fg

Subscribe2


 

Volum XVI |

Rezultatele preliminare în determinarea arealelor inundabile folosind sistemul UAS în bazinul superior al Ozanei (Carpații Orientali)

Rezumat: Tehnica UAV, și mai recent sistemele UAS, își regăsesc tot mai mult locul în diverse domenii de cercetare și activități practice. Creșterea numărului publicațiilor privind aplicabilitatea acestora este spectaculoasă. Obiectivul prezentului studiu este de a pune în evidență eficiența unui sistem integrat de comandă-survol-fotografiere, pe un areal cu evidente probleme legate de hazarduri și riscuri hidrice. Forma cvasi-circulară, petrografia bazinului Ozanei superioare, orientarea și deschiderea acestuia pe direcția circulației predominante a maselor de aer, reprezintă doar câteva dintre motivele pentru care a fost ales ca studiu de caz. De asemenea, localitățile se înșiră pe firul văilor, iar confluența aleasă are un potențial de remuu, în cazul unor ploi izolate în cele două subbazine aferente. UAV Phantom 4 quadcopter, sistemul UAS, aplicația DroneDeploy, aplicația UAVPhoto, aplicația Visual-SFM, algoritmul Daisy, rețeaua de microtriangulație (mesh), texturile suprafeței de lucru, ortofotoplan hiperrezolut, model DSM cu rezoluție 5 cm etc sunt elementele tehnice care au făcut posibilă o modelare la un foarte mare detaliu. Debitele cu probabilități utilizate provin de la cele două stații hidrometrice situate foarte aproape de arealul de studiu și au fost calculate în aplicații profesionale omologate la nivelul rețelei hidrometrice naționale, folosind distribuțiile statistice consacrate Kriţki-Menkel și Pearson III. Ridicarea profilelor transversale s-a realizat în modulul ArcMap 10.x, folosind extensia 3D Analyst, iar calculul hidraulic, pentru obținerea vitezei medii, a fost făcut utilizându-se ecuația Manning, ulterior suprafețele inundabile fiind delimitate pe profile. În același mod ESRI a fost realizată interpolarea poligonului de inundabilitate și suprapunerea sa peste modelul terenului și peste ortofotoplan. Analiza rezultatelor indică, paradoxal, un grad redus de afectare a habitatului antropic, însă acest aspect se datorează, în mare măsură, intervenției echipelor tehnice în recalibrarea albiei minore, colmatată masiv de transportul aluvionar.

Volum XVI |

Evaluarea calității apelor subterane și oportunitatea pentru irigații în corporația Dindigul din districtul Dindigul, Tamil Nadu, India

Rezumat: Scopul principal al acestui studiu este de a evalua calitatea apelor subterane și oportunitatea pentru utilizarea acesteia pentru irigații în Corporația Dindigul, Tamil Nadu, India. Din arealul analizat au fost colectate 30 de mostre de apă pentru a determina parametrii fizici și chimici. Pentru analiza calității apelor pentru irigații, a fost determinat Raportul de absorbție a sodiului (SAR), Procentul de sodiu (SP), salinitatea potențială (PS), Carbonatul de sodiu residual (RSC), Raportul lui Kelly și Procentul de sodiu solubil (SSP). Conform rezultatelor analizelor effectuate, valorile SAR indică că 84% din mostrele analizate prezintă o calitate excelentă, 13% bună și 3% sunt neconforme. În funcție de ponderea sodiului, doar 10% au o bună calitate, 50% permit irigațiile, în timp ce 40% nu întrunesc condițiile. Conform raportului PS și RSC, 97% din mostrele analizate nu prezintă o calitate satisfăcătoare, doar 3% putând fi folosite pentru irigații. Valorile de la Raportul lui Kelly și SSP indică că 27% sunt de bună calitate, iar 73% sunt nesatisfăcătoare. În partea de vest a ariei analizate, apele se caracterizează printr-o concentrație mai mare de săruri. Conform rezultatelor analizelor effectuate, în cea mai mare parte resursele de apă subterană din spațiul analizat nu întrunesc condițiile de calitate pentru a fi utilizate în irigații.

