simularea dinamicii urbane în aria rurală din jurul Teheranului – cel mai mare și dinamic oraș al Iranului. În lucrare se simulează comportamentul a trei grupuri de agenți (ecologist, industrial și rezidențial), aceste grupuri influențând dominnt populația în formarea texturii urbane. Cercetarea urmărește comportamentul acestor grupuri de agenți prin straturi tematice precum panta, aspectul, tipul de sol, distanța la zonele urbane, drumurile etc. Arhitectura agenților credință-dorință-intenție (BDI) este utilizată pentru simulare, aceasta fiind definită pe baza unor variabile, funcții și coeficienți. Simularea se desfășoară pe baza a două scenarii de interacțiune diferite. Viitoarea suprafață urbană este prevăzută prin combinația între MAS și spațiul deținut de oraș. Pentru a evalua modelul propus, compararea zonei previzionate se face pentru momente și prin scenarii diverse. Rezultatele implementării în diferite scenarii arată că rezidenții urmează interacțiunea Nash-Equilibria, coeficientul Kappa fiind de 0,8104.

Volum XVIII |

Cetățenii născuți pe teritoriul României cu domiciliul actual în Ungaria, în perioada 2011-2017

Rezumat: Cetățenii străini au început să imigreze în Ungaria în urma transformării sale democratice. Etnia a avut un rol decisiv în această perioadă: au sosit mai ales oameni cu naționalitate maghiară. Ulterior, în urma aderării Ungariei la Uniunea Europeană, tendințele globale au avut un impact asupra rețelelor de migrație maghiare: sursa migratorie a Ungariei s-a extins și a fost capabilă să atragă cetățeni străini la distanțe mai mari.
Astfel, se disting două niveluri cauzale ale migrației internaționale către Ungaria: impactul migrației globale și deplasările din țările din bazinul carpatic spre Ungaria. În Europa, ponderea principală a țărilor vecine este legată de afinitățile transfrontaliere de natură lingvistică și culturală. Migrația internațională din Ungaria se caracterizează prin predominanța distanțelor scurte, iar majoritatea populației imigrante are naționalitate maghiară sau vorbește nativ limba maghiară.
Cei mai mulți imigranți din Ungaria sosesc din România, astfel încât obiectivul este analizarea caracteristicilor sociale, economice și demografice ale migranților în funcție de zonele lor de naștere.
Fluxurile migratorii între cele două țări au fost concentrate spațial; un sfert din mișcările cuprinse între 2011 și 2017 au avut loc între Ungaria Centrală și Regiunea de Dezvoltare Centru din România. În alegerea noului loc de reședință, pe lângă centrele de mare importanță economică, regiunile de frontieră joacă și ele un rol important, fapt care poate fi, în parte, explicat prin fenomenul migrației circulare, dar și prin interacțiunea mai lesnicioasă cu acei membri ai familiei care au rămas acasă.

Volum XVIII |

Estimarea capacității turistice de suport pentru situri Natura 2000. Studiu de caz din NV României

Rezumat: Estimarea capacității turistice de suport pentru trei situri Natura 2000 din NV României și utilizarea adecvată a unei metodologii cantitative adaptată tehnicilor de lucru actuale reprezintă obiectivele principale ale acestui demers științific. În acest sens, s-au determinat parametri pentru obținerea capacității fizice de suport, după care valoarea rezultată a fost modificată prin coeficienții aferenți factorilor de corecție. În cadrul lor a fost introdus și CAV_NDVI, factor ce reflectă abundența vegetației și valoarea indicelui spectral NDVI la nivel de pixel, prin care cuantificăm starea de sănătate a vegetației, ca măsură a stării ecologice a siturilor. Rezultatele obținute indică senzitivitatea algoritmilor utilizați la coeficienții factorilor de corecție și posibilitățile de conversie ale acestor rezultate în elemente cu valențe practice pentru gestionarea sustenabilă a siturilor.

