fg

Subscribe2


 

Volum XVIII |

Viața și activitatea Profesorului Constantin Savin

Rezumat: In memoriam

Volum XVIII |

O revizuire a studiilor recente privind definițiile, mecanismele, schimbările undelor de căldură și impactul asupra mortalității

Rezumat: Valurile de căldură (HWs) reprezintă un pericol major pentru societate și mediul înconjurător. Creșterea frecvenței HWs cu magnitudine și impact ridicate a generat preocupare la nivel global și a atras interes asupra problemei în rândul climatologilor în ultimul deceniu. În articol sunt inventariate studiile realizate în perioada 2007-2018 privind definiţiile HWs, factorilor declanșatori, schimbărilor prezente și viitoare și impactul asupra mortalității. Prin inventarierea literaturii de specialitate recente, a fost evdențiat că deși dinamica atmosferei este principalul factor generator al HWs, temperatura apei de suprafață (SST) și condițiile date de suprafața terenurilor sunt de asemenea factori generatori importanți. Diverstatea definițiilor atribuite HWs determină dificultăți în selectarea unor metodologii potrivite pentru identificarea fenomenelor respectve și compararea rezultatelor unor studii care utilizează definiții diferite. Totuși, analizând un eșantion de 109 lucrări, a fost observată o preferință asupra unor definiții bazate pe percentile. Așadar, în 71.6% din articolele analizate au fost utilizate doar definiții bazate pe percentile pentru identificarea HWs. În ciuda marii varietăți de definiții, rezultatele analizelor au fost similare. Astfel, literatura recentă furnizează dovezi ample care atestă o creștere semnificativă a caracteristicilor HWs pe suprafeţe extinse ale planetei. Literatura științifică indică faptul că HWs au fost unul dintre factorii responsabili pentru creșterea mortalității în multe părți ale lume. În viitor este anticipată o amplificare a caracteristicilor HWs, conducând la o creștere a impactului pe care acestea îl vor avea asupra mortalității. Cu toate acestea, prin implementarea unor măsuri riguroase de adaptare, poate fi diminuat impactul negativ care conduce la mortalitate. În concluzie, a fost remarcat faptul că s-a realizat un progres substanţial în cercetarea HWs, rămânând însă lacune importante care necesită abordare.

Volum XVIII |

Parametrii climatici relevanți pentru declanșarea avalanșelor în Munții Făgăraș (Carpații Meridionali)

Rezumat: Condițiile climatice pot contribui semnificativ la apariția mai multor hazarde naturale în zonele montane, precum aluncări de teren, incendii de vegetație, inundații și avalanșe. Acest studio analizează variațiile principalilor parametrii meteorologici care favorizează declanșarea avalanșelor la stația meteorologică Bâlea-Lac. Din câte cunoaștem, acesta este primul studiu al prametrilor climatici de bază are pot constiti factori declansatori pentru avalanșe în Munții Făgăraș (Carpații Meridionali). Studiul utilizează datele de la o singură stație meteorologică (Bâlea Lac) în perioada 1979-2017, considerând că este relevant din punct de vedere climatic pentru producerea avalanșelor în zonă. Rezultatele demonstrează că circumstanțele teoretice pentru declanșarea avalanșelor (stratul de zăpadă, zăpada proaspăt cazătă sau vântul) pot fi surprinse. Lucrarea descrie succinct și sistemul de monitorizare nivală condus de către Administrația Meteorologică Națională, punând accent pe utilitatea acestuia pentru prevederea avalanșelor.

Volum XVIII |

Urmărirea dezvoltării tehnologiei radarului meteorologic în România și la nivel mondial

Rezumat: La apropape 90 de ani de la invenția radarului, tehnica radar a evoluat extrem de mult, iar astăzi se prezintă ca un instrument de mare importanță în diferite domenii de cercetare (meteorologie, aviație, astronomie, aeroecologie, etc.). Obiectivul principal al articolului este de a identifica perioadele de dezvoltare la nivel global și în România precum și identificarea tehnologiei prezente în majoritatea radarelor meterologice operaționale. Articolul se bazează pe publicații din jurnale internaționale și cărți științifice, care acoperă perioada 1930-2018. Prezentarea de ansamblu demonstrează motivele pentru care astăzi radarul meteorologic este un instrument puternic pentru studiile privind estimarea precipiațiilor atmosferice, viteza și direcția vântului, analiza riscului pluviometric și realizarea prognozelor meteo. Cunoașterea evoluției tehnologice este necesară pentru construirea noilor generații radar și depășirea limitelor actuale în ceea ce privește precizia datelor radar și limitele de observare. Scopul acestui articol este de a rezuma evoluția radarului meteorologic, punându-se accentul pe primele experimente desfășurate în perioada analogică și digitală.

Volum XVIII |

În căutarea ultimilor giganți. Modelarea potențialului de conservare al arborilor seculari din Regiunile Biogeografice Continentale și Stepice ale României

Rezumat: Articolul de față urmărește modelarea potențialului de conservare al câtorva specimene foarte mari de arbori aparținând unor specii atât autohtone cât și exotice din Regiunile Biogeografice Continentale și Stepice ale României, areale caracterizate de o mare diversitate a mediului natural. Secole de intervenție antropică au generat înlocuirea majoră a vegetației inițiale cu păduri seminaturale în zone de munte, pășuni și culturi permanente la deal sau terenuri arabile la câmpie. Peisajele inițial virgine prezintă numeroase rămășițe prin prisma arborilor bătrâni, în timp ce alte speciile exotice sunt comune. În vederea identificării potențialului de conservare a acestora, a fost aplicată o abordare enciclopedică axată pe numeroase deplasări în teren, măsurători, cercetări în literatura de specialitate, analiză de hărți istorice și discuții cu localnicii. Rezultatele certifică existența a diferite specii caracterizate de un potențial de conservare mediu și ridicat. Câteva dintre aceste specimene sunt subiectul a numeroase cercetări și posedă un statut de conservare favorabil, în timp ce numeroase altele sunt practic necunoscute și neprotejate. Rezultatele sunt utile în domenii complexe precum conservarea biodiversității, managementul durabil al ecosistemelor și ecoturism.