Volum XVI |

Monitorizarea condițiilor de secetă prin utilizarea factorului precipitații. Studiu de caz: stația meteorologică Jaisalmer, Rajasthan, India

Rezumat: Seceta reprezintă un fenomen climatic indus de un deficit de umezeală generat de scăderea cantității de precipitații căzute într-o regiune, într-o perioadă dată. Astfel, pentru evaluarea secetei sunt necesare serii lungi de date. Pe baza cantităților de precipitații înregistrate la stația Jaisalmer din statul indian Rajasthan, pentru monitorizarea condițiilor de secetă au fost calculați indicatori ai secetei meteorologice precum Indicele Standard al Precipitațiilor Anuale (ISPA), Indicele Standardizat de Precipitații (ISP), Indicele Anomaliei de Precipitații (IAP) și Indicele Decilelor (ID). Apoi, testele Kolmogorov-Smirnova și Shapiro-Wilk au fost aplicate pentru a verifica acuratețea datelor brute. Testul secvențial Mann–Kendall (testul SQ-MK) a fost aplicat pentru determinarea tendințelor. Rezultatele nu arată o tendință statistic semnificativă, dar au existat mutații negative punctuale ale precipitațiilor anuale. Monitorizarea secetei pe baza celor patru indicatori menționați relevă că indicele ISPA e cel mai potrivit pentru arealul în studiu, de-oarece coeficientul său de corelație este apropiat de valoarea 1.

Volum XVI |

O hartă web a peisajelor Muntelui Vitosha și dezvoltarea științei peisajului în Bulgaria

Rezumat: În primul rând, scopul articolului este acela de a prezenta clasificarea peisajelor și harta acestora la nivelul Muntelui Vitosha. Pe de altă parte, lucrarea furnizează harta ca exem-plu și ilustrare în contextul abordărilor tradiționale utilizate în Bulgaria cu privire la definirea peisajului, precum și în cercetarea și clasificarea peisajelor. În articol se realizează și o succintă prezentare a dezvoltării științei peisajului în Bulgaria.
Alegerea arealului de studiu este legată de faptul că Muntele Vitosha reprezintă o arie protejată, fiind declarat Parc natural în 1934, iar în prezent este parte a rețelei Natura 2000.
Harta peisajelor Muntelui Vitosha este realizată prin utiliz-area instrumentelor GIS și este implementată ca o hartă web, ceea ce ușurează mult accesul, examinarea și lucrul cu aceasta, în comparație cu hărțile statice.

Volum XVI |

Impactul expansiunii urbane asupra Luncii Jiului. Studiu de caz – Municipiul Craiova, România

Rezumat: Expansiunea urbană a oricărei așezări presupune modificarea mediului natural și transformarea treptată a acestuia într-unul antropic, care să asigure necesitățile comunității. Un prim pas în planificarea urbană îl constituie identificarea schimbărilor produse, iar acest studiu reconstituie modificările antropice induse luncii Jiului în ultimii 150 de ani, prin intermediul comparațiilor spațiale multi temporale, a caracteristicilor geomorfologice și a indicatorilor de antropizare și transformare a mediului. Prin procesarea materialelor cartografice istorice si a imaginilor satelitare actuale se evidențiază dinamica zonelor umede si a ariei construite din lunca Jiului in perioada 1864 – 2017. Extinderea teritoriul urban a impus lucrări de protecție împotriva inundațiilor, ce au fost realizate de-a lungul canalelor și lacurilor rezultate din desecarea bălților si zonelor mlăștinoase. Pe cursul Jiului au fost executate lucrări hidrotehnice de îndreptare, îndiguire și regularizare, ceea ce a dus la transformarea cursului dintr-unul puternic meandrat cum era în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, într-unul sinuos în anul 2017. Studiul se constituie într-un instrument util in planificarea urbană, prin centralizarea modificărilor survenite în luncă, a lucrărilor antropice realizate si a schimbărilor cursului Jiului in sectorul analizat.