fg
Volum XX |

Rolul mass-media în gestionarea conflictelor de mediu în zona Termocentralei Rovinari, Judeţul Gorj, România

Rezumat: Centralele termice contribuie în mod semnificativ la producția globală de energie. Cu toate acestea, ele provoacă o serie de conflicte de mediu prin procesele de poluare și degradare a mediului. În acest context, oamenii, precum și o serie de organizații de mediu, ONG-uri și, în principal, mass-media joacă un rol important în gestionarea acestor conflicte. În acest studiu, ne-am propus să analizăm modul în care mass-media poate contribui la gestionarea conflictelor de mediu generate de centrala termică Rovinari din județul Gorj, România. Impactul său este foarte vizibil în satul Rogojel (comuna Farcășești), care se află în imediata apropiere a centralei termice, datorită zgomotului produs de benzile transportoare și excavatoare, precum și de poluarea aerului generată de cărbune şi praf. Locuitorii au depus o serie de reclamații la Garda de Mediu, Guvern și Comisia Europeană. Ca metodă de investigare a situației, a fost aleasă mass-media locală și națională, care a devenit o adevărată agora în care cetățenii își exprimă nemulțumirea. Ziare.com a fost aleasă ca arhivă de știri, unde 20 de voluntari au citit 24 de articole de știri. Când au fost întrebaţi dacă articolul reflectă preocupări cu privire la mediu, a fost obținut un total de 276 de răspunsuri afirmative. În plus, când voluntarii au fost întrebați câtă violență și tensiune transmite articolul, a fost obținut un total de 136 de răspunsuri pentru violență maximă și 160 pentru violență ridicată. Indicele Cronbach Alpha a avut valori de 0,73 și 0,66 în primul și respectiv al doilea caz. Articolele și cuvintele puternice ale voluntarilor au fost analizate folosind software-ul NVivo pentru a le calcula frecvența și gradul de rezultate corecte. În prezent, situația este încă deschisă dezbaterii, dincolo de soluția improbabilă a relocării întregii localități sau închiderii centralei termice.

Volum XX |

Analiza spațială multivariată a poluării reduse a aerului în Delhi în timpul pandemiei de COVID-19

Rezumat: Spre sfârșitul anului 2019, un nou virus contagios (COVID-19) cu originea în Wuhan, China a determinat o pandemie dezastruoasă. Multe țări au fost închise complet sau parțial. Această pandemie a afectat foarte mult societatea și economia noastră, dar a avut și efecte asupra mediului natural, care s-a regenerat. Prezentul studiu raportează calitatea aerului și distribuția spațială a parametrilor calității aerului (PM10, PM2.5, NO2, SO2, O3 și CO) în Delhi, folosind date de la 36 de stații de monitorizare, pentru lunile ianuarie – aprilie 2019 și 2020, respectiv înainte și în timpul pandemiei COVID -19. Instrumente statistice precum Diagrama Boxplot, Corelația Pearson și Analiza Componentelor Principale/PCA, au fost utilizate pentru a interpreta datele privind poluarea aerului înainte și în timpul perioadei de lockdown. Rezultatele au evidențiat caracteristicile poluanților în ceea ce privește locația, relația dintre poluanți și monitorizarea nivelului acestora în conformitate cu limitele stabilite de legislație. Rezultatele analizei multivariate au fost ulterior analizate spațial, prin cartografierea distribuției poluanților, utilizând interpolarea IDW. Rezultatul a relevat reducerea treptată a concentrațiilor de poluanți (PM10, PM2.5, CO, SO2) și s-a observat o creștere a concentrației de ozon datorită unei reduceri drastice a NO2, în special în perioada martie-aprilie 2020, imediat după blocarea declarată în regiune. În general, studiul a indicat că intervențiile pentru atenuarea poluării aerului urban sunt cruciale în regenerarea naturii.

