fg

Subscribe2


 

Volum XVII |

Evaluarea importanței patrimoniului cultural evreiesc din Oradea, județul Bihor, Romania

Rezumat: Studiul actual are scopul de a evalua importanța patrimoniului cultural evreiesc din orașul Oradea, județul Bihor, o destinație turistică emergentă și foarte dinamică. Astfel, pe baza unui sondaj aplicat autorităților publice centrale, turiștilor și populației locale, aceasta sinagoga s-a evidențiat ca fiind cea mai importantă clădire a patrimoniului cultural evreiesc. Potrivit rezultatelor cercetarii, Sinagoga Neologa Sion a fost desemnată de respondenți ca fiind cea mai reprezentativă pentru patrimoniul de identitate evreiască în proporție de 90%, în timp ce 96% dintre respondenți au răspuns că aceasta este cel mai important obiectiv turistic al orașului, în special după lucrările de reabilitare. Printre celelalte clădiri enumerate, Sinagoga Neologă Sion a fost aleasă de respondenți datorită particularităților sale arhitecturale privind unicitatea dată de stilul eclectic, pigmentat cu elemente Art Nouveau.

Volum XVII |

Potențialul turismului educațional durabil al Parcului Național Djerdap

Rezumat: Pornind de la noua paradigmă educațională care se bazează pe abordarea constructivistă și contextuală, această lucrare va specifica potențialul turistic al Parcului Național Djerdap, care ar trebui să dezvolte abilitățile tinerilor pentru dezvoltarea durabilă. Obiectivul principal al acestei lucrări este de a folosi abordarea holistică, analiza resurselor turistice, potențialul lor educațional și tipurile de turism educațional în Parcul Național Djerdap pentru a sublinia potențialul educațional insuficient utilizat. Acesta ar putea ajuta copiii și tinerii să dobândească cunoștințe, să-și dezvolte personalitatea prin promovarea învățării prin experiență, contact direct cu lucrurile pe care le învață, cercetarea și abordarea proiectului. Rezultatele acestui studiu indică necesitatea de a crea programe educaționale pentru toate vârstele, de a îmbunătăți capacitățile de cazare, precum și materialele educaționale, de a educa mai bine ghizii privind desfășurarea activităților de învățare în mediul ambiant, cercetarea și proiectare activităților pentru toate grupele de vârstă. Confirmând importanța turismului educational, care ar putea ajuta educația pentru dezvoltarea durabilă, lucrarea subliniază necesitatea sprijinului la nivel de stat pentru promovare și implementare de activități, proiecte și schimb de bune practici.

Volum XVII |

Tipare postcomuniste ale migrației în România: dinamică și perspective teritoriale

Rezumat: Lucrarea abordează o problemă de mare importanță pentru România, aceea a migrației internaționale, aflate într-un proces continuu de exacerbare după prăbușirea regimului comunist, dar cu diferențieri spațiale importante. Acest demers a impus necesitatea unei serii de reprezentări spațiale menite să evidențieze tipologia și structura fluxurilor migratorii la nivelul întregii țări în perioada postcomunistă, dar și schimbările de direcție sau de intensitate ale acestora. În aproape trei decenii, din România au emigrat peste 550.000 persoane, alte aproape 240.000 persoane fiind plecate temporar în străinătate în 2017, conform datelor statistice oficiale, în realitate numărul acestora fiind mult mai mare. Migrația internațională a românilor prezintă caracteristici aparte, putând fi individualizate patru perioade distincte, caracterizate prin caracteristici demografice si distributie teritorială specifică. În ansamblu, se constată o glisare a zonelor emițătoare de emigranți dinspre vestul și centrul țării imediat după căderea comunismului către zona estică și sudică în ultimii ani, cu antrenarea predominantă a adultilor tineri.

Volum XVII |

Măsuri de prevenire și control al poluării solului în China

Rezumat: Poluarea solului este o problemă majoră în China. Lucrarea de față descrie politicile implementate de guvern spre a remedia situația, fie prin prevenirea poluării adiționale, fie prin reducerea nivelului existent de poluare. În primul rând, China își pune la punct cadrul legal pentru protejarea terenurilor arabile, pentru controlul surselor de poluare și pentru evaluarea, managementul și reabilitarea siturilor poluate. În al doilea rand, guvernul a întreprins acțiuni pentru îmbunătățirea identificării și monitorizării surselor de poluare. În al treilea rând, guvernul a promovat tehnologii chimice și biologice cu scopul de a scădea nivelul de poluare a solului. În ciuda acestor eforturi, încă există provocări semnificative. China este caracterizată printr-o considerabilă diversitate economică, socială și environmentală, deci politicile uniforme de tip top-down pot întâmpina probleme serioase în multe areale. Mai mult, instituțiile locale responsabile cu reabilitarea siturilor afectate de acest tip de poluare nu dispun de cunoștințele necesare cu privire la standardele pentru soluri nepoluate, de tehnologia potrivită pentru inspecția și tratamentul solurilor, sau de strategiile de management al unor suprafețe extinse. In plus, costurile pentru reabilitarea terenurilor sunt foarte mari, estimările fiind între 6 și 11 trilioane CNY, iar potențialul de amortizare a cheltuielilor prin reabilitarea solului este redus.

Volum XVII |

Migrarea laterală a cursului Jiului între 1864 și 2018. Studiu de caz: sectorul Craiova – Zăval

Rezumat: În ultimii 154 de ani, cursul Jiului de la confluența cu Amara-dia și până la vărsarea în Dunăre a suferit modificări laterale și de lungime. Scopul prezentului articol este acela de a evidenția aceste modificări și de a le stabili amploarea, cu desprinderea unor concluzii legate de viitoarea evoluție a cursului Jiului.
Rezultatele analizei suporturilor cartografice au arătat că din 1864 și până în 2018 Jiul s-a scurtat în secțiunea inferioară cu 38,1 km, scăzând de la 134 de km la 95,9 km. Scurtarea cursului s-a realizat treptat. Astfel, între 1864 și 1910 lungimea cursului a scăzut cu 25,6 km, de la 134 km până la 108,4 km. Din 1910 și până în 1970 s-a mai produs o scur-tare cu 11,9 km, iar între 1970 și 2018, Jiul şi-a scurtat cursul cu aproximativ 0,6 km. Cea mai mare distanță dintre cursul istoric și cel prezent indică o valoare de 11.22 km la vărsarea în Dunăre.