fg

Subscribe2


 

Volum XVII |

Studiu privind evoluția peisajului în bazinul raului Koel de Nord, Jharkhand, India: implicații tectonice și structurale bazate pe analiza hipsometrică

Rezumat: Hispometria este larg utilizată în indicarea efectelor tectonice și a stadiului de eroziune al reliefului. Tectonica, neomogenitatea structurală, diferențele litologice și variațiile climatice duc la undulații topografice marcate în discrepanțe ale valorilor. Indicele hipometric (și curba), care indică distribuția frecvenței altitudinii proporționale cu aria proporțională corespunzătoare, este folosit ca instrument pentru a descrie caracteristicile morfologiei peisajului, variabilitatea litologică și gradul de disecție fluvială. Mulți muncitori au folosit-o pentru a deduce compararea ratelor de eroziune cu ratele tectonice de ridicare. Cu toate acestea, există mulți alți factori care au influențat undulațiile topografice, altele decât tectonica, care au dus la o varietate a hipsometriilor. Indicele morfotectonic, integrala hipsometrică, calculat folosind modele altimetrice digitale (DEM) în mediul SIG, a fost folosit pe scară largă pentru a deduce efectele tectonice, starea eroziunii și controalele structurale. Prezentul studiu este făcut pentru bazinul hidrografic al râului Koel de Nord. Acest râu îzvorăște din platoul Ranchi și unește cu râul Son, aflat la câțiva kilometri nord-vest de Haidarnagar, fiind afluent de dreapta al râului Son. De-a lungul întregului său curs, râul Koel de Nord (260 km) curge prin regiunea de platou formată mai ales din roci metamorfice. Prin urmare, controlul structural pare a fi controlul primar privind evoluția peisajului din acest sub-bazin. În acest studiu, a fost calculată integrala (și curba) hipsometrică pentru cursurile de ordinul trei și cele de ordin superior pentru a vedea dacă acest indice morfotectonic indică vreun semn de înfluență tectonică, structurală sau litologică asupra evoluției peisajului din bazinul râului Koel de Nord.

Volum XVII |

Utilizarea rețelelor de senzori wireless în detectarea inundațiilor și monitorizarea poluării fluviale

Rezumat: În această lucrare propunem un sistem de monitorizare a râurilor pe baza rețelelor de senzori wireless (tehnologiei WSN). Sistemul constă din noduri de senzori care măsoară periodic mai mulți parametri, cum ar fi debitul, nivelul apei, precipitațiile și nivelul de poluare. Fiecare tip de nod are două valori de prag și datele măsurate sunt comparate cu acestea la sfârșitul intervalului de raportare. Pe baza situației actuale din WSN și a vitezei de măsurare, senzorii pot utiliza trei frecvențe diferite de raportare. Simu-larea sistemului de monitorizare a râurilor este realizată folosind un instrument software Matlab și sunt prezentate rezultatele analizei pe parcursul unui ciclu de viață WSN. Sunt luate în considerare două posibile arhitecturi ierarhice de sistem, iar performanța acestora este comparată. Arhitectura optimă a sistemului pentru această aplicație WSN este discutată pe baza rezultatelor obținute.

Volum XVII |

Impactul activităților umane asupra mediului natural în Câmpia Romanațiului (România), în perioada postcomunistă

Rezumat: Scopul articolului este acela de a prezenta impactul activităților umane asupra peisajelor naturale în Câmpia Romanațiului. Odată cu schimbarea regimului comunist, s-a schimbat și forma de proprietate a pământului prin dispariția cooperativelor agricole. Acest lucru a dus la fărâmițarea terenurilor și schimbarea modului de utilizare a acestora. Prin calcularea unor indicatori de presiune umană asupra mediului, pe baza datelor statistice, s-au realizat hărți cu ajutorul programelor GIS, acestea fiind apoi comparate și interpretate, urmârindu-se astfel evoluția impactului antropic asupra mediului, în perioada 1992-2017.

Volum XVII |

Modelarea calității habitatelor peisajelor forestiere intacte la scară globală folosind metode specifice ecologiei peisajelor

Rezumat: Modelarea calității habitatelor peisajelor forestiere intacte (IFL) pentru diferite specii reprezintă un aspect crucial în privința conservării biodiversității. Ecologia peisajelor permite aplicarea unei game variate de metrici utili în vederea cuantificării relațiilor complexe dintre structura și funcția acestora. Studiul de față are ca scop realizarea unui diagnostic ecologic al parcelelor IFL nealterate din anul 2013 în contextul eficienței funcției acestora de habitate pentru specii ce preferă atât zonele de margine, cât și cele interioare prin intermediul cunatificării influenței parcelelor vecine alterate în perioada 2003-2013 din cauze naturale sau antropice cu ajutorul Indexului Contrastului de Margine și Indexului Suprafeței Centrale. Rezultatele evidențiază faptul că regiunile forestiere globale nu prezintă potențiale disfuncționalități ecologice în contextul furnizării de habitate atât pentru specii interioare, cât și de margine. Totuși, regiunile ecuatoriale din Africa, America și Asia sunt caracterizate de prezența unei calități scăzute a habitatelor, situație ce pe viitor poate genera disfuncționalități severe.

Volum XVII |

Conexiunea dintre turismul durabil și sistemele de certificare

Rezumat: Subiectul certificării și al standardelor este unul vast, complex și în același timp de actualitate, de aceea, cel mai bine este să se înceapă cu clarificarea termenilor. Un „standard”, prin definiție, este un set de linii directoare care ajută organizațiile să dezvolte, să gestioneze și să controleze totul, de la procese și produse la servicii și sisteme. Aceste orientări satisfac cerințe specifice în domenii precum eficiența, calitatea și siguranța. La rândul său, certificarea este procesul ce verifică dacă o organizație, un produs sau serviciu turistic îndeplinește standardele specifice acordării unei garanții scrise (logo-ul comercial), acesta reprezentând o bună modalitate de a le permite clienților să identifice produsele ce le asigură un nivel de calitate al serviciilor mai ridicat. Totodată aceasta participă la creșterea gradului de încredere în produsele ecoturistice atât pe plan național, cât și pe plan internațional, dar și la promovarea conceptului și a principiilor ecoturismului la nivel local, regional și național; la realizarea durabilă a destinațiilor și creșterea cunoștințelor în ceea ce privește un sistem de certificare, reprezentând beneficiile aduse de acesta. Pentru a certifica o organizație, un produs sau serviciu turistic ce atinge anumite standarde, organismele terțe acreditate pentru certificare trebuie să verifice dacă cerințele sunt îndeplinite printr-un proces de audit. Numai după finalizarea procesului de audit cu succes se poate emite un certificat oficial al unei organizații, compania admisă fiind de acord să mențină sistemele în conformitate cu cerințele standardului în perfecționare continuă. Dar de ce este necesar să vă supuneți activității și cheltuielilor procesului de certificare? Care sunt beneficiile unei companii sau al clienților acesteia? Certificarea acreditată de la terți demonstrează clienților actuali și potențiali că o organizație este dedicată calității și și-a acordat timpul necesar să construiască și să mențină o cultură în cadrul proceselor sale pentru a le oferi clienților același lucru, calitatea produsului turistic.