fg
Volum XIX |

Conul aluvionar al râului Buzău – o abordare a modelării apelor subterane pentru o exploatare durabilă

Rezumat: Cunoașterea resurselor de apă subterană este o provocare cheie pentru hidrogeologi, în special datorită creșterii continue a cererii de apă potabilă. Acest articol își propune să investigheze consecințele supraexploatării asupra acviferului freatic din conul aluvionar al râului Buzău și să prezinte soluții de exploatare astfel încât să se realizeze o valorificare sustenabilă a apei subterane. Studiul a fost realizat utilizând informații (nivelul apei subterane și informații generale de la 97 de foraje hidrogeologice) provenite de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, respectiv colectate pe teren în perioada 18-19 iulie 2017 (cota luciului râurilor Buzău și Călmățui). Datele caracteristice acviferului au fost analizate statistic, iar rezultatele obținute au permis realizarea unui model conceptual al hidrostructurii și al unui model matematic de curgere a apei subterane, utilizând programul FREEWAT. Exploatarea continuă a acviferului freatic prin fronturile de captare care alimentează orașul Buzău (fronturile Crâng, Zahăr I și Sud) a fost simulată folosind modelul hidrodinamic, în regim nestaționar. Au fost definite debitele maxim admisibile pentru fiecare foraj hidrogeologic care exploatează acviferul freatic utilizând modelul matematic (valori cuprinse între 4.0 și 19.0 l/s). Exploatarea acestor debite a fost efectuată timp de 10 ani, cu pași de timp care au permis o analiză a extinderii conului de depresiune și a denivelării, după 90 de zile, 180 de zile, un an și cinci ani de pompare continuă. După zece ani, conul de depresiune rezultat a atins un diametru de 9.8 km, iar nivelul apei subterane a scăzut cu valoarea maximă de 8.26 m (în foraj). Pentru simularea staționară (care nu este influențată de parametrul timp), s-a observat faptul că pomparea cu debitele maxime admise a rezultat dintr-o denivelare care depășește o treime din coloana de apă, ceea ce indică o supraexploatarea

Volum XIX |

Sensibilitatea, expunerea şi vulnerabilitatea la schimbările climatice ale şorecarului mare în Europa

Rezumat: Răspunsul speciilor la schimbările climatice pot fi analizate din 3 perspective principale: schimbările ale ariei de distribuţie, schimbările fenologice şi secţia genetică a diferitelor caracteristici pentru a se putea adapta la noile condiţii. Analiza factorilor climatici de nişă (CNFA) este un instrument dezvoltat pentru a ajuta la evaluarea vulnerabilităţii speciilor la schimbările climatice. Pentru a testa utilitatea metodei CNFA, am ales ca studiu de caz şorecarul mare (Buteo rufinus). Această specie se regăşeşte în Europa de Sud-Est, din sudul Balcanilor până în nord-vestul Mongoliei şi China, preferând zonele deschise, stepele aride şi semi-deşerturile sau zonele muntoase. Conform modelului CNFA, habitatul şorecarului mare primeşte o cantitate mai mica de precipitaţii în sezonul cald (PWQ) comparative cu regiunea europeană, şi înregistrează mai puţine variaţii de temperature în timpul anului (TS). Pe de altă parte, prezenţa şorecarului mare este asociată cu valori mari ale variaţiei diurne medii (MDR) şi variaţii ale precipitaţiilor (PS). Cea mai mare sensibilitate a speciei provine de la cantitatea de precipitaţii din sezonul cald (PWQ) şi de la variaţiile de temperatură şi umiditate din toate anotimpurile (TS şi PS). Cea mai mare vulnerabilitate pentru şorecarul mare este cauzată de precipitaţiile din cea mai caldă perioadă (PWQ), sezonalitatea temperaturilor (TS) şi temperatura medie anuală (ATM).