Volum XVIII |

Analiza ierarhizării geografice rezultată din proprietățile LGA-urilor (unități teritoriale ale guvernelor locale) din Nigeria

Rezumat: Evenimentele naturale și entitățile creează adesea o structură care prezintă o scalare în organizarea acestora în spațiu și în timp. Ierarhizarea este o caracteristică comună a sistemelor naturale și sociale. Analiza ierarhizării poate determina o mai bună înțelegere a structurii și a funcției diferitelor locuri dintr-un peisaj, ducând astfel la o politică și intervenții mai bune pentru dezvoltarea durabilă. Studiul a examinat ierarhizarea din datele selectate la nivelul unităților teritoriale ale autorităților locale (LGA). Datele privind populația, rețeaua rutieră și limitele au fost furnizate, procesate și analizate cu software-ul ArcGIS pentru a se confirma sau nu legea lui Zipf și pentru a arăta structura formată de aceste atribute în toate LGA-urile din Nigeria. A fost adoptată o relație cap-la-coadă pentru a identifica ierarhia în seturile de date. Rezultatele au arătat că populația, suprafața, densitatea populației și densitatea rutieră au fost scalate. Pentru populație, suprafață, densitatea populației și densitatea rutieră există 6, 5,4 și 3 clase în LGA-uri. Aceste clase reprezintă clasificarea naturală și dinamică, și care sunt incluse în date. Evident, rezultatele indică clar că există mai multe clase decât clasificarea dihotomică uzuală, consolidând astfel dualismul în dezvoltare. Ierarhizarea geografică formată de aceste proprietăți a oferit o perspectivă asupra peisajului socio-eco-politic dezvăluind modelul nesustenabil de dezvoltare din cadrul întregii țării. În concluzie, utilizarea clasificării naturale inclusă în datele empirice este sugerată ca o modalitate mai bună de a clasifica autoritățile locale, sporind astfel discuțiile pentru formularea de politici care să abordeze astfel de inegalități evidente în ierarhizarea actuală.

Volum XVIII |

O revizuire a studiilor recente privind definițiile, mecanismele, schimbările undelor de căldură și impactul asupra mortalității

Rezumat: Valurile de căldură (HWs) reprezintă un pericol major pentru societate și mediul înconjurător. Creșterea frecvenței HWs cu magnitudine și impact ridicate a generat preocupare la nivel global și a atras interes asupra problemei în rândul climatologilor în ultimul deceniu. În articol sunt inventariate studiile realizate în perioada 2007-2018 privind definiţiile HWs, factorilor declanșatori, schimbărilor prezente și viitoare și impactul asupra mortalității. Prin inventarierea literaturii de specialitate recente, a fost evdențiat că deși dinamica atmosferei este principalul factor generator al HWs, temperatura apei de suprafață (SST) și condițiile date de suprafața terenurilor sunt de asemenea factori generatori importanți. Diverstatea definițiilor atribuite HWs determină dificultăți în selectarea unor metodologii potrivite pentru identificarea fenomenelor respectve și compararea rezultatelor unor studii care utilizează definiții diferite. Totuși, analizând un eșantion de 109 lucrări, a fost observată o preferință asupra unor definiții bazate pe percentile. Așadar, în 71.6% din articolele analizate au fost utilizate doar definiții bazate pe percentile pentru identificarea HWs. În ciuda marii varietăți de definiții, rezultatele analizelor au fost similare. Astfel, literatura recentă furnizează dovezi ample care atestă o creștere semnificativă a caracteristicilor HWs pe suprafeţe extinse ale planetei. Literatura științifică indică faptul că HWs au fost unul dintre factorii responsabili pentru creșterea mortalității în multe părți ale lume. În viitor este anticipată o amplificare a caracteristicilor HWs, conducând la o creștere a impactului pe care acestea îl vor avea asupra mortalității. Cu toate acestea, prin implementarea unor măsuri riguroase de adaptare, poate fi diminuat impactul negativ care conduce la mortalitate. În concluzie, a fost remarcat faptul că s-a realizat un progres substanţial în cercetarea HWs, rămânând însă lacune importante care necesită abordare.