Volum XX |

Turismul durabil și turismul comunitar în insulele mici: o analiză a politicilor

Rezumat: Importanța sectorului turistic pentru micile state insulare în curs de dezvoltare (SIDS) se bazează pe „insularitatea” lor. Turismul contribuie la dezvoltarea socio-economică în multe feluri. Cu toate acestea, dependența mare față de entitățile și expertiza străină a împiedicat procesele care asigură un control local mai mare, proprietatea, participarea și evitarea problemelor. Renunțarea la aceste dependențe este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă SIDS în căutarea lor de autodeterminare și a unui viitorul emancipator. Articolul susține că trebuie găsite noi căi și traiectorii pentru a induce schimbarea necesară în care durabilitatea și incluziunea devin fundamentale pentru autodeterminare, justiție socială și un turism corect. Articolul sugerează stabilirea unor politici insulare specifice care să susțină sustenabilitatea și turismul comunitar (CBT). Sugestiile includ, de asemenea, înființarea unui hub regional CBT pentru insulele dintr-o regiune. Acest articol este o lucrare conceptuală bazată pe date secundare, articole de specialitate, cărți și documente guvernamentale.

Volum XX |

O abordare euristică pentru determinarea celor mai bune rute turistice pentru mănăstirile medievale Fruška Gora din Serbia

Rezumat: Acest studiu prezintă rezultatele unei analize comprehensive ce a avut ca scop găsirea celor mai bune rute care să lege 20 de obiective turistice importante din Serbia: 16 mănăstiri medievale din Muntele Fruška Gora, alte două mănăstiri din zonă și orașele Novi Sad și Belgrad ca puncte de plecare pe traseu. Au fost formulate mai multe problemele ale voiajorilor comerciali, cele mai scurte trasee fiind găsite în urma unei abordări euristice și a unui algoritm genetic dezvoltat special pentru acest studiu. Cel mai bun traseu care leagă toate cele 20 de situri de mare interes turistic este determinat mai întâi în termeni strict geografici, folosind coordonatele GPS și distanțele ortodromice. Acest rezultat, considerat optim în sens matematic, nu este însă fezabil în realitate, dar poate fi folosit ca un reper țintă pentru a fi comparat cu toate celelalte alte soluții obținute dacă s-ar folosi mașina pentru vizitarea tuturor obiectivelor. În cadrul acestui studiu, distanțele dintre diferite obiective au fost stabilite ținând cont de principalele noduri ale infrastructurii de transport rutier, datele fiind descărcate de pe Google Maps Service. Cele mai scurte rute țin cont de topografia zonei și pot fi folosite pentru planificarea vizitelor turistice și nu numai la mănăstiri și orașe de importanță națională și internațională. Rezultatele acestui studiu pot aduce o contribuție la îmbunătățirea strategiilor guvernamentale privind călătoriile în Serbia și marketingul turistic. Această abordare este de asemenea aplicabilă și în alte domenii, care permit extinderi și îmbunătățiri ulterioare.

Volum XX |

Certificarea și promovarea turismului durabil: atitudinea consumatorilor față de eticheta ecologică a UE

Rezumat: Potențialul sistemului de certificare ecoturistică are o dezvoltare promițătoare, având în vedere cererile crescânde de facilități de cazare ecologice pentru turiști în vacanța lor. Importanța sistemului de certificare și impactul sau influența acestuia asupra mediului economic, social, dar și asupra mediului natural este foarte mare. Oportunitățile oferite de activitatea de certificare sunt foarte largi, oferind o serie de avantaje comunităților locale, dar și operatorilor de turism din zonele în care este implementat un astfel de sistem. De aceea au fost elaborate standardele referitoare la etichetarea ecologică şi au fost introduse în sistemele naţionale şi regionale de analiză a ciclului de viaţă al produselor.
Scopul lucrării este de a evidenția situația actuală, posibilitățile și abordările certificării ecologice în turismul din România și aducerea în prim plan a unor elemente fundamentale privind eticheta ecologică. Pentru a determina atitudinea actuală a consumatorilor români față de etichetarea ecologică a produselor, a fost aplicat un chestionar. Acesta s-a concentrat pe identificarea percepţiei consumatorilor români faţă de eticheta ecologică şi a modului cum aceasta influenţează comportamentul de cumpărare al acestora.
Pe baza rezultatelor acestei cercetări, am putut observa nivelul ridicat de notorietate al etichetelor ecologice în rândul consumatorilor români, dar și o nebulozitate în ceea ce privește noțiunea de etichetă ecologică, incertitudinea făcâdu-și prezența în rândul respondenților noștri.