Volum XIX |

Analiza spațio-temporală a incidenței bolilor populației din regiunea Liov

Rezumat: Lucrarea prezintă o analiză spațio-temporală a dinamicii incidenței bolilor populației din regiunea Liov, pe principalele clase de boli, în perioada 2009-2018. Au fost analizați principalii factori care influențează această incidență și situația demografică generală. Studiul indică că fiecare grup de factori influențează în mod particular, fie pozitiv, fie negativ, anumite aspecte din diferite zone. Structura incidenței bolilor din regiunea Liov pe clase de boli pentru perioada 2010-2018 nu s-a modificat. În mod tradițional, include boli ale sistemului respirator, bolile hematologice, cele ale sistemului circulator endocrin și neoplasm. Au fost calculați și analizați indici ai schimbărilor din incidența bolilor în cadrul populației din regiune până în anul 2018 pe principalele clase de valori în contextul unităților teritorial-administrative. S-a recurs la o analiză cluster pentru a determina diferențele spațiale ale incidenței în cadrul regiunii Liov. Pentru cluster, principalii indicatori ai incidenței în cadrul populației au fost aleși pe clase de boli care au cea mai mare pondere în cadrul morbidității. Această analiză a permis identificarea a două clustere în cadrul regiunii, pentru care au fost discutate caracteristicile indicatorilor de morbiditate. Analiza variației (LSD-test) indică prezența unor diferențieri semnificative în ceea ce privește incidența bolilor aparatului respirator în cadrul populației din regiunea Liov. Studiul incidenței bolilor într-o anumită zonă permite elaborarea unor previziuni privind starea de sănătate a populației și identificarea unor soluții și măsuri pentru îmbunătățirea sănătății.

Volum XIX |

Implicațiile crizei de securitate a Sahelului pentru industria turismului din Algeria

Rezumat: Scopul acestei lucrări este de a ilustra modul în care industria turistică a Algeriei a fost afectată de instabilitatea politică a țărilor din regiunea Sahel în perioada 1999-2020 și modul în care factorii de decizie algerieni au reacționat pentru a gestiona efectele adverse ulterioare. Datele fundamentale utilizate în acest studiu au fost colectate dintr-o serie de rapoarte, comunicate de presă și interviuri față în față cu un grup selectat de autorități publice și companii private din sectorul turistic din Algeria. În plus, a fost utilizată și o colecție importantă de date secundare din diferite surse. Rezultatele arată că problemele de securitate ale Sahelului au avut implicații serioase pentru industria turismului din Algeria. Instabilitatea politică a țărilor vecine a făcut din „securitate” piesa centrală a politicii externe algeriene. Studiul arată, de asemenea, că politica de securitate algeriană se bazează pe un set de principii care nu s-au schimbat niciodată în timp. Descoperirile arată în plus că politica de securitate din Algeria nu a fost suficient de flexibilă în ceea ce privește procesul de dezvoltare. Drept urmare, turismul a fost blocat în politica externă a țării, iar Algeria a fost forțată neintenționat să abandoneze unul dintre cele mai puternice motoare ale creșterii economice.

Volum XIX |

Strategii pentru limitare și diminuare a primului val al pandemiei de Covid-19. O abordare teritorială în țările din Europa Centrală și de Est

Rezumat: Lucrarea analizează situația din statele ECE cu privire la strategiile de limitare și diminuare a pandemiei, punând accent pe sistemele de sănătate și factorii de vulnerabilitate (valori mici ale indicelui de securitate globală a sănătății, sistemel de sănătate cu personal puțin, ponderi mari ale populației vulnerabile – persoane obeze, cu diabet sau cele care locuiesc în condiții precare). Pe măsură ce virusul SARS-COV-2 s-a răspândit în tot maimulte state, guvernele țărilor din ECE s-au grăbit să ia măsuri preventive pentru limitarea răspândirii, cu atât mai mult cu cât primele cazuri au fost importate din străinătate (în principal din Italia). Măsurile de sănătate publică luate în timpul epidemiei în primăvară au fost eficiente, în principal datorită reducerii semnificative a infectărilor datorită contactului și distanțării sociale, care a fost parțial voluntară, parțial impusă. Astfel, la începutul lunii martie, școlile au fost închise, persoanele care se întorceau din zonele cu răspândire comunitară a virusului au fost forțate să intre in carantină, urmate apoi de limitarea deplasărilor și măsuri de protecție individuale. În statele din ECE, restricțiile severe, atunci când au fost aplicate, au precedat curba infecțiilor. Au existat foarte puține diferențe în ceea ce privește conceperea și implementarea strategiilor de diminuare, care au puse în practică rapid, de unde și o rată suficient de mică a infectărilor care să nu pună o presiune mult prea mare pe sistemul de sănătate publică.