Rezumat: Lucrarea își propune să analizeze modificările înregistrate pe piețele locale de forță de muncă (PLF) din Spania din 2001 până în 2011, analizând 11 subgrupe de indicatori (ținând cont de sex, 4 activități, 4 sectoare și populația totală). Pentru analiza datelor privind navetismul pentru toate cele 11 subcategorii, precum și pentru identificarea schimbărilor de PLF pentru ambii ani s-a folosit un proces iterativ algoritmic cu N-1 pași, maximizând slujbele auto-restricționate (numărul de slujbe deținute de rezidenții din zonă și numărul rezidenților ce lucrau în aceeași zonă) pentru ariile generate. Pentru fiecare PLF sunt calculați 4 indici, variația acestora între 2001 și 2011 permițându-ne să identificăm dacă trec dintr-o categorie în alta (de la areale cu un surplus de locuri de muncă la areale cu deficit sau invers). Rezultatele arată că existe o creștere a mobilității, diferențe ale ratelor de mobilitate în funcție de caracteristicile subgrupelor, precum și conversia piețelor cu surplus de locuri de muncă în piețe cu deficit. Aceste tendințe reliefează vaste zone funcționale precum și niveluri mai reduse de auto-restricționare, reflectate în timpul parcurs pentru a ajunge la locul de muncă. Toate acestea au impact asupra calității vieții, coeziunii sociale și sustenabilității regiunilor.
Rezumat: Accesul la piață joacă un rol important în creșterea veniturilor micilor fermieri, dar piețele informale sunt tipice în țările în curs de dezvoltare. Comercianții și cumpărătorii predomină adesea pe piețele agricole. În acvacultura din Vietnam, colectorii sunt actori importanți și acționează ca un intermediar în legătura dintre fermieri și cumpărători. Această cercetare își propune să exploreze și să analizeze funcțiile și predominanța colectorilor în legătură cu micii piscicultori din laguna Tam Giang, centrul Vietnamului. Cercetarea calitativă este aplicată prin intermediul a 55 de interviuri semi-structurate care includ micii piscicultori, colectori, angrosiști, comercianți cu amănuntul, funcționari ai administrației publice locale, la care se adaugă informații secundare din date și rapoarte statistice. Rezultatele cercetării au arătat că legarea micilor piscicultori de piața de desfacere depinde de colectori, pentru că toate produsele din acvacultură ajung la colectori înainte de a fi distribuite următorilor cumpărători. Colectorii au întotdeauna strategii pentru a menține relația cu micii acvacultori și au întotdeauna un statut avantajos în lanțul valoric al acvaculturii. Colectorii sunt, de asemenea, considerați ca o barieră pentru micii fermieri în accesarea unor potențiale canale de comercializare. Tranzacțiile informale și încrederea sunt caracteristice în interacțiunea dintre colectori și micii producători.
Rezumat: În general, sărăcia este privită ca o deprivare acută și multi-dimensională. Întrucât sărăcia este un fenomen complex, cu multe dimensiuni, nu există un criteriu unic pentru a fi măsurată. Prin urmare, cercetători și factori de decizie deopotrivă au încercat să colecteze și să construiască indicatori la diferite scări geografice care să ofere informații cu privire la distribuția teritorială a acestui fenomen și a inegalităților înregistrate în cadrul unei țări. Lucrarea de față își propune să analizeze legăturile teritoriale ale sărăciei din districtul Hooghly, cu ajutorul a 12 indicatori, printre care distribuția populației pe caste și triburi, rata alfabetizării, diferențele pe sexe înregistrate de această rată, lucrătorii din agricultură, disponibilitatea apei potabile, a electricității, băilor în locuință, accesul la servicii bancare etc. Întreg studiul se bazează pe datele statistice obținute de la recensământ (2011), Anuarul statistic (2014) și Raportul Dezvoltării Umane (2011) etc. Pentru măsurarea diferențelor teritoriale în ceea ce privește nivelul de sărăcie în cadrul blocurilor rurale din districtul Hooghly, am folosit diverse metode statistice precum Indicele dimensiunii (Di), metoda coeficientului Kendall de ierarhizare, indicele compozit (Ci), scorul standard (scorul Z). A doua parte a lucrării evidențiază variațiile spațiale și cauzele sărăciei din districtul Hooghly, aceste cauze fiind interconectate cu societatea și spațiul. Tiparul spațial al sărăciei și factorii determinanți indică un impact considerabil, dar diferențiat, fiind evident că cea mai drastică situație este înregistrată în 3 blocuri, și anume Pandua, Goghat-I și Arambagh. Studiul arată, de asemenea, că nivelurile cele mai ridicate de sărăcie sunt întâlnite n cadrul păturilor sociale defavorizate – populația castelor și cea a triburilor, acestea fiind deprivate de-a lungul timpului de multe facilități necesare unui trai decent
Rezumat: Istoria și memoria culturală a mișcărilor haiducilor și uslașilor pe teritoriul balcanic este bine documentată și chiar a devenit recunoscută ca parte a patrimoniului material și imaterial din regiunea balcanică. Această importanță istorică și culturală se reflectă în cea mai mare parte în literatura epică orală, toponomastică și unele tradiții și obiceiuri locale. Scopul cercetării este de a analiza contextul moștenirii „hajduks și uskoks” pe teritoriul fostei Iugoslavii (Serbia, Croația, Bosnia și Herțegovina și Muntenegru), și în special de a analiza reflectările rămășițelor culturale ale acelor mișcări evidențiate în tradițiile orale și sporturile și jocurile tradiționale ca patrimoniu cultural imaterial al regiunii. O atenție specială este acordată diverselor „jocuri și abilități haiducești” tradiționale care au fost transmise evenimentelor sportive tradiționale și reflectă asemănări mari la nivel regional. Acest lucru este confirmat de compararea evenimentelor selectate din zona ex-Iugoslavă în diferite contexte. Aceste evenimente sunt percepute ca parte a unei culturi populare vii și a unui fel de comemorare publică a mișcărilor și bătăliilor istorice ale haiducilor și uslașilor devenind recent un element prospectiv al patrimoniului cultural imaterial cu recunoaștere internațională (de ex. Olimpiada Nevesinje, Alka din Sinj, Jocurile ecvestre Ljubičevo etc.). Cu toate acestea, în timpul procesului de popularizare și globalizare, sporturile și jocurile populare tradiționale au devenit un fel de tradiție inventată în cadrul procesului de comoditizare și comercializare. Domeniul de aplicare și popularitatea unor astfel de evenimente și tradiții sportive sunt limitate și puse în pericol, cerând mai multă atenție publică, reafirmare și sprijin.
Rezumat: Turismul este un sector global major relevant pentru multe economii, cu toate acestea, se recunoaște, de asemenea, că turismul are diverse efecte negative sociale, culturale, economice și de mediu. Acesta este în special cazul turismului convențional/de masă. Diferite forme ale așa-numitului turism alternativ ar trebui să compenseze aceste impacturi negative și să promoveze o dezvoltare mai durabilă. Turismul în căsuțe din copaci (TT) se încadrează în aceste noi tendințe durabile și experiențiale. De asemenea, trebuie să recunoaștem nevoia crescândă de a oferi experiențe unice, specifice de călătorie și cazare de către operatorii de turism și hotelieri, pentru a fi competitivi cu ceilalți. Acest lucru, la rândul său, duce la o suprautilizare a termenului de durabil în situațiile care nu sunt deloc sustenabile. Cu toate acestea, deși TT este recunoscut pe scară largă de către operatorii de turism mondiali, literatura de specialitate și dezbaterile asociate pe acest subiect sunt aproape inexistente.
Prezentul articol se concentrează pe specificul, lacunele și provocările TT din perspectivă biologică, socială și de mediu. La final, sunt oferite cele mai bune recomandări – inclusiv modelul general al TT. Din cauza lipsei literaturii de specialitate pe acest subiect, a dezbaterilor și a statisticilor comparabile, lucrarea ar trebui considerată mai mult un început de dezbatere, decât o analiză cuprinzătoare.
© 2009- 2023 Forum geografic
Creat de Alin Clincea.